BusinessMagazin

Tag: Perspective

  • Managerii români au încredere în companiile pe care le conduc

    În vederea realizării celei de-a VIII-a ediţii a raportului CEO Survey, PwC a realizat în perioada august – noiembrie 2017 aproape 1.300 de interviuri cu directori generali din 85 de ţări; în România au fost efectuate 68 de interviuri cu directori generali din mediul local de business.

    Directorii generali din România sunt foarte încrezători în privinţa perspectivelor economiei mondiale în 2018: aproape jumătate dintre cei intervievaţi sunt de părere că avansul economic mondial va accelera. Rezultatele sunt similare şi la nivelul Europei Centrale şi de Est (ECE), unde 45% dintre executivii din regiune cred că economia globală se îndreaptă într-o direcţie bună în acest an.

    Entuziasmul directorilor din România cu privire la mersul economiei mondiale este în linie cu cel al omologilor lor globali, notează studiul PwC, care, în proporţie de 57%, sunt de părere că vom asista la o accelerare a creşterii economiei globale în următoarele 12 luni. Raportat la anul trecut, încrederea executivilor români în mersul economiei globale este cu 11 puncte procentuale mai mare. Lucrurile stau însă puţin diferit atunci când vine vorba de felul în care executivii români văd perspectivele de creştere în următoarele 12 luni a veniturilor companiilor pe care le conduc: 38% se declară foarte încrezători în privinţa evoluţiei acestora, în vreme ce 50% se declară oarecum încrezători.

    Pe termen mediu, 44% dintre executivii români sunt foarte încrezători în perspectivele de dezvoltare ale companiilor lor, 43% declarându-se oarecum încrezători. Interesant este faptul că directorii generali români sunt mai încrezători decât omologii lor din regiune pe termen mediu, în condiţiile în care doar 32% dintre aceştia se declară foarte încrezători în perspectivele de creştere ale organizaţiilor pe care le conduc în următorii trei ani.

    Care sunt însă preocupările managerilor din România? Primul loc din acest punct de vedere e ocupat de infrastructura inadecvată (63%), secondată de modificările demografice ale forţei de muncă (54%). Oarecum surprinzător, povara fiscală tot mai mare ocupă doar locul al treilea, cu 51%. Ultimele două poziţii sunt ocupate de nemulţumirile privind ”disponibilitatea personalului cu abilităţi cheie“ (47%) şi ”reglementarea excesivă“ (43%).

    În ultimele ediţii ale raportului a apărut de fiecare dată menţionată problema disponibilităţii talentelor cu abilităţi cheie. Această provocare s-a menţinut pe primul loc în fiecare an – 86% dintre respondenţii ediţiei curente se declară oarecum preocupaţi sau extrem de preocupaţi de disponibilitatea personalului cu abilităţi cheie. Privind mai atent la competenţele care îi interesează, 62% dintre directorii generali din Europa Centrală şi de Est consideră că este oarecum dificil sau foarte dificil să recruteze angajaţi talentaţi cu aptitudini în domeniul digital, comparativ cu 50% la nivel global.

    Lipsa personalului cu abilităţi cheie a determinat companiile să facă un pas înainte în domeniul educaţiei; în acest sens, circa trei din patru lideri de companii afirmă că organizaţiile lor colaborează cu instituţiile de învăţământ. Iar pentru a se asigura că atrag cele mai bune resurse de pe piaţă în materie de personal, circa nouă din zece companii recurg la diverse strategii şi tactici cum ar fi modernizarea mediului de lucru sau implementarea programelor de dezvoltare continuă. Tot în ideea securizării persoanelor cu abilităţi cheie, 45% dintre companiile din România ar fi dispuse să-şi mute unităţile operaţionale mai aproape de zonele în care sunt disponibile persoane cu abilităţi cheie, şi asta în ciuda infrastructurii deficitare pe care o semnalează cei mai mulţi lideri de afaceri.

    Un aspect interesant al studiului se referă la perspectivele de creştere a propriei organizaţii în următoarele 12 luni în alte ţări decât cea în care îşi desfăşoară activitatea. La această întrebare, directorii generali din Europa Centrală şi de Est menţionează SUA (37%), Germania (35%) şi China (22%) ca primele state ce oferă şansa de a creşte afacerile. Aceleaşi ţări ocupă primele trei locuri şi în opinia omologilor români, dar în altă ordine: Germania (43%), SUA (41%) şi China (19%). Acest lucru reflectă importanţa majoră a relaţiei economice bilaterale cu Germania, principalul partener comercial al ţării noastre, notează autorii raportului.

    Ca ultim punct, 65% dintre directorii generali din România consideră că fac eforturi pentru a evalua gradul de încredere dintre personalul propriu şi managementul companiei. Deşi mare, procentajul este uşor mai scăzut decât cel la nivel regional (69%) şi cel la nivel global (71%). Trei sferturi dintre executivii locali pun accent pe măsurarea nivelului de încredere dintre organizaţie şi clienţii acesteia, similar cu procentajul înregistrat la nivel global.

