BusinessMagazin

Tag: pestera

  • Peştera unică din România unde aurul „picură” din pereţi

    Peştera a fost cercetată încă din anii 1930, însă nu în mod speologic şi ştiinţific, zona fiind cotrobăită de căutătorii de comori. Legendane povesteşte că în peşteră picură aur, iar găleţile se umplu cu acest material preţios din şapte în şapte ani.

    În deceniile următoare, iubitorii şi pasionaţii de drumeţii au cercetat unele porţiuni din Galeria Activa, unde au descoperit un craniu de Ursus Spelaeus (mamifer dispărut în ultima glaciaţiune), care a fost predat muzeului din Cluj.

    Cercetări mai aprofundate au fost făcute din 1961 de tehnicianul arhitect Buslig Lajos împreună cu Romfeld Ákos junior; din această perioadă a fost începută o cercetare sistematică a arealului carstic în mod speologic. În anul 1965, după o muncă dificilă, s-a reuşit intrarea în Galeria Principală (etajul superior – Galeria Fosilă) prin truda Cercului de Speologi amatori “Banyai Janos”, fiind executată prima hartă topografică.

  • O descoperire surprinzătoare dintr-o peşteră din Croaţia scoate la iveală că suntem ”mai neanderthali” decât credem

    Cercetătorii germani de la Max Planck au secvenţiat un genom remarcabil de complet pentru vârsta lui, arătând că ADN-ul a fost transmis de la Omul de Neanderthal la omul modern, relatează Science Magazine.
     
    Genomul este doar al doilea de acest fel în termeni de calitate, de aceea descoperirile nu numai că sunt uimitoare, ci şi de încredere.
     
    Primul genom de Neanderthal a fost extras de la trei indivizi de la aceeaşi peşteră din Croaţia, iar altul, de calitate superioară, provine de la un individ din Munţii Altai din Siberia (detalii aici), vechi de 122.000 de ani.
     
    Şi în acest caz, cercetătorii de la Max Planck, care au analizat genomul din Siberia au găsit similarităţi genetice cu omul modern. Descoperirile din Croaţia sunt însă chiar mai importante, întrucât vestigiile sunt mult mai noi şi au potenţialul de a indica mai multe asemănări.
     

  • Peştera unică din România unde aurul „picură” din pereţi

    Peştera a fost cercetată încă din anii 1930, însă nu în mod speologic şi ştiinţific, zona fiind cotrobăită de căutătorii de comori. Legendane povesteşte că în peşteră picură aur, iar găleţile se umplu cu acest material preţios din şapte în şapte ani.

    În deceniile următoare, iubitorii şi pasionaţii de drumeţii au cercetat unele porţiuni din Galeria Activa, unde au descoperit un craniu de Ursus Spelaeus (mamifer dispărut în ultima glaciaţiune), care a fost predat muzeului din Cluj.

    Cercetări mai aprofundate au fost făcute din 1961 de tehnicianul arhitect Buslig Lajos împreună cu Romfeld Ákos junior; din această perioadă a fost începută o cercetare sistematică a arealului carstic în mod speologic. În anul 1965, după o muncă dificilă, s-a reuşit intrarea în Galeria Principală (etajul superior – Galeria Fosilă) prin truda Cercului de Speologi amatori “Banyai Janos”, fiind executată prima hartă topografică.

  • Paradisuri româneşti care nu se bucură de notorietatea pe care o merită cu adevărat

    Platoul Meledic, aflat pe teritoriul administrativ al comunelor buzoiene Lopătari şi Mânzăleşti, face parte din Reţeaua Natura 2000. Chiar  în mijlocul acestei zone de o frumuseţe aproape ireală se află  Lacul Meledic (n.r.- sau “Lacul fără fund”, cum l-au denumit localnicii), respectiv un luciu de apă dulce format în masivul de sare. “Unic în lume, Lacul Meledic are aproape un hectar de luciu de apă dulce, în ciuda faptului că este aşezat pe un masiv de sare. În subteranul acestuia se află Peştera Şase Iezi  (n.r.- Peştera 6S Mânzăleşti)”, scrie pe site-ul Centrului de Informare Turistică Buzău.

    Peştera Topolniţa, a doua ca mărime din România şi a 17-a din întreaga lume, a fost declarată  monument al naturii şi rezervaţie speologică. Aflată la aproximativ 30 de kilometri de Drobeta Turnu Severin, uimitoarea cavernă sculptată cu măiestrie de râul Topolniţa şi de pâraiele Găurinţi şi Ponorăţ adăposteşte formaţiuni carstice unice şi extrem de spectaculoase, printre care şi “Pădurea cu lumânări” şi “Lacul de cleştar”.

