Tag: pestera

  • Netflix va realiza o miniserie despre sportivii blocaţi în peştera din Thailanda

    Cei 12 sportivi, cu vârste cuprinse între 11 şi 16 ani, şi antrenorul lor, în vârstă de 25 de ani, au fost daţi dispăruţi pe 23 iunie 2018. Aceştia au rămas blocaţi în interiorul peşterii din cauza unor inundaţii cauzate de ploi torenţiale sezoniere.

    Fotbaliştii şi antrenorul au fost salvaţi după 18 zile, în urma unei operaţiuni la care au luat parte mai mult de 90 de scafandri veniţi din întreaga lume.

    La opt luni după misiunea de salvare din nordul Thailandei, Netflix a obţinut dreptrurile de a realiza, împreună cu firma SK Global Entertainment, o producţie dedicată poveştii celor 13 captivi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • „Bun venit în Bulgaria, naţiunea care se micşorează cel mai rapid din lume”

    Pe Stoian Evtimov nu tunica tradiţională de lână îl face neobişnuit, ci faptul că are până în 40 de ani, adică este tânăr, şi trăieşte la sat. „Toţi prietenii mei cu care am crescut aici sunt de mult plecaţi“, spune el melancolic. Ca mulţi alţi tineri bulgari, prietenii din copilărie ai lui Stoian s-au mutat la oraş, care pe unde a găsit de muncă. Însă Stoian are ce munci în Peştera, un sat de munte, şi se consideră norocos. Conduce un grup de interpreţi de muzică populară şi organizează un festival anual de muzică în încercarea de a revigora muzica tradiţională şi traiul la sat.

    În Peştera există totuşi locuitori. Zeci de sate zac în paragină, părăsite total sau semipărăsite, în zonele sărace şi depopulate ale Bulgariei, mai ales în nord. Depopularea este cruntă acolo. Cine se abate cu maşina de la drumurile tradiţionale spre strălucitoarele staţiuni litorale, cum sunt Nisipurile de Aur sau Balcic, sau spre munţii uriaşi şi minunaţi, poate rătăci ore întregi prin zeci de kilometri de drumuri pustii şi revendicate de natură. Vulpile şi iepurii abia dacă mai animă peisajul. Nu se pune problema de vreun om sau animal domestic. Maşinile în trecere sunt rare.

    „Bun venit în Bulgaria, naţiunea care se micşorează cel mai rapid din lume”, este titlul unui reportaj cuprinzător realizat de The Irish Times despre viaţa în cea mai săracă ţară din UE. La începutul acestui an capitala Sofia le-a oferit localnicilor şi vizitatorilor un spectacol uluitor de bogăţie din vremuri străvechi şi moderne. Galeria naţională a ţării, adăpostită într-un fost palat regal elegant, a arătat lumii 62 de comori strălucitoare, datând din anii 1.000 Î.Hr., într-o expoziţie numită „Lâna de aur. Aventurile argonauţilor“.

    Expoziţia a inclus 16 exponate prezentate pentru prima dată publicului. Până acum, acestea au stat ascunse în depozitele bine păzite ale Fundaţiei Tracia, o creaţie a omului de afaceri multimilionar Vassil Bojkov. Expoziţia a adus o strălucire culturală preşedinţiei bulgare, prin rotaţie, de şase luni a UE şi poate şi puţină strălucire reputaţiei lui Bojkov. Înfiinţată în 2004, Fundaţia Tracia spune că finanţează cercetările şi îmbunătăţeşte accesul la muzee şi protecţia patrimoniului cultural, în timp ce are grijă de colecţia fondatorului său de peste 3.000 de artefacte preţioase.