  • 2018, anul incertitudinilor. Economia continuă să crească, însă dezechilibrele se accentuează

    Potrivit rezultatelor Barometrului de opinie, la care au răspuns peste 150 de oameni de afaceri din diverse domenii de activitate, de la comerţ, la servicii financiare, agricultură, energie, confecţii, IT etc., economia României va continua să crească în 2018, însă avansul se va tempera semnificativ faţă de cel înregistrat în 2017.

    54% dintre managerii chestionaţi au estimat o creştere a PIB-ului între 4- 4,5%, 23% au indicat un avans economic peste nivelul de 5 procente, în timp ce 7% consideră că PIB-ul va creşte cu mai puţin de 4%. 16% dintre oamenii de afaceri care au fost chestionaţi de KeysFin au evitat să răspundă, considerând că, în prezent, există prea multe incertitudini legate de evoluţiei economiei, mai ales în a doua parte a anului.

    Faţă de barometrul de opinie din luna iunie 2017, se remarcă creşterea gradului de incertitudine privind perspectivele economiei şi scăderea optimismului oamenilor de afaceri.

    “Codul Fiscal reprezintă principala preocupare a mediului de business. Schimbările semnificative din ultima parte a anului trecut şi perspectivele unor noi modificări în acest domeniu ridică cele mai mari semne de întrebare. În condiţiile unui cadru fiscal instabil, mulţi dintre oamenii de afaceri şi-au amânat planurile de investiţii, de extindere a afacerilor, şi asta mai cu seamă că provocările de ordin fiscal sunt însoţite şi de perspectiva scumpirii semnificative a creditării în România”, au explicat analiştii de la KeysFin.

    Incertitudinile legate de Codul Fiscal se află, astfel, în topul riscurilor pentru economie, fiind identificat de mai mult de 76% dintre respondenţi. Inflaţia (65%), evoluţia leului (53%), criza de pe piaţa forţei de muncă (51%) şi scumpirea creditării (38%) au fost menţionate, de asemenea, pe lista principalelor riscuri pentru economie.

    Evoluţia economică pozitivă din primul semestru al anului ar urma să fie impulsionată în primul rând de consum. Întrebaţi care ar fi, în opinia lor, domeniile care vor performa în acest an, 72% dintre oamenii de afaceri au menţionat comerţul  “Creşterile de salarii şi pensii vor influenţa semnificativ acest segment însă nu în aceeaşi măsură ca în 2017, având în vedere scumpirile preconizate de producători şi comercianţi pe fondul deprecierii monedei naţionale”, arată datele barometrului KeysFin.

    În contextul creşterii consumului, mare parte dintre oamenii de afaceri (62%) se aşteaptă ca serviciile să înregistreze, de asemenea, un avans consistent. În topul domeniilor de activitate care vor performa în 2018, 34% dintre cei care şi-au exprimat opiniile au menţionat agricultura, iar 31% au indicat construcţiile. 29% dintre investitori au trecut pe listă turismul, 17% au indicat transporturile iar 12% sectorul IT.

     

  • Cel mai bun moment pentru angajare

    “Prognozele sunt din nou pozitive, iar pentru al nouălea trimestru consecutiv valorile sunt alcătuite din două cifre, dar creşterea prognozată pentru trimestrul nu mai este la fel de omogenă ca în trecut. Spre deosebire de intenţiile formulate în trimestrele II şi III ale lui 2017, când angajatorii raportau intenţii de angajare solide şi pozitive indiferent de sectorul de activitate sau de regiunea geografică, în trimestrul IV sunt raportate intenţii negative în două sectoare: Energie electrică, apă, gaze şi Transport, depozitare şi comunicaţii. De asemenea, în cinci din cele opt regiuni şi cinci din zece sectoare de activitate, angajatorii şi-au temperat planurile de angajare în comparaţie cu intervalul iulie – septembrie 2017. Astfel de semne de prudenţă sporită sunt deseori asociate cu un cadru de reglementare în schimbare, care poate determina angajatorii să intre în expectativă, până când reuşesc să îşi recalibreze bugetele şi nevoile de personal,” spune Igor Hahn, country manager, ManpowerGroup România.

    Astfel, reprezentanţii Manpower spun că este de aşteptat ca în următoarele trei luni numărul total de angajaţi să crească în opt din cele zece sectoare de activitate şi în toate cele opt regiuni ale ţării. Planurile de angajare sunt mai robuste decât în trim. IV/ 2016 în şapte din cele zece sectoare de activitate şi în cinci din cele opt regiuni, dar slăbesc de faţă de trimestrul III/2017 în cinci sectoare şi cinci regiuni. Cel mai mare declin, atât de la trimestru la trimestru, cât şi de la an la an, se înregistrează în sectorul Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, unde Previziunea actuală de +2% este cu 21 puncte procentuale mai slabă decât în trimestrul III /2017 şi cu 23 puncte procentuale mai slabă decât în trim. IV/2016. În schimb, îmbunătăţirile cele mai accentuate de la trimestru la trimestru şi de la an la an sunt raportate de angajatorii din sectorul Finanţe, asigurări, servicii imobiliare şi servicii de afaceri, unde Previziunea Netă de Angajare de +24% se consolidează cu 17 puncte procentuale faţă de iulie – septembrie 2017 şi cu 18 puncte procentuale faţă de trim. IV/2016. Perspectivele de angajare în acest sector sunt printre cele mai optimiste din ţară, alături de cele raportate de angajatorii din sectorul Industrie prelucrătoare, unde Previziunea se ridică la +32% şi de cei din sectorul Hoteluri şi restaurante, unde se raportează o Previziune +19%.

