BusinessMagazin

Tag: pensiuni

  • Mica Elveţie a Banatului. „Este foarte frumos, e un loc ideal pentru a te relaxa, are nişte peisaje idilice”

    „Este foarte frumos, e un loc ideal pentru a te relaxa, are nişte peisaje idilice. Stelele se văd foarte bine, e frumos seara să te întinzi pe pătură şi să iei o sticlă de suc sau de vin, meditezi un pic, e foarte relaxant. Recomand!”, spune un turist pentru digi24.ro

    Oamenii locului sunt la fel de încântători ca peisajele de la Poiana Mărului. Aici găsim 11 pensiuni, conform unui site de turism.

    O cameră nu costă mai mult de 150 de lei, iar turiştii au la dispoziţie piscine, terenuri de sport şi, bineînţeles, mâncare tradiţională. Pentru un prânz gazdele cer între 30 şi 50 de lei.

    Dragoş Curelea, proprietarul unei pensiuni: „Clientul nostru, stăpânul nostru, dar în acelaş timp şi prieten. Şi nu e o zicală, foarte mulţi turişti care au venit aici am rămas prieteni şi au revenit sau doar am rămas prieteni cu ei.”

     

  • FPTR: 130.000 de turişti au petrecut Rusaliile în staţiunile din ţară şi au cheltuit 7,5 mil de euro

    Anul acesta, românii s-au bucurat de cinci zile de vacanţa datorită sărbătorii de Rusalii, care a venit în continuarea weekend-ului şi a Zilei Copilului. Cu toate acestea, sejurul mediu în această perioadă a fost de numai trei zile. În această perioadă, mai mult de 130.000 de români au achiziţionat pachete turistice în ţară, atât pe litoral, cât şi în staţiunile montane sau balneare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum poţi obţine 70.000 de euro de la stat pentru înfiinţarea de pensiuni turistice. Înscrierile încep săptămâna viitoare

    Suma nu se va acorda toată odată, ci în tranşe: un avans pentru începerea proiectului, apoi tranşa finală va fi acrodată doar după îndeplinirea tuturor condiţiilor.  Banii pot fi folosiţi atât pentru realizarea investiţiei, cât şi pentru acoperirea cheltuielilor de funcţionare pentru o perioadă de până la cinci ani de zile.

    Alocarea financiară propusă pentru sesiunea din acest an, aferentă submăsurii (sM) 6.2 „Sprijin pentru înfiinţarea de activităţi neagricole” este de peste 18 milioane de euro, iar pentru submăsura sM 6.4 „Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole” se ridică la valoare totală nerambursabilă de 35 milioane de euro.

    Pentru zona ITI – Delta Dunării, solicitanţii de finanţare vor avea la dispoziţie aproximativ 10 milioane de euro, împărţite astfel: pentru sM 6.2 – ITI DD, alocarea este de peste 3 milioane de euro, iar pentru sM 6.4 – ITI DD  7 milioane de euro.

    SPRIJINUL NERAMBURSABIL:

    · va fi acordat sub formă de primă în două tranşe astfel:
    – 70% din cuantumul sprijinului după semnarea Contractului de finanţare;
    – 30% din cuantumul sprijinului se va acorda cu condiţia implementării corecte a Planului de afaceri fără a depăşi 5 ani de la data semnării Contractuluide finanţare.
    · va fi în valoare de:
    – 70.000 Euro/ proiect în cazul activităţilor de productie, servicii medicale, sanitar-veterinare şi de agroturism
    – 50.000 Euro/ proiect în cazul altor activităţi;

    În această sesiune, faţă de cele anterioare, sunt eligibile proiectele de investiţii care propun activităţi aferente mai multor coduri CAEN dacă aceste activităţi se completează, se dezvoltă sau se optimizează reciproc. Însă, în cazul în care prin proiect sunt propuse activităţi complementare aferente mai multor coduri CAEN, care ar primi punctaje diferite la oricare dintre criteriile de selecţie sau au valori diferite ale sprijinului public nerambursabil, proiectul va primi punctajul cel mai mic aferent acelui criteriu.