     

    Podul lui Dumnezeu, aflat în comuna Ponoarele, judeţul Mehedinţi, a luat naştere în urma prăbuşirii tavanului Peşterii Ponoarele. Acesta este singurul pod natural din lume deschis traficului.

    Parcul Natural Porţile de Fier este considerat un autentic muzeu geologic în aer liber, patrimoniul ştiinţific fiind unic la nivel mondial. Printre comorile pe care le adăposteşte se află şi spectaculoasa rezervaţie naturală Cazanele Mari şi Cazanele Mici, unde munţii întâlnesc Dunărea. Primăvara, în această rezervaţie înfloreşte laleaua galbenă, o specie endemică unică în lume.

    Pitorescul sat Rimetea, din judeţul Alba, a fost propus pentru a fi inclus pe lista Patrimoniul Mondial UNESCO.  Interesant este şi faptul că versanţii abrupţi care înconjoară satul dau impresia că aici soarele răsare de două ori pe zi, după cum spun localnicii.

    Lacul de acumulare Vida, din apropierea localităţii bihorene Luncasprie, comuna Dobreşti, pare desprins din poveşti. Acest colţ de Rai din ţara noastră este supranumit “Paradisul de smarald”. Lacul are o culoare exotică, aşa cum doar în zonele tropicale mai întâlneşti. Tabloul de o frumuseţe ieşită din comun este completat de pădurea deasă care înconjoară lacul şi care se oglindeşte pe suprafaţă de 6 hectare, conferindu-i, în funcţie de anotimp, culori aproape ireale. În mijlocul lacului există un “vârtej”  spectaculos  care este, de fapt, un deversor de tip pâlnie, unic în lume, construit pentru evacuarea apei, atunci când plouă abundent.

    Cititi mai multe pe www.identitatea.ro

     

  • Paradisuri româneşti care nu se bucură de notorietatea pe care o merită cu adevărat

    Platoul Meledic, aflat pe teritoriul administrativ al comunelor buzoiene Lopătari şi Mânzăleşti, face parte din Reţeaua Natura 2000. Chiar  în mijlocul acestei zone de o frumuseţe aproape ireală se află  Lacul Meledic (n.r.- sau “Lacul fără fund”, cum l-au denumit localnicii), respectiv un luciu de apă dulce format în masivul de sare. “Unic în lume, Lacul Meledic are aproape un hectar de luciu de apă dulce, în ciuda faptului că este aşezat pe un masiv de sare. În subteranul acestuia se află Peştera Şase Iezi  (n.r.- Peştera 6S Mânzăleşti)”, scrie pe site-ul Centrului de Informare Turistică Buzău.

    Peştera Topolniţa, a doua ca mărime din România şi a 17-a din întreaga lume, a fost declarată  monument al naturii şi rezervaţie speologică. Aflată la aproximativ 30 de kilometri de Drobeta Turnu Severin, uimitoarea cavernă sculptată cu măiestrie de râul Topolniţa şi de pâraiele Găurinţi şi Ponorăţ adăposteşte formaţiuni carstice unice şi extrem de spectaculoase, printre care şi “Pădurea cu lumânări” şi “Lacul de cleştar”.

     

    Podul lui Dumnezeu, aflat în comuna Ponoarele, judeţul Mehedinţi, a luat naştere în urma prăbuşirii tavanului Peşterii Ponoarele. Acesta este singurul pod natural din lume deschis traficului.

    Parcul Natural Porţile de Fier este considerat un autentic muzeu geologic în aer liber, patrimoniul ştiinţific fiind unic la nivel mondial. Printre comorile pe care le adăposteşte se află şi spectaculoasa rezervaţie naturală Cazanele Mari şi Cazanele Mici, unde munţii întâlnesc Dunărea. Primăvara, în această rezervaţie înfloreşte laleaua galbenă, o specie endemică unică în lume.

    Pitorescul sat Rimetea, din judeţul Alba, a fost propus pentru a fi inclus pe lista Patrimoniul Mondial UNESCO.  Interesant este şi faptul că versanţii abrupţi care înconjoară satul dau impresia că aici soarele răsare de două ori pe zi, după cum spun localnicii.