    La nivel regional, perspectivele de angajare cele mai favorabile sunt raportate în regiunile Bucureşti şi Ilfov şi Nord-Vest, unde Previziunile sunt de +17%,respectiv +15%. În aceste două regiuni perspectivele din trimestrul IV sunt însă mai slabe decât cele raportate în trimestrul precedent, cu 3, respectiv 7 puncte procentuale. Cel mai abrupt declin de la trimestru la trimestru se înregistrează însă în regiunea Nord-Est, unde Previziunea Netă de Angajare atinge +2%, slăbind faţă de trimestrul III/2017 cu 18 puncte procentuale. Un climat de ocupare a forţei de muncă la fel de lipsit de dinamism este prognozat şi pentru regiunea Sud-Vest, unde angajatorii raportează o Previziune de +3%, care slăbeşte cu 8 puncte procentuale faţă de trimestrul III /2017, dar se îmbunătăţeşte cu 3 puncte procentuale faţă de trimestrul IV/2016.

    Rezultatele în funcţie de dimensiunea organizaţiei arată că în trei din cele patru categorii de organizaţii angajatorii sunt optimişti. În categoria organizaţii mari se raportează o Previziune Netă de Angajare de +28%, care se consolidează cu 3 puncte procentuale faţă de trimestrul III/2017 şi cu 8 puncte procentuale faţă de anul trecut. Angajatorii din micro-organizaţii raportează însă o prognoză negativă de -1%, Previziunea slăbind uşor faţă de perspectiva staţionară din ultimul trimestru şi menţinându-se stabilă în comparaţie cu perspectivele raportate în trim. IV/2016.

    Studiul ManpowerGroup privind Perspectivele Angajării de Forţă de Muncă este cel mai longeviv şi cuprinzător studiu din lume privind activitatea de angajare. ManpowerGroup administrează studiul predictiv privind Perspectivele Angajării de Forţă de Muncă din 1962, iar în prezent în cercetare sunt incluşi aproape 59.000 de angajatori din 43 de ţări şi teritorii, cărora le sunt măsurate trimestrial intenţiile de a-şi creşte sau de a-şi diminua numărul total de angajaţi pe parcursul trimestrului următor. Pentru România, cercetarea de teren s-a derulat în intervalul 19 iulie – 1 august 2017 pe un eşantion reprezentativ de 625 de angajatori. Rezultatele obţinute au o marjă de eroare de +/-3,9%.

     

  • Cel mai bun moment pentru angajare

    “Prognozele sunt din nou pozitive, iar pentru al nouălea trimestru consecutiv valorile sunt alcătuite din două cifre, dar creşterea prognozată pentru trimestrul nu mai este la fel de omogenă ca în trecut. Spre deosebire de intenţiile formulate în trimestrele II şi III ale lui 2017, când angajatorii raportau intenţii de angajare solide şi pozitive indiferent de sectorul de activitate sau de regiunea geografică, în trimestrul IV sunt raportate intenţii negative în două sectoare: Energie electrică, apă, gaze şi Transport, depozitare şi comunicaţii. De asemenea, în cinci din cele opt regiuni şi cinci din zece sectoare de activitate, angajatorii şi-au temperat planurile de angajare în comparaţie cu intervalul iulie – septembrie 2017. Astfel de semne de prudenţă sporită sunt deseori asociate cu un cadru de reglementare în schimbare, care poate determina angajatorii să intre în expectativă, până când reuşesc să îşi recalibreze bugetele şi nevoile de personal,” spune Igor Hahn, country manager, ManpowerGroup România.

    Astfel, reprezentanţii Manpower spun că este de aşteptat ca în următoarele trei luni numărul total de angajaţi să crească în opt din cele zece sectoare de activitate şi în toate cele opt regiuni ale ţării. Planurile de angajare sunt mai robuste decât în trim. IV/ 2016 în şapte din cele zece sectoare de activitate şi în cinci din cele opt regiuni, dar slăbesc de faţă de trimestrul III/2017 în cinci sectoare şi cinci regiuni. Cel mai mare declin, atât de la trimestru la trimestru, cât şi de la an la an, se înregistrează în sectorul Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, unde Previziunea actuală de +2% este cu 21 puncte procentuale mai slabă decât în trimestrul III /2017 şi cu 23 puncte procentuale mai slabă decât în trim. IV/2016. În schimb, îmbunătăţirile cele mai accentuate de la trimestru la trimestru şi de la an la an sunt raportate de angajatorii din sectorul Finanţe, asigurări, servicii imobiliare şi servicii de afaceri, unde Previziunea Netă de Angajare de +24% se consolidează cu 17 puncte procentuale faţă de iulie – septembrie 2017 şi cu 18 puncte procentuale faţă de trim. IV/2016. Perspectivele de angajare în acest sector sunt printre cele mai optimiste din ţară, alături de cele raportate de angajatorii din sectorul Industrie prelucrătoare, unde Previziunea se ridică la +32% şi de cei din sectorul Hoteluri şi restaurante, unde se raportează o Previziune +19%.