    Domeniile de diversificare eligibile prin sM 6.2 cuprind acum şi servicii de cazare în parcuri pentru rulote, camping şi tabere, servicii de catering şi servicii de ghidaj turistic. Astfel, devin cheltuieli eligibile şi investiţii pentru infrastructura din parcuri pentru rulote, camping şi tabere, cu respectarea Ordinului Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT) 65/ 2013, cu modificările şi completările ulterioare. Acestea se vor limita la capacitatea de cazare specifică structurii de primire turistică de tip pensiune agroturistică – maxim 8 camere.

    Conform Ordinului ANT 65/ 2013, în pensiunile agroturistice, mâncarea se preparată din produse naturale, preponderent din gospodăria proprie sau de la producători autorizaţi de pe plan local.

    Taberele se vor organiza în structuri de primire turistică de maxim de 8 camere, în care se vor caza grupuri organizate în vederea desfăşurării unor activităţi recreative, cum ar fi: bird-watching, schi, echitaţie etc). În cadrul taberelor se poate asigura masa exclusiv pentru grupurile cazate. Precizăm că taberele pentru pescuit şi vânătoare nu sunt eligibile.

    Beneficiarul îşi va lua angajamentul că va introduce obiectivul investiţional în circuitul turistic. Totodată, el trebuie să respecte cerinţele de mediu specifice investiţiilor în perimetrul ariilor naturale protejate. În situaţia în care beneficiarul nu prezintă toate autorizaţiile solicitate înainte de ultima tranşă de plată, proiectul devine neeligibil.

    Sunt eligibile, de asemenea, ambulanţa veterinară şi maşina de transport funerar, dacă respectă cumulativ condiţiile prevăzute de Ghidul solicitantului, printre care se numără şi omologarea R.A.R. În cazul ambulanţelor veterinare, omologarea R.A.R se obţine în baza unui aviz emis de Colegiul Medicilor Veterinari iar R.A.R va face menţiunea „echipare specifică intervenţii medicină veterinară”.
    Modificarea amplasamentului se poate realiza numai în cadrul aceluiaşi UAT, în condiţiile menţinerii criteriilor de eligibilitate şi de selecţie. De asemenea, se pot modifica procentele aferente obiectivelor specifice în limita a 10%, fără eliminarea acestora.

    Beneficiarul poate solicita modificarea Planului de afaceri de cel mult două ori în perioada de implementare a acestuia, în baza unei justificări fundamentate, care să nu conducă la modificarea obiectivului obligatoriu, afectarea obiectivului general şi a criteriilor de eligibilitate sau să modifice criteriile de selecţie sub limita de punctaj care a determinat selecţia proiectului.

    Mai multe detalii pe site-ul agenţiei pentru finanţarea investiţiilor rurale

  • Cum poţi obţine 70.000 de euro de la stat pentru înfiinţarea de pensiuni turistice. Înscrierile încep săptămâna viitoare

    Suma nu se va acorda toată odată, ci în tranşe: un avans pentru începerea proiectului, apoi tranşa finală va fi acrodată doar după îndeplinirea tuturor condiţiilor.  Banii pot fi folosiţi atât pentru realizarea investiţiei, cât şi pentru acoperirea cheltuielilor de funcţionare pentru o perioadă de până la cinci ani de zile.

    Alocarea financiară propusă pentru sesiunea din acest an, aferentă submăsurii (sM) 6.2 „Sprijin pentru înfiinţarea de activităţi neagricole” este de peste 18 milioane de euro, iar pentru submăsura sM 6.4 „Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole” se ridică la valoare totală nerambursabilă de 35 milioane de euro.

    Pentru zona ITI – Delta Dunării, solicitanţii de finanţare vor avea la dispoziţie aproximativ 10 milioane de euro, împărţite astfel: pentru sM 6.2 – ITI DD, alocarea este de peste 3 milioane de euro, iar pentru sM 6.4 – ITI DD  7 milioane de euro.