    Despre Bojkov se spune că ar fi cel mai bogat om din Bulgaria, cu un imperiu care cuprinde de la construcţii la afaceri cu jocuri de noroc şi pe care le-a construit în timpul tranziţiei haotice, cu episoade sângeroase, a naţiunii sale din comunism spre capitalism în anii 1990. Cu Fundaţia Tracia, probabil că magnatul, poreclit „Craniul“, încearcă să dea ceva înapoi ţării cu cele mai mari inegalităţi din UE. O ţară săracă, dar plină de comori şi istorie.

    La aproximativ 11 ani de la aderarea Bulgariei la UE – care a adus speranţa unei creşteri mai rapide a prosperităţii, a unei democraţii mai solide şi a unei justiţii sociale mai cuprinzătoare – datele de la Eurostat, biroul de statistică al Comisiei Europene, oferă o lectură sumbră.
    Bulgaria are cel mai mic salariu mediu din UE, de 575 de euro pe lună, cel mai mic salariu minim, de 260 de euro pe lună, şi cea mai mică pensie medie, de 190 de euro.

    Mai mult de 40% dintre bulgari sunt acum expuşi riscului sărăciei şi excluziunii sociale – nivel de două ori mai mare decât în Germania, cea mai mare economie europeană, dar nu şi cea mai bogată. Apoi, în timp ce într-un top al veniturilor în medie prima cincime din populaţia statelor membre ale UE câştigă de 5,2 ori mai mult decât ultima cincime, în Bulgaria raportul între veniturile păturii de sus şi cele ale păturii de jos este de 8, fără a fi luate în considerare averile nedeclarate.

    „Sunt trei realităţi bulgare“, spune Daniel Kaddik, directorul din Sofia al Fundaţiei Friedrich Naumann. „Oamenii cu un salariu mediu nu trăiesc bine aici, unde preţurile alimentelor, energiei şi ale altor lucruri sunt comparabile cu cele din ţări mai bogate din Europa.”
    Apoi, există o clasă mijlocie relativ mică, care are propria bulă, lucrează în start-up-uri noi sau pentru multinaţionale şi trăieşte în cartiere din Sofia comparabile cu, spre exemplu, unele zone din Berlin.

    „Există şi clasa superioară, care este detaşată de toţi şi de toate. Au maşini foarte scumpe şi frecventează cluburi selecte, cu clientelă restrânsă. Există adesea suprapuneri cu afaceri dubioase.“

    Contrastele din societate se văd la drumul mare. „Am locuit în Berlin şi nu am văzut niciodată un Maybach“, povesteşte Kaddik. „În Sofia am văzut deja trei.“ Maybach este o maşină scumpă, impunătoare,  preferată de oamenii de afaceri care ţin să-şi etaleze bogăţia. La începutul lunii noiembrie, mii de cetăţeni au ieşit în stradă să protesteze contra scumpirii carburanţilor şi a creşterii taxelor pentru autovehiculele vechi şi poluante. Scumpirile îi lovesc mai ales pe şoferii cu cele mai mici venituri. De asemenea, creşterea preţurilor carburanţilor duce la scumpiri în lanţ în toată economia. Protestatarii au blocat drumuri principale, inclusiv unul care duce spre Grecia.

    Pentru că Bulgaria este cea mai săracă economie din UE, scumpirile şi creşterile de taxe sunt o problemă delicată. The Balkan Insight scrie că actualele proteste amintesc de nemulţumirea generală din 2013, care a dus în cele din urmă la căderea guvernului de atunci. Economia creşte, cu aproximativ 3,5%, însă Banca Mondială apreciază că PIB-ul trebuie să se extindă „cu cel puţin 4% pe an în următorii 25 de ani pentru ca Bulgaria să ajungă la nivelul mediu al veniturilor din UE şi astfel să sporească prosperitatea comună“.

    Bulgaria conduce în UE atunci când vine vorba de un indicator incomod  prevalenţa corupţiei şi a mitei. Acestea fac greutăţi economiei, sperie investitorii străini şi ţin oamenii săraci. Investiţiile străine directe (ISD) s-au situat în primele opt luni ale acestui an la 230,5 milioane de euro, echivalentul a 0,4% din PIB, potrivit statisticii băncii centrale. În aceeaşi perioadă a anului trecut, ISD-urile au fost de 812 milioane euro, scrie Sofia Globe. Aceasta înseamnă o scădere de peste 71%.