    La nivel regional, perspectivele de angajare cele mai favorabile sunt raportate în regiunile Bucureşti şi Ilfov şi Nord-Vest, unde Previziunile sunt de +17%,respectiv +15%. În aceste două regiuni perspectivele din trimestrul IV sunt însă mai slabe decât cele raportate în trimestrul precedent, cu 3, respectiv 7 puncte procentuale. Cel mai abrupt declin de la trimestru la trimestru se înregistrează însă în regiunea Nord-Est, unde Previziunea Netă de Angajare atinge +2%, slăbind faţă de trimestrul III/2017 cu 18 puncte procentuale. Un climat de ocupare a forţei de muncă la fel de lipsit de dinamism este prognozat şi pentru regiunea Sud-Vest, unde angajatorii raportează o Previziune de +3%, care slăbeşte cu 8 puncte procentuale faţă de trimestrul III /2017, dar se îmbunătăţeşte cu 3 puncte procentuale faţă de trimestrul IV/2016.

    Rezultatele în funcţie de dimensiunea organizaţiei arată că în trei din cele patru categorii de organizaţii angajatorii sunt optimişti. În categoria organizaţii mari se raportează o Previziune Netă de Angajare de +28%, care se consolidează cu 3 puncte procentuale faţă de trimestrul III/2017 şi cu 8 puncte procentuale faţă de anul trecut. Angajatorii din micro-organizaţii raportează însă o prognoză negativă de -1%, Previziunea slăbind uşor faţă de perspectiva staţionară din ultimul trimestru şi menţinându-se stabilă în comparaţie cu perspectivele raportate în trim. IV/2016.

    Studiul ManpowerGroup privind Perspectivele Angajării de Forţă de Muncă este cel mai longeviv şi cuprinzător studiu din lume privind activitatea de angajare. ManpowerGroup administrează studiul predictiv privind Perspectivele Angajării de Forţă de Muncă din 1962, iar în prezent în cercetare sunt incluşi aproape 59.000 de angajatori din 43 de ţări şi teritorii, cărora le sunt măsurate trimestrial intenţiile de a-şi creşte sau de a-şi diminua numărul total de angajaţi pe parcursul trimestrului următor. Pentru România, cercetarea de teren s-a derulat în intervalul 19 iulie – 1 august 2017 pe un eşantion reprezentativ de 625 de angajatori. Rezultatele obţinute au o marjă de eroare de +/-3,9%.

     

  • Studiu de caz: Business Lease România se extinde la Cluj

    CONTEXT:

    Piaţa de leasing auto operaţional a încheiat anul 2016 în creştere cu 8% faţă de 2015, depăşind nivelul de 60.000 de unităţi, iar la finalul primului trimestru al acestui an a depăşit nivelul de 62.000 de unităţi în administrare la finalul primului trimestru, în concordanţă cu estimările de la începutul anului şi în creştere cu 3% faţă de finalul lui 2016, potrivit datelor ASLO (Asociaţia de Leasing Operaţional). Piaţa este una puternic competitivă, fiind reprezentată de companii precum LeasePlan România, Arval Service Lease România, ALD Automotive, Porsche Mobility şi BCR Fleet Management.

    DECIZIE: Extinderea cu un birou în Cluj-Napoca, printr-o investiţie de 70.000 de euro.

    CONSECINŢE:

    Compania a încheiat primul semestru al anului cu afaceri de aproximativ 4 milioane de euro, în creştere cu 20% faţă de perioada similară a anului trecut. Dacă rezultatele noii filiale vor fi cele aşteptate, compania vizează în continuare deschiderea altor sucursale în următorii 3-5 ani.

    Deschiderea unui centru regional al companiei în Cluj-Napoca în luna mai a acestui an, printr-o investiţie de 70.000 de euro, reprezintă unul dintre pilonii de concretizare a acestora. Business Lease România, parte a Business Lease Group, este o companie de soluţii de mobilitate şi leasing operaţional cu origini olandeze care a intrat în România în 2015, prin cumpărarea companiei locale Fleet Management Services.

    Businessul olandezilor a fost înfiinţat în 1989 în Olanda, iar în prezent are activitate şi pe pieţele din Slovacia, Cehia, Ungaria şi Polonia. Sediul central este în Olanda, fiind o divizie a AutoBinck Group, cu sediul în Haga. Fondat acum 110 ani, Auto Binck este unul dintre jucătorii europenei din automotive, cu 50 de companii subsidiare în opt ţări şi 2.500 de angajaţi în toată lumea.

    în România, Business Lease face parte dintr-o piaţă de leasing operaţional care a crescut în 2016 cu 8%, depăşind astfel nivelul de 60.000 de unităţi, conform cifrelor publicate de ASLO (Asociaţia de Leasing Operaţional). Anul trecut, compania şi-a crescut afacerile pe plan local cu 21%, ajungând astfel la venituri de 24,9 milioane de lei, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe. Business Lease are în România 200 de clienţi, deopotrivă companii mari, precum şi IMM-uri cu flote formate din 5 până la 80 de maşini; anul trecut compania avea peste 3.000 de vehicule înregistrate. ”Pentru  Business Lease Group, piaţa din România are potenţial, iar acest lucru a fost confirmat prin decizia de majorare a capitalului social cu alte 9 milioane de lei, la un total de 10,5 milioane lei. Primul plan major ce este susţinut de această infuzie este deschiderea noului sediu din Cluj-Napoca.

