Daca ar fi sa facem o simpla socoteala, primele patru au investit in total in publicitate anul trecut peste 550 de milioane euro la rate-card. Bani care insa nu se pierd, se reintorc in companii sub forma de profit.
Inainte insa bugetele ajung la agentiile de publicitate, care dezvolta campaniile de promovare. Conturile mari se castiga in urma unor pitch-uri dificile. Anul acesta, pe piata au fost organizate putine pitch-uri pentru companii mari. Unul dintre acestea a fost cel pentru contul Vodafone, care a ramas in continuare la McCann Erickson. Acesta, impreuna cu contul Coca-Cola, aduc in jur de 30 de milioane de euro la cifra de afaceri a agentiei, care anul trecut a fost de 60 de milioane de euro. Ca urmare, dincolo de faima pe care o castiga agentia daca are in portofoliu un cont de o asemenea amploare, businessul acesteia e principalul beneficiar.
Nu trebuie neglijat insa faptul ca, pe cat brandul e mai important, pe atat cresc bataile de cap ale agentiei. Mai exact, ale Account Managerului, omul de legatura cu directorul de marketing sau brand managerul din cadrul companiei.
Relatia dintre agentie si companie trebuie sa fie una foarte buna, pentru ca ambele parti vor sa-si minimizeze riscurile cat mai mult. Pe langa relatia profesionala care se impune sa fie una fructuoasa pentru binele ambelor companii, relatia personala este, de asemenea, extrem de importanta. O intalnire intre agentie si client este, de fapt, o intalnire intre doua persoane, cu posibile caractere diferite, care trebuie sa colaboreze pentru acelasi obiectiv: binele brandului.
Privita din afara, relatia pare a fi una de succes daca e sa judecam dupa rezultatele si eficienta campaniilor. Insa munca din spate este presarata cu foarte multe momente mai mult amare si de putine ori foarte dulci. Motivele divergentelor sunt nenumarate. Cel care da cele mai mari batai de cap pare a fi brief-ul – acele informatii pe care compania trebuie sa le trimita agentiei si in care trebuie sa specifice conceptul, obiectivele, limitele si responsabilitatile in cazul unei anume campanii. Dar de cele mai multe ori, acesta este neclar sau lipseste cu desavarsire. Sophie Petrova, Senior Brand Manager Nutriday, unul dintre brandurile Danone, spune ca cel mai important lucru intr-un brief este claritatea. "Am lucrat opt ani in publicitate si stiu cat este de dificil sa primesti un brief neclar. Cateodata, nici noi, oamenii de marketing, nu stim exact ce vrem si credem ca daca dam agentiei o simpla foaie de hartie pe care o numim brief ne justificam munca. Trebuie sa fim insa foarte, foarte precisi. Se intampla uneori ca nici noi sa nu stim ce vrem si atunci cerem agentiei sa ne ajute”, explica aceasta.
Brief-ul devine cu atat mai important, cu cat sta si la baza evaluarii propunerilor creative ale agentiei. “Este greu sa obtii idei creative cand esti limitat de un brief, dar tocmai aceasta abilitate transforma o simpla idee intr-una geniala”, adauga Petrova.
Anul trecut, Danone a investit in total in promovare 103,78 milioane de euro la rate-card. De partea de BTL – actiuni de promovare neconventionale – se ocupa de sase ani agentia Odyssey. Sumele alocate pentru aceste proiecte depind insa de fiecare produs in parte. Spre exemplu, campaniilor pentru Nutriday le sunt alocate aproximativ 20% din bugetul de promovare, in timp ce campaniilor de ATL – mijloacelor clasice de promovare- aproximativ 80%.