    SPRIJINUL NERAMBURSABIL:

    · va fi acordat sub formă de primă în două tranşe astfel:
    – 70% din cuantumul sprijinului după semnarea Contractului de finanţare;
    – 30% din cuantumul sprijinului se va acorda cu condiţia implementării corecte a Planului de afaceri fără a depăşi 5 ani de la data semnării Contractuluide finanţare.
    · va fi în valoare de:
    – 70.000 Euro/ proiect în cazul activităţilor de productie, servicii medicale, sanitar-veterinare şi de agroturism
    – 50.000 Euro/ proiect în cazul altor activităţi;

    În această sesiune, faţă de cele anterioare, sunt eligibile proiectele de investiţii care propun activităţi aferente mai multor coduri CAEN dacă aceste activităţi se completează, se dezvoltă sau se optimizează reciproc. Însă, în cazul în care prin proiect sunt propuse activităţi complementare aferente mai multor coduri CAEN, care ar primi punctaje diferite la oricare dintre criteriile de selecţie sau au valori diferite ale sprijinului public nerambursabil, proiectul va primi punctajul cel mai mic aferent acelui criteriu.

    Domeniile de diversificare eligibile prin sM 6.2 cuprind acum şi servicii de cazare în parcuri pentru rulote, camping şi tabere, servicii de catering şi servicii de ghidaj turistic. Astfel, devin cheltuieli eligibile şi investiţii pentru infrastructura din parcuri pentru rulote, camping şi tabere, cu respectarea Ordinului Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT) 65/ 2013, cu modificările şi completările ulterioare. Acestea se vor limita la capacitatea de cazare specifică structurii de primire turistică de tip pensiune agroturistică – maxim 8 camere.

    Conform Ordinului ANT 65/ 2013, în pensiunile agroturistice, mâncarea se preparată din produse naturale, preponderent din gospodăria proprie sau de la producători autorizaţi de pe plan local.

    Taberele se vor organiza în structuri de primire turistică de maxim de 8 camere, în care se vor caza grupuri organizate în vederea desfăşurării unor activităţi recreative, cum ar fi: bird-watching, schi, echitaţie etc). În cadrul taberelor se poate asigura masa exclusiv pentru grupurile cazate. Precizăm că taberele pentru pescuit şi vânătoare nu sunt eligibile.

    Beneficiarul îşi va lua angajamentul că va introduce obiectivul investiţional în circuitul turistic. Totodată, el trebuie să respecte cerinţele de mediu specifice investiţiilor în perimetrul ariilor naturale protejate. În situaţia în care beneficiarul nu prezintă toate autorizaţiile solicitate înainte de ultima tranşă de plată, proiectul devine neeligibil.

    Sunt eligibile, de asemenea, ambulanţa veterinară şi maşina de transport funerar, dacă respectă cumulativ condiţiile prevăzute de Ghidul solicitantului, printre care se numără şi omologarea R.A.R. În cazul ambulanţelor veterinare, omologarea R.A.R se obţine în baza unui aviz emis de Colegiul Medicilor Veterinari iar R.A.R va face menţiunea „echipare specifică intervenţii medicină veterinară”.
    Modificarea amplasamentului se poate realiza numai în cadrul aceluiaşi UAT, în condiţiile menţinerii criteriilor de eligibilitate şi de selecţie. De asemenea, se pot modifica procentele aferente obiectivelor specifice în limita a 10%, fără eliminarea acestora.

    Beneficiarul poate solicita modificarea Planului de afaceri de cel mult două ori în perioada de implementare a acestuia, în baza unei justificări fundamentate, care să nu conducă la modificarea obiectivului obligatoriu, afectarea obiectivului general şi a criteriilor de eligibilitate sau să modifice criteriile de selecţie sub limita de punctaj care a determinat selecţia proiectului.

    Mai multe detalii pe site-ul agenţiei pentru finanţarea investiţiilor rurale

  • Românii care au petrecut Sărbătorile Pascale în ţară au cheltuit peste şapte milioane de euro

    Cele mai căutate destinaţii au fost Valea Prahovei, zona Bran-Moeciu, Bucovina şi Maramureş.

    Spre deosebire de anul trecut, când zilele libere acordate de angajatori cu ocazia Sărbătorilor Pascale au făcut “punte” cu 1 Mai, în acest an minivacanţa de Paşte a fost mai degrabă un weekend prelungit, de două-trei nopţi. Nu putem vorbi, aşadar, de o comparaţie a numărului de turişti ajunşi în cei doi ani în staţiuni, pentru că raportul este dezechilibrat, se arată în comunicatul FPTR.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum îţi poţi înfiinţa în 2017 o pensiune turistică, folosindu-te de bani nerambursabili de la stat

    Programele de finanţare aflate în derulare în prezent, dar şi cele anunţate pentru perioada următoare, permit înfiinţarea unor pensiuni turistice sau agroturistice, indiferent de viitorul amplasament al afacerii (rural sau urban).
     