    În august, preşedintele executiv al Asociaţiei Industriale Bulgare, Radosvet Radev, avertiza: „Colapsul investiţiilor străine este total” şi economia se hrăneşte preponderent cu remiterile trimise acasă de bulgarii care muncesc în străinătate.

    Bulgaria este catalogată ca fiind cea mai coruptă ţară din UE. Acest lucru o arată cel mai recent indicator al Transparency International, conform căruia naţiunea est-europeană se clasează pe locul 71, alături de Africa de Sud şi Vanuatu. O situaţie la fel de îngrijorătoare o arată un sondaj realizat de UE care a constatat anul trecut că doar un sfert dintre bulgari ar avea încredere în poliţie pentru a se ocupa cu cazurile de corupţie, iar poliţiştii şi ofiţerii vamali sunt consideraţi funcţionarii publici cu cea mai mare probabilitate să ia mită.

    Parlamentul European estimează că în Bulgaria corupţia costă în fiecare an echivalentul a aproximativ 15% din Produsul Intern Brut (PIB) şi atinge fiecare aspect al vieţii – de la licitaţii trucate, contracte opace şi mită negociată în contracte de milioane de euro la tradiţionalele „atenţii” date sau plătite de cetăţenii de rând pentru a-şi netezi calea prin sistemele de sănătate şi educaţie ale ţării şi prin birocraţia bizantină.

    Toate aceste tranzacţii făcute pe sub mână, mari şi mici, alimentează o economie gri pe care Fondul Monetar Internaţional (FMI) a estimat-o anul trecut la echivalentul a 29,6% din PIB-ul ţării. Este cel mai mare nivel din UE. Rezultatul este un ciclu debilitant de evaziuni fiscale şi ieşiri de capital, venituri mai mici pentru guvern, servicii substandard pentru public şi un sentiment de nedreptate şi neîncredere faţă de funcţionari şi instituţiile de stat.

    Un sondaj realizat de UE anul trecut a constatat că, pentru obţinerea succesului în viaţă, de două ori mai mulţi bulgari decât media europeană cred că „cunoaşterea oamenilor potriviţi“ are o importanţă mai mare decât o educaţie bună. Sentimentul că jocul poate fi măsluit în favoarea celor care au pile şi că nu se poate scăpa de sărăcie şi-a pus adânc amprenta asupra demografiei bulgare – tinerii pleacă, cuplurile au mai puţini copii şi populaţia se prăbuşeşte rapid.

    Un studiu al ONU a găsit că Bulgaria este naţiunea care se micşorează cel mai rapid din lume. Populaţia actuală, de 7 milioane de locuitori, este aşteptată să scadă la 5,4 milioane de locuitori în 2050 şi la 3,9 milioane până la sfârşitul secolului. Bulgaria a pierdut deja aproape 2 milioane de oameni faţă de vârful de aproape 9 milioane atins în 1989. Bulgaria are cea mai mare rată a mortalităţii din UE şi una dintre cele mai scăzute rate ale natalităţii. În acest context, sutele de mii de muncitori plecaţi să muncească sau să locuiască în străinătate lasă ţara cu o populaţie îmbătrânită, cu o forţă de muncă slab calificată, cu deficit de cadre în şcoli, sănătate şi alte sectoare importante pentru dezvoltarea viitoare şi cu o finanţare deficitară a sănătaţii şi pensiilor.