    Lacul de acumulare Vida, din apropierea localităţii bihorene Luncasprie, comuna Dobreşti, pare desprins din poveşti. Acest colţ de Rai din ţara noastră este supranumit “Paradisul de smarald”. Lacul are o culoare exotică, aşa cum doar în zonele tropicale mai întâlneşti. Tabloul de o frumuseţe ieşită din comun este completat de pădurea deasă care înconjoară lacul şi care se oglindeşte pe suprafaţă de 6 hectare, conferindu-i, în funcţie de anotimp, culori aproape ireale. În mijlocul lacului există un “vârtej”  spectaculos  care este, de fapt, un deversor de tip pâlnie, unic în lume, construit pentru evacuarea apei, atunci când plouă abundent.

    Cititi mai multe pe www.identitatea.ro

     

  • De ce s-a ascuns acest om într-o peşteră pe Everest. Motivul e halucinant

    Ryan Sean Davy a fost găsit ascuns într-o peşteră pe Everest, la o înălţime de aproximativ 6.000 de metri.

    Căţărătorul se ascundea pentru a scăpa de oficialii nepalezi, care percep o taxî de 9.000 de euro celor care vor să urce pe cel mai înalt vârf din lume.

    Sud-africanul a fost alungat de pe munte, paşaportul i-a fost confiscat şi va fi acum nevoit să achite o amendă de 22.000 de dolari.

    Gyanendra Shresth, oficial nepalez, a declarat că l-a văzut pe bărbat umblând singur pe lângă o tabără de alpinişti, aşa că a decis să îl abordeze; în acel moment, însă, Sean Davy a luat-o la fugă.

    Căţărătorul sud-african ar putea primi interdicţie de a mai intra în Nepal timp de 5 ani şi una de a urca pe munte valabilă 10 ani.

  • Descoperire DE PROPORŢII în peştera Scărişoara, unde se află cel mai mare gheţar subteran din lume

    Formaţiunile din gheaţă şi zăcămintele de gheaţă din peştera Scărişoara sunt printre cele mai bune zone din Europa pentru cercetările ştiinţifice.  

    Cercetătorii din cadrul Institutului de Speologie Emil Racoviţă, Cluj-Napoca, împreună cu specialişti de la USF’s School of Geoscience din Florida, Statele Unite ale Americii, au făcut cercetări în peştera unde se află cel mai mare gheţar subteran din lume, aflat în ţara noastră. Aceştia au făcut o descoperire uluitoare.

    Vezi aici descoperirea de DE PROPORŢII în peştera Scărişoara, unde se află cel mai mare gheţar subteran din lume

  • O lume nouă a fost descoperită. Cum arată regatul de sub pământ – GALERIE FOTO

    De-abia in 2009, un grup de oameni de stiinta britanici au decis sa patrunda in interiorul pesterii.

    Ceea ce au descoperit aici este uimitor: o lume incredibila, de sine statoare, de 5 kilometri lungime si 150 de metri latime. Dupa ce au explorat locul, ei au confirmat faptul ca Soon Dong este intr-adevar cea mai mare pestera din lume.

    Acest loc unic are propria flora, fauna, lacuri, si chiar si nori, scrie stirileprotv

     

  • O lume nouă a fost descoperită. Cum arată regatul de sub pământ – GALERIE FOTO

    Tag-uri: cea mai mare pestera din lume, cum arata, imagini, Soon Dong,

    De-abia in 2009, un grup de oameni de stiinta britanici au decis sa patrunda in interiorul pesterii.

    Ceea ce au descoperit aici este uimitor: o lume incredibila, de sine statoare, de 5 kilometri lungime si 150 de metri latime. Dupa ce au explorat locul, ei au confirmat faptul ca Soon Dong este intr-adevar cea mai mare pestera din lume.

    Acest loc unic are propria flora, fauna, lacuri, si chiar si nori, scrie stirileprotv

     

  • Peştera unică din România unde aurul „picură” din pereţi

    Peştera a fost cercetată încă din anii 1930, însă nu în mod speologic şi ştiinţific, zona fiind cotrobăită de căutătorii de comori. Legendane povesteşte că în peşteră picură aur, iar găleţile se umplu cu acest material preţios din şapte în şapte ani.

    În deceniile următoare, iubitorii şi pasionaţii de drumeţii au cercetat unele porţiuni din Galeria Activa, unde au descoperit un craniu de Ursus Spelaeus (mamifer dispărut în ultima glaciaţiune), care a fost predat muzeului din Cluj.

    Cercetări mai aprofundate au fost făcute din 1961 de tehnicianul arhitect Buslig Lajos împreună cu Romfeld Ákos junior; din această perioadă a fost începută o cercetare sistematică a arealului carstic în mod speologic. În anul 1965, după o muncă dificilă, s-a reuşit intrarea în Galeria Principală (etajul superior – Galeria Fosilă) prin truda Cercului de Speologi amatori “Banyai Janos”, fiind executată prima hartă topografică.