    Aceste programe de finanţare nu sunt, însă, destinate exclusiv investiţiilor în domeniul turistic, fiind acceptate solicitări de finanţare pentru domenii de activitate dintre cele mai diverse. Cu alte cuvinte, întreprinzătorii care vor dori să obţină finanţare pentru o pensiune (agro)turistică vor intra în concurenţă cu cei care doresc să înfiinţeze sau să modernizeze fabrici, cabinete medicale, activităţi de IT, activităţi de prestări servicii, etc.
     
    Pensiunea turistică este “o structură de primire turistică, având o capacitate de cazare de până la 15 camere, totalizând maximum 40 locuri, funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în clădire independentă, care asigură în spaţii special amenajate cazarea turiştilor şi condiţii de pregătire şi de servire a mesei”, conform Ordinului Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT) nr. 65/2013, ce stabileşte regulile de clasificare a structurilor de primire turistică.
     
    Conform aceluiaşi ordin, pensiunea agroturistică este “o structură de primire turistică, având o capacitate de cazare de până la 8 camere, funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în clădire independentă, care asigură în spaţii special amenajate cazarea turiştilor şi condiţiile de pregătire şi servire a mesei, precum şi posibilitatea participării la activităţi gospodăreşti sau meşteşugăreşti”.
     
    Ordinul ANT nr. 65/2013 reglementează, printre altele, următoarele aspecte:
     
    atât pensiunile turistice, cât şi cele agro-turistice pot avea între una şi cinci margarete, în funcţie de suprafeţele şi dotarea camerelor, dar şi alte criterii menţionate în ordin;
    amplasarea pensiunii turistice şi agro-turistice din mediul rural trebuie realizată pe un teren de cel puţin 1.000 mp (suprafaţa construită + suprafaţa terenului din jurul construcţiei).
    Cum se poate înfiinţa o pensiune agroturistică la ţară
     
    Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR) pune la dispoziţia celor interesaţi două tipuri de finanţări nerambursabile pentru înfiinţarea unor pensiuni agro-turistice. Este vorba de submăsurile 6.2 şi 6.4. Nu au fost anunţate termene pentru lansarea acestor măsuri de finanţare,  termenul aşteptat fiind în prima jumătate a anului.
     
    Prin intermediul PNDR 6.2, solicitanţii pot solicita o finanţare de 70.000 de euro pentru înfiinţarea unei pensiuni agro-turistice, cu respectarea următoarelor condiţii:
     
    solicitantul de sprijin financiar trebuie să fie organizat cel puţin ca persoană fizică autorizată, fiind acceptate inclusiv întreprinderile înfiinţate în anul depunerii cererilor de finanţare;
    fiind o măsură de finanţare destinată spaţiului rural, agricultorii sunt încurajaţi să îţi diversifice activitatea desfăşurată, astfel că ei vor primi un punctaj superior;
    sunt sprijinite investiţiile în acele comune în care există un potenţial turistic ridicat, conform unui tabel disponibil pe site-ul finanţatorului;
    în cadrul acestei măsuri, nu se acordă sprijin nerambursabil acelor solicitanţi care deja desfăşoară această activitate. Sunt acceptate la finanţare doar activităţile noi, pe care solicitantul nu le-a mai desfăşurat în trecut;
    orice cheltuială pe care solicitantul o consideră necesară proiectului său este eligibilă. Astfel, ajutorul nerambursabil poate fi folosit pentru: realizarea clădirii, dotarea cu mobilier şi echipamente, plata salariilor şi a contribuţiilor sociale, participarea la târguri de profil, realizarea unui site de prezentare, achiziţia de mărfuri şi materii prime, etc;
    cheltuielile făcute în scop personal nu sunt considerate cheltuieli eligibile;
    doar 10% din buget poate fi folosit pentru achiziţia de teren, în cazul în care este necesară o extindere viitoare a activităţii;
     