    „Acum sunt locuri în care nu există un doctor pe o rază de 50 km. Trebuie să aduci hârtie igienică de acasă dacă ajungi la spital şi alte astfel de lucruri. Este un mediu în care mulţi oameni nu mai vor să trăiască”, spune Kaddik. În timp ce tinerii talentaţi şi cu pregătire profesională bună pleacă de acasă în căutarea unor salarii mai mari, a condiţiilor mai bune de lucru şi a unui mediu mai puţin corupt, mulţi bulgari nici măcar nu mai aşteaptă până după absolvire pentru a începe să-şi caute în străinătate oportunităţi pentru un trai mai bun.

    Aproximativ 17% dintre studenţii bulgari au mers la o universitate străină anul trecut, iar unele dintre universităţile de top din ţară încearcă acum să umple sute de locuri goale pentru noul an de studii.

    Protestele de la începutul lunii noiembrie sunt ceva rar în peisajul social al Bulgariei, apreciază Nicolas Tenzer, preşedintele Centrului pentru Studii şi Cercetare pentru Decizii Politice (Cerap) din Paris. Iar acest lucru se datorează tot corupţiei şi lipsei de transparenţă.

    Parlamentul a discutat recent un proiect de lege elaborat de controversatul mogul media Delian Peevski care ar trebui să facă media mai transparentă, însă normele propuse nu prevăd informarea privind împrumuturile, veniturile din publicitate şi fondurile indirecte de la UE, în ciuda faptului că aceste tipuri de finanţare sunt principalele surse de corupţie şi influenţă în sector. Acest peisaj mediatic opac este unul dintre motivele pentru care, spre deosebire de România, Polonia sau Ungaria, cetăţenii bulgari ies rareori pe străzi pentru a se opune sistemului de justiţie defectuos, corupţiei permanente sau influenţei puterilor străine asupra politicii interne.

    Nici în sistemul financiar situaţia nu este mai clară. A patra bancă în funcţie de mărime s-a prăbuşit în 2014.

    În august, 200.000 de bulgari şi-au pierdut peste noapte asigurările auto obligatorii după ce compania de asigurări cipriotă Olympic Inssurance a dat faliment. Reuters scria atunci că procurorul-şef al Bulgariei a cerut deschiderea unei investigaţii privind calitatea supravegherii companiei de asigurări de către comisia de supraveghere financiară a ţării.

  • Adăpostul unei lumi încă necunoscute: Peştera Hoţilor din Banat

    La capătul scărilor, te aşteaptă intrarea principală care te invită într-o experienţă labirintică. Imediat ce pătrunzi în întuneric, gândul îţi fuge la omul din peşteră. După descifrarea semnelor de pe pereţii săi, descoperi o altă despicătură în munte. Dincolo de ea, măreţia verdelui şi a sălbăticiei.

    Te întorci înapoi să mai cauţi. Te afli în locul în care cândva, hoţii din perioada romană îşi ascundeau aici comorile. E clar, mulţi  i-au trecut „pragul” dacă a fost locuită încă din Paleoliticul mijlociu.

    Ce mistere mai ascunde oare acest adăpost în stâncă?

    Ştiai că:

    Grota Haiducilor a fost descoperită în timpul imperiului austro-ungar şi a fost explorată de marele speolog Emil Racoviţă.

    această peşteră are o lungime de 143 metri şi este foarte des vizitată de turişti.
    în timp, a colecţionat foarte multe semnături, astfel încât cea mai veche iscălitură de pe pereţii datează din anul 1820?

    Fauna din această peşteră este unică în Europa şi se mai găseşte doar în America latină.
    în acest loc s-au făcut numeroase cercetări arheologice, mai ales în perioada comunismului?Printre comorile găsite amintim de vasele şi monedele romane care au o mare valoare istorică.