    Astfel, Clujul devine primul sediu regional al Business Lease România, alături de cel central, din Bucureşti. Prin deschiderea acestui sediu, urmărim consolidarea poziţiei pe piaţa de profil şi poziţionarea ca partener strategic de mobilitate pentru firmele care intră pe piaţa locală“, afirma Philip Aarsman, cu prilejul lansării. Extinderea în Ardeal se reflectă deja în cifrele companiei: Business Lease încheiat primul semestru cu afaceri de aproximativ 4 milioane de euro, în creştere cu 20% faţă de perioada similară a anului trecut, creştere datorată extinderii birourilor şi măririi numărului de clienţi odată cu aceasta. în acest context, reprezentanţii companiei se aşteaptă până la finele anului la un plus de 20% al afacerilor, până la 8 milioane de euro, în condiţiile creşterii portofoliului de clienţi şi ale introducerii unui proiect prin care compania promite creşterea satisfacţiei clienţilor, consolidarea flotei şi sporirea siguranţei.

    ”România este o ţară în care găseşti multe oportunităţi. Orice oraş poate fi o mină de aur pentru că ne duce mai aproape de clienţii noştri. Ne-am gândit la mai multe oraşe pentru primul nostru birou. Dar Cluj, de departe, a fost în topul listei când ne-am uitat la perspectivele pe termen lung. Este un oraş foarte bine poziţionat în Transilvania, cu un stadiu avansat de dezvoltare în ceea ce priveşte economia serviciilor“, descrie Philip Aarsman motivele pentru care au ales acest oraş pentru primul pas al extinderii prezenţei din România. în ceea ce priveşte momentul extinderii, el spune că acesta nu a fost ales din considerente cu specific economic, ci datorită stadiului de dezvoltare a Business Lease. ”Timp de doi ani ne-am concentrat pe dezvoltarea afcerii în Bucureşti, iar acum Clujul reprezintă un pas natural pentru noi.“ în biroul din Cluj al companiei lucrează în prezent trei angajaţi, ”Primul obiectiv de acolo este să creştem vizibilitatea la nivel local şi să ne construim reţeaua de clienţi. în funcţie de dezvoltarea businessului local, am putea să ne extindem echipa în următoarea perioadă.“ în Bucureşti, compania are 37 de angajaţi.

    ”Bineînţeles că nu există candidatul perfect, astfel că atitudinea este foarte importantă. în compania noastră totul este bazat pe procese, astfel că avem nevoie de angajaţi care să aibă o atitudine colaborativă.“ în ceea ce priveşte poziţionarea companiei în materie de preţuri, nu oferă detalii, dar spune că ”avem preţul corespunzător pentru servicii. Există întotdeauna o conexiune între preţ şi serviciu: dacă plăteşti mai puţin, primeşti mai puţin şi viceversa. Nu există «free lunch», iar de obicei cel care plăteşte în final este beneficiarul.“ Aarsman descrie extinderea în Cluj drept un pilot pentru expansiunea în alte oraşe din ţară: ”Dacă Clujul va fi un succes şi dacă viitorul industriei de leasing operaţional ne permite, vizăm deschiderea şi altor sucursale în următorii trei-cinci ani“.

    Compania a lansat anul acesta şi proiectul Connected Care, prin care şi-au propus să mărească nivelul de satisfacţie a clienţilor, consolidarea flotei şi sporirea siguranţei. ”De la începutul acestui an, toate automobilele noastre noi sunt echipate cu un dispozitiv care furnizează informaţii online despre kilometraj, consum de carburant şi informaţii despre starea tehnică a maşinii, date pe care în mod normal şoferul le poate vedea pe bord. Aceste informaţii ne permit executarea taskurilor într-un mod eficient şi proactiv, dar şi direcţionarea activităţilor de mentenanţă către partenerii noştri, asigurând optimizarea costurilor şi a calităţii“, adaugă Aarsman. El menţionează că prin intermediul unor servicii online clienţii şi utilizatorii de maşini primesc aceste informaţii actualizate zilnic despre maşinile lor şi insighturi despre consumul de combustibil al maşinilor lor, pentru a gestiona şi a reduce costurile totale de mobilitate. De altfel, pe baza analizelor realizate pe cererile venite din partea clienţilor, specialiştii de la Business Lease au observat o creştere a achiziţiilor de servicii complete. Clienţii caută din ce în ce mai mult o externalizare completă a flotelor şi au ca priorităţi siguranţa, calitatea serviciilor şi confortul.