     

  • Peste 4,6 milioane de lei au cheltuit turiştii nerezidenţi, în primele nouă luni din 2016

    Peste 1,9 milioane de turişti rezidenţi s-au cazat în structurile de cazare din România, în primele nouă luni din 2016, cheltuielile acestora depăşind 4,6 miliarde de lei, potrivit datelor publicate, joi, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    În perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2016, numărul de turişti nerezidenţi cazaţi în structurile de cazare turistică colective a fost de peste 19 milioane, iar cheltuielile acestora au trecut de 4,6 miliarde de lei. Turiştii nerezidenţi sosiţi în România au cheltuit în medie 2.400 de lei, fiecare, precizează INS.

    Peste 830.000 de nerezidenţi au fost cazaţi în hoteluri sau pensiuni în trimestrul al treilea din 2016. Cheltuielile acestora s-au ridicat în total la peste 1,8 miliarde de lei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată unele dintre cele mai îndrăzneţe pensiuni construite în România?

    Nu sunt foarte numeroase şi nu au vrut să răscolească cu nimic mediul în care au crescut din moment ce acesta a fost chiar prima sursă de inspiraţie. Dar cu toate acestea, în ultimii ani, unele dintre cele mai frumoase locuri din România au devenit scena unor experimente arhitecturale surprinzătoare prin unghiurile sau materialele folosite. Frumuseţea acestui demers de a ieşi din tipar este faptul că pe cât de neobişnuite sunt aceste prezenţe, pe atât de bine s-au acomodat în spaţiul care le-a devenit gazdă.

    „Se vorbeşte mult despre rolul anturajului în educaţiei unui individ, dar nu se ţine cont că arhitectura e unul dintre cei mai importanţi vectori din educaţia unei persoane“, spune Bogdan Babici, unul dintre arhitecţii care au stat în spatele proiectului Atra, o casă de oaspeţi de pe Valea Doftanei, judeţul Prahova, începută în anul 2009 şi finalizată în 2011 în urma unei investiţii de circa un milion de euro.

    Cititi mai multe pe www.da.zf.ro

  • Cum arată unele dintre cele mai îndrăzneţe pensiuni construite în România?

    Nu sunt foarte numeroase şi nu au vrut să răscolească cu nimic mediul în care au crescut din moment ce acesta a fost chiar prima sursă de inspiraţie. Dar cu toate acestea, în ultimii ani, unele dintre cele mai frumoase locuri din România au devenit scena unor experimente arhitecturale surprinzătoare prin unghiurile sau materialele folosite. Frumuseţea acestui demers de a ieşi din tipar este faptul că pe cât de neobişnuite sunt aceste prezenţe, pe atât de bine s-au acomodat în spaţiul care le-a devenit gazdă.

    „Se vorbeşte mult despre rolul anturajului în educaţiei unui individ, dar nu se ţine cont că arhitectura e unul dintre cei mai importanţi vectori din educaţia unei persoane“, spune Bogdan Babici, unul dintre arhitecţii care au stat în spatele proiectului Atra, o casă de oaspeţi de pe Valea Doftanei, judeţul Prahova, începută în anul 2009 şi finalizată în 2011 în urma unei investiţii de circa un milion de euro.

    Cititi mai multe pe www.da.zf.ro

  • O tânără din oraşul Siret vrea să crească numărul de turişti din Bucovina, după cel mai bun an din ultimii 25

    “Nu poţi să exişti ca oraş european şi să fii izolat de lume. Situaţia aeroportului de la Suceava este poate una din cele mai importante probleme care afectează dezvoltarea potenţialului turistic al zonei. Este absurd să ai pretenţia ca un turist care aterizează la Bucureşti să vină cu maşina timp de şase ore pentru a ajunge în Bucovina. În prezent aeroportul de la Salcea este închis.“

    Născută şi crescută în micuţul oraş Siret, situat la graniţa româno-ucraineană, Manuela Scripcariu gestionează proiectul Discover Bucovina, o comunitate de 70.000 de oameni construită de la zero, în care promovează destinaţiile turistice din regiunea în care locuieşte. Este vehementă când vorbeşte despre locurile natale şi nu se fereşte să arate cu degetul înspre cei care taie elanul dezvoltării turismului în zonă. Aeroportul despre care vorbeşte tânăra face parte din cele opt incluse de Business Magazin în lista ruşinii publicată în 2013, care le include pe cele situate în zone strategice ale Românei. Acestea zac cu pistele aproape goale şi se „mândresc“ cu cel mult două zboruri pe zi, şi acelea spre Bucureşti.