    Unde o găseşti ?
    În apropierea Hotelului Roman din oraşul Băile Herculane, judeţul Caraş-Severin, pe  drumul DJ608D;

    Cititi mai multe pe www.zigzagprinromania.com/

  • Peştera Bolii, comoara din Carpaţi – FOTO

    Intrarea în peşteră se face odată cu intrarea pârâului Jupâneasa în masivul de calcar al muntelui. Locul de intrare este unul spectaculos, având 10 metri înalţime şi 20 de metri lungime. Ceea ce este cu adevărat impresionant, este galeria principală, care are o lungime de 466 de metri şi pe alocuri crează săli extrem de spaţioase, crescând până la o lăţime de 75 de metri. Înălţimea se păstrează pe toată lungimea peşterii iar diferenţa de nivel între intrare şi ieşire este de doar 3 metri.

    Pe lângă asta, este singura peşteră din ţară care este străbătută pe întreaga lungime de un râu. De asemenea, este printre puţinele peşteri din care lipsesc cu desăvârşire stalacitele şi stalagmitele, formaţiuni cărora nu li s-a permis formarea, din cauza aerului care circulă continuu prin peşteră.

    Pârâul Jupâneasa se metamorfozează în călătoria prin peşteră şi la ieşire poartă numele de Galbina.  Ieşirea este la rândul ei foarte interesantă, aflându-se foarte aproape de calea ferată Petroşani- Haţeg, o cale ferată de o frumuseţe rară în România, datorită tunelelor şi curbelor impresionante. Dacă ajungi în această zonă, trebuie să ai grijă la calea ferată, deoarece trenurile circulă cu viteză relativ mare.

    Deşi nu se ştie exact de unde vine numele peşterii, se presupune că provine de la familia Bolia, o familie foarte bogată din zonă, care a deţinut numeroase proprietaţi şi terenuri în apropiere.

    Pentru localnici, peştera este un loc cu adevărat mistic. Legendele spun că aceasta este gazda unor bogăţii fabuloase, îngropate de daci în locuri neştiute. Cei care ajung totuşi să se apropie de comori, cad pradă blestemelor şi încep să vadă diverse năluci, care îi imbolnăvesc sau îi rătăcesc prin ascunzişurile peşterii, scrie descoperalocuri.ro

  • Peştera Bolii, comoara din Carpaţi – FOTO

    Intrarea în peşteră se face odată cu intrarea pârâului Jupâneasa în masivul de calcar al muntelui. Locul de intrare este unul spectaculos, având 10 metri înalţime şi 20 de metri lungime. Ceea ce este cu adevărat impresionant, este galeria principală, care are o lungime de 466 de metri şi pe alocuri crează săli extrem de spaţioase, crescând până la o lăţime de 75 de metri. Înălţimea se păstrează pe toată lungimea peşterii iar diferenţa de nivel între intrare şi ieşire este de doar 3 metri.

    Pe lângă asta, este singura peşteră din ţară care este străbătută pe întreaga lungime de un râu. De asemenea, este printre puţinele peşteri din care lipsesc cu desăvârşire stalacitele şi stalagmitele, formaţiuni cărora nu li s-a permis formarea, din cauza aerului care circulă continuu prin peşteră.

    Pârâul Jupâneasa se metamorfozează în călătoria prin peşteră şi la ieşire poartă numele de Galbina.  Ieşirea este la rândul ei foarte interesantă, aflându-se foarte aproape de calea ferată Petroşani- Haţeg, o cale ferată de o frumuseţe rară în România, datorită tunelelor şi curbelor impresionante. Dacă ajungi în această zonă, trebuie să ai grijă la calea ferată, deoarece trenurile circulă cu viteză relativ mare.

    Deşi nu se ştie exact de unde vine numele peşterii, se presupune că provine de la familia Bolia, o familie foarte bogată din zonă, care a deţinut numeroase proprietaţi şi terenuri în apropiere.