    Philip Aarsman are 55 de ani şi s-a născut şi a crescut în Olanda. A absolvit studii de inginerie auto şi marketing şi locuieşte în Bucureşti din decembrie 2014, după ce Business Lease a achiziţionat FMS. înainte de a veni în România, a fost timp de opt ani business development director la sediul central al companiei, în Olanda. în această poziţie s-a ocupat de activitatea de marketing şi vânzări pentru tot grupul, dar şi de strategia de fuziuni şi achiziţii. Odată cu expansiunea Business Lease în Europa, s-a ocupat şi de managementul celorlalte afaceri ale companiei din Europa Centrală. ”Am observat încă de la început că românii doresc să se dezvolte, să aibă o viaţă mai bună, o carieră frumoasă şi să câştige mai mulţi bani. Românii sunt foarte ambiţioşi, din ce am văzut. Pe de o parte, este foarte bine că sunt entuziaşti şi vor să se dezvolte, dar pe de altă parte, acest lucru poate crea o mulţime de provocări. De aceea trebuie să ne concentrăm  foarte mult pe setarea aşteptărilor“, descrie el principalele aspecte observate la piaţa locală. Din perspectiva afacerii, a observat că în companiile din România există o concentrare mare pe preţ, mai mult decât pe calitate, care pe termen lung contribuie la stabilitate, satisfacţia clientului şi costuri mai mici.

    La finalul primului trimestru al acestui an, piaţa de leasing operaţional a depăşit nivelul de 62.000 de unităţi în administrare, în concordanţă cu estimările de la începutul anului şi în creştere cu 3% faţă de finalul lui 2016, potrivit datelor ASLO citate de ZF. în perioada ianuarie-martie, au fost înmatriculate aproape 4.300 de autovehicule de către companiile de leasing operaţional, reprezentând 16% din totalul înmatriculărilor de maşini noi, de aproximativ 26.000 de autoturisme şi autovehicule comerciale uşoare. Un alt indicator care marchează o creştere semnificativă este ponderea înmatriculărilor în leasing operaţional din totalul înmatriculărilor de vehicule noi, pondere care a ajuns la 16% faţă de 13,3% cât a fost la nivelul întregului an 2016. Această pondere este cu 20% mai mare, pe măsură ce serviciul de închiriere a flotelor a crescut şi în rândul companiilor locale, inclusiv din rândul IMM-urilor. Conform datelor centralizate de Asociaţia Societăţilor de Leasing Operaţional, în topul primelor cinci companii membre intră: LeasePlan România, Arval Service Lease România, ALD Automotive, Porsche Mobility şi BCR Fleet Management.

  • Veşti bune de la FMI: acestea sunt zonele în care economia va creşte

    Potrivit raportului actualizat „Perspectiva Economică Mondială” („World Economic Outlook”), publicat luni, FMI susţine că Produsul Intern Brut (PIB) va creşte cu 3,5% în 2017 şi cu 3,6% în 2018, valori neschimbate faţă de cele din aprilie.

    FMI şi-a redus prognoza pentru creşterea economică a Statelor Unite la 2,1% pentru 2017 şi 2018, de la 2,3%, respectiv 2,5%, în urmă cu trei luni. FMI şi-a revizuit prognozele, bazate pe programul de politică monetară al administraţiei Trump care ar fi urmat să genereze o creştere a economiei Statelor Unite, din cauza faptului că nici un detaliu nu a fost încă făcut public.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Analiză: în ce stadiu se află industria dezvoltării de jocuri video din România şi care sunt perspectivele

    Jocurile elementare, la care aveau acces doar cei cu computere foarte scumpe, ţin de un trecut (care pare foarte) îndepărtat. Industria a prins contur în anii 1970; astăzi, milioane de copii şi adulţi se aventurează în lumi virtuale, rezolvă puzzle-uri, salvezează prinţese şi înving răufăcători pe PC-uri, smartphone-uri sau console.

    Industria dezvoltării de jocuri video va ajunge la o valoare estimată de peste 97 miliarde de euro anul acesta la nivel mondial, ceea ce înseamnă un avans de 7,8% faţă de 2016. Firma de cercetare de piaţă specializată pe gamining Newzoo anticipează că piaţa va creşte cu o rată de 6,2% până în 2020, atingând o valoare de 114,6 miliarde de euro. Asia-Pacific este cea mai mare regiune, China fiind cea mai mare piaţă a dezvoltărilor de jocuri video, cu o valoare estimată de 24,5 miliarde de euro în 2017.

    Segmentul cel mai profitabil este cel dedicat mobilelor: dezvoltatorii de jocuri pentru smartphone-uri şi tablete vor genera venituri de 41,1 miliarde de euro, adică 42% din totalul pieţei. Jocurile video destinate consolelor vor genera anul acesta venituri de 29,8 miliarde de euro (31% din piaţă), iar PC-ul 26,2 miliarde de euro (27%).

    Abilităţile tehnice ale românilor au atras de-a lungul anilor foarte multe companii IT internaţionale, inclusiv pe segmentul de dezvoltare a jocurilor video. Printre primele şi cele mai importante sunt subsidiarele Ubisoft şi Electronic Arts. Compania franceză Ubisoft este una dintre cele mai vechi pe plan local, venind în România la puţin timp după Revoluţie, în 1992; Electronics Arts a înfiinţat o subsidiară pe plan local în 2005 cu divizia de jocuri pentru telefoane EA Mobile.