    După cum spunea în 2013 Marius Grosu-Romaşcu, directorul aeroportului de la Suceava, deşi au existat tratative pentru deschiderea de noi curse aeriene şi strategii de reduceri de tarife pentru companiile Carpatair, Wizz Air, Blue Air şi Austrian Airlines, infrastructura nu a permis operarea cu aeronave mari. „În cazul unor aeroporturi cu perspective limitate, utilitatea acordării unor mecanisme de sprijin financiar este discutabilă. Acordarea de ajutor de stat unui aeroport căruia îi lipsesc premisele să devină viabil nu poate fi o soluţie sustenabilă“, explica Szabolcs Nemes, consultant în cadrul companiei Roland Berger.

    După 25 de ani în care la Suceava ajungeau pe calea aerului puţin peste zece mii de pasageri anual, oficialităţile susţin acum că va deveni cel mai modern aeroport din România, cu pistă elastică şi cu tehnologie de ultimă generaţie. Valoarea investiţiei în procesul de modernizare aflat în curs de derulare la ora actuală se ridică la aproape 2 milioane de lei, bani alocaţi din bugetul Consiliului Judeţean. Până la redeschiderea aeroportului, preconizată în vara acestui an, turiştii care aleg Bucovina ca destinaţie turistică au de ales între aeroportul din Iaşi sau cel din Bacău, aflate la două ore distanţă de municipiul Suceava.

    Chiar şi fără aeroport, Bucovina atrage anual circa un sfert de milion de turişti, dintre care 20% sunt străini, iar numerele înregistrate de INS sunt tot mai bune de la an la an. Conform datelor Direcţiei Judeţene de Statistică Suceava, în Bucovina există în prezent 12.121 de locuri de cazare în 485 de hoteluri şi pensiuni clasificate de Ministerul Turismului. Dublarea numărului de locuri din ultimii zece ani a atras tot mai mult turişti, iar Manuela Scripariu crede că zona este slab promovată faţă de potenţialul real.

    Doar un sfert dintre locurile de cazare sunt ocupate în medie în cursul anului. Asta deşi Bucovina este destinaţia turistică preferată de turiştii români şi străini atunci când vine vorba de sărbătorile  de iarnă sau de petrecerea Paştelui. În ultimii ani, statisticile arată un grad de ocupare al pensiunilor şi hotelurilor din Bucovina de până la 98%, devansând chiar Valea Prahovei în perioadele menţionate.  „Turiştii aleg să petreacă aceste sărbători aici deoarece Bucovina este considerată locul ideal pentru a te bucura de tradiţii şi de obiceiuri. Oferta pensiunilor şi hotelurilor este variată, oaspeţilor le este pregătită o atmosferă liniştită, cu datini, colinde şi bucate tradiţionale pentru masa de Crăciun şi Revelion. Situaţia se mai repetă doar de Paşti.“

    Proiectul Manuelei Scripcariu, Discover Bucovina, a pornit iniţial ca o simplă pagină pe reţeaua de socializare Facebook. În trei ani, mesajele şi campaniile pentru promovarea Bucovinei ajung la circa 150.000 de persoane din România şi străinătate. De aceea, tânăra a decis să construiască un portal cu acelaşi nume, funcţional în prezent doar în limba română, pentru a aduce într-un singur loc oferta proprietarilor de pensiuni şi hoteluri. Turiştii caută mai ales pachete de trei şi patru nopţi în unităţi de cazare de trei şi patru stele şi alocă bugete de 800-1.500 de lei de persoană. Potrivit INS, cea mai mare durată medie a şederii s-a înregistrat în structurile turistice din zona staţiunii balneare Vatra Dornei (4,2 zile), urmate de structurile din zona montană  (2,3 zile) şi de „alte localităţi şi trasee turistice“ (1,9 zile).