    Pentru localnici, peştera este un loc cu adevărat mistic. Legendele spun că aceasta este gazda unor bogăţii fabuloase, îngropate de daci în locuri neştiute. Cei care ajung totuşi să se apropie de comori, cad pradă blestemelor şi încep să vadă diverse năluci, care îi imbolnăvesc sau îi rătăcesc prin ascunzişurile peşterii, scrie descoperalocuri.ro

  • Ca omul preistoric la restaurant

    Restaurantul care serveşte specialităţi de grătar japonez (yakiniku) are două niveluri, cel inferior amintind de o peşteră, datorită pereţilor decoraţi cu piatră şi lipsei ferestrelor, cei care mănâncă aici fiind aşezaţi la o masă lungă prevăzută din loc în loc cu plite pentru fript carnea. Nivelul superior reprezintă o pădure stilizată, cu separeuri cu mese joase de lemn cu plite, închipuind focurile în jurul cărora stăteau oamenii primitivi, întreg localul fiind astfel gândit de arhitectul care s-a ocupat de amenajare, Ryoji Iedokoro, încât clienţii să se simtă ca în mijlocul naturii.

  • Peştera care arată ca o scenă din filmul Avatar – VIDEO

    Un loc pe care Cameron nu l-a descoperit însă se află în Noua Zeelandă: o peşteră în care mici insecte transformă peisajul banal într-unul de vis.

  • Destinaţie de vacanţă, Peştera Benagil – VIDEO

    Peştera Benagil este una dintre cele mai interesante formaţiuni de pe Pământ, un loc superb, de o frumuseţe ireală.

  • Peştera din Apuseni unde gheaţa „arde“! Locul unde dacii au ascuns o comoară

     Una dintre cele mai valoroase comori ale României se ascunde în inima Munţilor Bihor, pe Valea Galbenă. Un loc fabulos, unde tot timpul se găseşte zăpadă şi gheaţă şi în jurul căreia circulă poveşti din moş-ştrămoşi despre aurul ascuns al dacilor.

    Peştera Focului Viu stă sub semnul vechilor povestiri despre eroi de staturi formidabile care au trăit în vremurile de demult în aceste zonă. Potrivit romania-redescoperita.ro, una dintre legende vorbeşte despre o familie de uriaşi pe care Decebal a adăpostit-o în Apuseni cu condiţia ca aceasta să-i păzească aurul ascuns în peşteră.

    Într-o zi, oamenii care au venit să fure comoara l-au momit pe mezinul familiei cu mâncare otrăvită. Băiatul a murit, dar nici prădătorii nu au avut o soartă mai bună, găsindu-şi sfârşitul sub bolovanii care s-au prăvălit peste ei atunci când au intrat în peşteră. De durere că şi-a pierdut copilul, bătrânul uriaş a început să răscolească pământul şi aşa s-au format toate văile, dealurile şi peşterile din zonă.

    Peştera Gheţarul de la Focul Viu se află în Munţii Bihor, pe Valea Galbenă, la 500 de m spre NV-V de Vârful Piatra Galbenii şi Vârful Cuculeul de Fier. Face parte din Parcul Natural Apuseni.

    Cititi mai multe pe www.one.ro

  • Peştera unică din România unde aurul „picură” din pereţi

    Peştera a fost cercetată încă din anii 1930, însă nu în mod speologic şi ştiinţific, zona fiind cotrobăită de căutătorii de comori. Legendane povesteşte că în peşteră picură aur, iar găleţile se umplu cu acest material preţios din şapte în şapte ani.

    În deceniile următoare, iubitorii şi pasionaţii de drumeţii au cercetat unele porţiuni din Galeria Activa, unde au descoperit un craniu de Ursus Spelaeus (mamifer dispărut în ultima glaciaţiune), care a fost predat muzeului din Cluj.

    Cercetări mai aprofundate au fost făcute din 1961 de tehnicianul arhitect Buslig Lajos împreună cu Romfeld Ákos junior; din această perioadă a fost începută o cercetare sistematică a arealului carstic în mod speologic. În anul 1965, după o muncă dificilă, s-a reuşit intrarea în Galeria Principală (etajul superior – Galeria Fosilă) prin truda Cercului de Speologi amatori “Banyai Janos”, fiind executată prima hartă topografică.