    Peisajul dezvoltatorilor de jocuri pe vremea aceea era populat de subsidiare ale companiilor internaţionale; acum numărul actorilor este mai mare şi reuneşte deopotrivă companii mari precum şi studiouri mici, cu trei-patru angajaţi, care produc jocuri video pentru piaţa locală, dar în special pentru alte pieţe; veniturile generate sunt de ordinul milioanelor de euro. ”Industria jocurilor video este una dintre cele mai dinamice şi este în continuă creştere. Avansul pieţei de jocuri mobile şi faptul că dispozitivele sunt tot mai accesibile au dus la o democratizare a jocurilor video. Tot mai mulţi oameni au acces la ele şi au descoperit o pasiune pentru jocurile casual – de la copii până la seniori“, spune Sebastien Delen, managing director la Ubisoft Bucureşti.

    Cei mai mare cinci dezvoltatori de jocuri video de pe piaţa locală – Ubisoft, Electronic Arts Games, Gameloft, Amber Studio şi King – au avut afaceri cumulate de 459,1 mil. lei (100,3 mil. euro) în 2016, mai mult cu 6,7% faţă de 2015, conform calculelor realizate pe baza datelor publicate pe site-ul Ministerul Finanţelor. Per total, în 2016, veniturile studiourilor din România au ajuns la 112 milioane de dolari, spune Sebastien Delen, care citează raportul Newzoo, adăugând că ”industria jocurilor video este în continuă creştere“.

    Şi profitabilitatea celor cinci studiouri a avansat în 2016, profitul net cumulat ajungând la 28,5 milioane de lei (6,2 mil. euro), un plus de 46%, ritm de două ori mai alert faţă de cel înregistrat în 2015 comparativ cu 2014. ”Trecem printr-o metamorfoză. Până de curând, eram priviţi ca India Europei, pentru că ofeream servicii pe bani puţini, dar în ultimii ani am reuşit să schimbăm această percepţie, crescând nivelul serviciilor şi al costurilor. Intrăm într-o zonă de normalitate“, spune Dragoş Hâncu, fondator al Amber Studio, cel mai mare studio independent de jocuri din România. Tot el adaugă: ”Tendinţa naturală este ca afacerile studiourilor să crească. Facem parte dintr-o piaţă globală în expansiune. Creşterea poate fi spectaculoasă dacă acest trend este susţinut de legislaţie şi educaţie“. Veniturile sunt generate de proiecte de dezvoltare pentru piaţa externă, în general; doar o mică parte din vânzările acestora provin din livrările de pe piaţa din România.

    Compania franceză Ubisoft a avut anul trecut cea mai mare cifră de afaceri pe plan local – 168,4 milioane de lei (36,8 mil. euro), cu un avans de 14,8% faţă de 2015; profitul net a crescut cu 68,9%, ajungând la 9,8 milioane de lei (2,1 mil. euro). Următorul în topul firmelor de profil este Electronic Arts, cu afaceri de 145,4 mil. lei (31,7 mil. euro) în 2016, mai mari cu 9,1% faţă de 2015; profitul de anul trecut s-a plasat la 9,9 milioane de lei (2,2 mil euro). Locul trei este ocupat de Gameloft, cu afaceri de 105 milioane de lei (22,9 mil. euro) şi profit de 4,2 milioane de lei (0,9 mil. euro). ”Este foarte important însă de menţionat că în România sunt studiouri de dezvoltare şi nu de business, iar vânzările de jocuri se fac prin distribuitori autorizaţi, şi nu direct prin dezvoltatori“, spune Delen.

     

    Amber Studio, cel mai mare studio de jocuri independent din România, a avut în 2016 o cifră de afaceri de 29,4 milioane de lei (6,4 mil. euro), mai mult cu 52,5% faţă de 2015; în acelaşi interval, profitul a scăzut cu 11%, la 3,8 milioane de lei (0,8 mil. euro).

    ”Dacă până acum motorul de creştere au fost multinaţionalele, ne aşteptăm ca anul acesta şi în viitor creşterea să vină mai degrabă din partea firmelor româneşti“, spune Cătălin Butnariu, general manager la Carbon, incubator de jocuri video, şi preşedintele RGDA (Romanian Game Developers Association). El estimează că sunt cam 60-70 de firme mici în acest domeniu pe plan local şi se aşteaptă ca ”numărul de studiouri dezvoltatoare de jocuri din România să crească semnificativ în anii următori“. Un exemplu de firmă mică care se bucură de succes este studioul Killhouse Games, format din trei persoane şi despre care Business Magazin a scris în urmă cu un an; ei au produs un joc numit Door Kickers şi l-au vândut direct pe platforma online de jocuri video Steam. Afacerea celor trei a generat un profit net de 2,4 milioane de lei în 2015 şi 1,4 milioane de lei în 2016, potrivit datelor disponibile pe site-ul Ministerului de Finanţe, la o cifră de afaceri de 3,2 milioane de lei în 2015, respectiv 2 milioane de lei anul trecut.

    Un alt exemplu edificator este studioul de dezvoltare de jocuri video numit Those Awesome Guys, cu o cifră de afaceri de 4,3 milioane de lei şi cu un profit de 2,8 milioane de lei în 2016, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor. Those Awesome Guys a fost înfiinţat de Nicolae Berbece în 2012, iar în momentul de faţă echipa este formată din alţi şase oameni, dintre care patru sunt străini, conform informaţiilor disponibile pe site-ului dezvoltatorului. Jocul produs de ei se numeşte Move or Die şi a fost lansat pe 21 ianuarie 2016 pe Steam. Până în prezent, jocul a obţinut peste 4.200 de recenzii pozitive şi 600 negative şi a primit diferite premii, precum ”Cel mai bun multiplayer“ la Indie Prize Europe 2015. Aşadar, un sigur joc a generat profit de milioane de lei pentru echipa din Bucureşti.

    Studioul de jocuri din Bucureşti al companiei suedeze King, care de anul trecut este parte a gigantului american Activision Blizzard, a înregistrat în 2016 o cifră de afaceri de 10,9 mil. lei (2,4 mil. euro), în scădere cu 68% faţă de anul anterior. Profitul net al companiei din Bucureşti s-a situat în 2016 la 0,82 mil. lei, în scădere cu 59% faţă de anul anterior, iar numărul mediu de angajaţi s-a redus aproape la jumătate, de la 92 în 2015, la 48 anul trecut. Scăderea se datorează faptului că studioul local s-a reprofilat într-unul exclusiv de QA (testare), iar astfel au dispărut departamentele de producţie, creaţie şi business analysis. în cadrul companiilor producătoare de jocuri lucrează în jur de 7.000 de persoane, adică 4,2% din totalul angajaţilor în IT din România, conform datelor Institutului Naţional de Statistică pentru anul 2015.

    URMĂTORUL NIVEL. 

    Andrei Lopată şi-a început cariera la Ubisoft ca technical director încă de când era student, iar după ce a absolvit Universitatea Politehnica din Bucureşti s-a alăturat celor de la Gameloft, unde a fost manager al studioului din Bucureşti. A făcut un pas important în carieră în 2007, când a fost numit manager general al Vivendi Games; din 2012 a început dezvoltarea la Atypical Games.

  • Banca Mondială îmbunătăţeşte estimarea de creştere a economiei României la 4,4%

    În raport, se estimează că, în 2018, creşterea economică a României va fi de 3,7%, iar în 2019 de 3,5%.

    “Cererea internă robustă şi importurile în creştere din zona euro au favorizat importatorii de mărfuri în Europa şi Asia Centrală (de exemplu, Bulgaria, România, Serbia). Implementarea accelerată a proiectelor finanţate de UE a condus la o creştere a economiilor regionale (de exemplu, Ungaria, Polonia), în timp ce efectele negative ale recesiunii din Rusia şi Ucraina se estompează. Activitatea importatorilor de mărfuri din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord se îmbunătăţeşte odată cu implementarea reformelor şi normalizarea condiţiilor politice (de exemplu, Iordania, Liban, Tunisia)”, se arată în raport.

    Citiţi mai mult pe www.mediafax.ro

  • O treime dintre companii plănuiesc să îşi crească numărul de angajaţi în următorul trimestru

    Previziunea Netă de Angajare ajustată sezonier se situează la +16%, relativ stabilă comparativ cu trimestrul I/2017, dar cu 5 puncte procentuale mai puternică decât cea raportată în trim. II/2016, precizează un comunicat al ManpowerGroup, companie specializată în soluţii privind forţa de muncă.

    “Pentru prima dată în derularea ediţiei pentru România a studiului ManpowerGroup, lansată în trimestrul II din 2008, Previziunea Netă de Angajare este pozitivă în toate cele opt regiuni şi toate cele 10 sectoare de activitate din România, chiar dacă gradul de încredere al angajatorilor se diferenţiază încă de la o regiune la alta şi de la un sector la altul”, spune Corina-Bianca Gonteanu, Director Strategic de Marketing pentru Europa în cadrul ManpowerGroup.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Banca Mondială, sceptică privind perspectivele globale. Decalajul între ţări emergente/bogate creşte cu decenii

    anca Mondială a ajustat în scădere, marţi, prognoza privind creşterea economică la nivel global, din cauza performanţelor scăzute ale ţărilor exportatoare de materii prime. Conform Băncii Mondiale, economia globală va avea o creştere de 2,4 puncte procentuale anul acesta, comparativ cu o perspectivă anterioară de 2,9 puncte procentuale, exportatorii emergenţi de materii prime urmând să aibă o expansiune de doar 0,4% – faţă de 3,2% în anul 2013.

    Prognoza în scădere intervine în contextul unei noi analize care arată că, pentru prima dată de la începutul secolului 21, majoritatea economiilor emergente şi în curs de dezvoltare nu mai reuşesc să reducă diferenţa de venituri în raport cu Statele Unite şi alte ţări bogate. Anul trecut, doar 47% dintre cele 114 economii aflate în curs de dezvoltare evaluate de Banca Mondială reuşeau să menţină tendinţa de apropiere de nivelul PIB-ului din SUA, o pondere care este sub nivelul de 50% pentru prima dată după anul 2000, comparativ cu 83% din acelaşi grup de ţări în anul 2007, când a izbucnit criza financiară.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro