BusinessMagazin

Tag: pensii private

  • De unde au apărut scăderile pe linie pentru fondurile de pensii Pilon II şi cât ar mai putea dura? Răspunde Aegon Pensii Private

    Toate cele şapte fonduri de pensii private Pilon II, la care cotizează în mod obligatoriu aproape 8 milioane de români cu 3,75% din venitul brut lunar, sunt pe scădere de la început de 2022 încoace, de la minus 8,4% pentru NN Pensii la minus 4,8% pentru Metropolitan, pe fondul şocului inflaţionist care erodează puternic din valoarea titlurilor de stat.

    Cu alte cuvinte, cei care şi-au verificat recent contul de pensie au observat scăderi de la începutul acestui an, şi chiar şi în ultimele 12 luni, în pofida faptului că au contribuit lunar cu o parte din salariu. Aşadar, un român care şi-ar fi deschis dreptul la pensia privată în această perioadă primeşte mai puţini bani decât ar fi primit în urmă cu un an în pofida unor contribuţii trimise periodic.

    În acest context, ZF a trimis o solicitare la fiecare din cei şapte administratori de pensii Pilon II pentru a explica această situaţie. Astăzi răspunde Aegon Pensii Private, administrator al fondului Vital, cu active de 9 mld. lei şi circa 1 milion de participanţi. Răspunsurile au fost trimise ZF de Adrian Stăvaru, director de investiţii la Aegon.

     

    ZF: A.P. şi-a verificat recent contul P2 la Aegon şi a văzut o scădere de circa 5,4% a activului în mai 2022 comparativ cu mai 2021. Însă tânăra a contribuit lunar la fond, dar totuşi acum vede o scădere a activului. În 2022 scăderea este de 6,6%. De unde această scădere şi cum îi explicaţi lui A.P.? La ce să se aştepte pentru anul acesta?

    Adrian Stăvaru: Scăderea se datorează evoluţiei nefavorabile pe perioadele menţionate atât a pieţei titlurilor de stat, cât şi a pieţei acţiunilor, clase de active care reprezintă o pondere de aproximativ trei sferturi din portofoliile fondurilor de pensii.

    În ultimele 12 luni, faţă de mai 2021, indicele titlurilor de stat emise de Min Finanţelor din Romania a scăzut cu -13,1%, pe fondul randamentelor în creştere cerute de investitori ca urmarea a aşteptărilor inflaţioniste în creştere, a perspectivelor de înăsprire a politicii monetare a băncilor centrale prin creşterile succesive ale dobânzii cheie (după cum ştim, există o relaţie inversă între randamentele titlurilor de stat şi preţurile acestora, o creştere de randament implică automat o scădere a preţurilor la care aceste instrumente sunt tranzacţionate şi evaluate); în acelaşi timp piaţa acţiunilor locale a avut o evoluţie uşor pozitivă de 3,14% (indicele BET), oarecum în contrast cu pieţele regionale, dar insuficient pentru a contrabalansa scăderile de pe piaţa titlurilor de stat.

    Faţă de sfârşitul anului 2021, performanţele principalelor clase de active au fost, din nou, puternic negative, înregistrând scăderi semnificative de -8.5% în cazul titlurilor de stat, -7.8% (BET Index al pieţei locale), respectiv -11.65% (Stoxx 600 Europe). În aceste condiţii performanţele fondurilor private de pensii reflectă aceste evoluţii negative.

    Este important de amintit faptul că performanţele fondurilor de pensii trebuie judecate pe un orizont de timp mult mai lung, timp în care aceste fluctuaţii tind să nu mai apară atât de dramatice. Chiar dacă pe perioade de 6-12 luni pot exista intervale cu randamente negative, performanţele la 2, 5, 10 ani au şanse mult mai mari să fie positive iar activele din contul fondurilor de pensii să reprezinte o parte importantă a averii participanţilor la momentul pensionarii.

     

    ZF: Dacă pe termen lung investiţiile în acţiuni sunt câştigătoare de ce are P2 expunere mai mare pe titluri de stat?

    Adrian Stăvaru: Alocarea strategică şi tactică în diferite clase de active, inclusiv titluri de stat şi acţiuni, ţine cont, obligatoriu, de constrângerile impuse de legislaţia şi politicile de investiţii/prospectele care  guvernează plasamentele acestor fonduri.

    Fiecare fond are o plajă permisă pentru ceea ce numim active ponderate la risc şi implicit gradul de risc al fondului. Pentru a menţine fondul în limitele gradului de risc permis de lege şi de prospect, o mare parte din portofolii va fi obligatoriu investiţia în instrumente de tipul titlurilor de stat, care sunt considerate cu risc mai scăzut decât alte clase de active de tipul acţiunilor. Cu alte cuvinte, indiferent de randamentele aşteptate ale diferitelor clase de active, fondurile vor aloca un procent semnificativ în titluri de stat ca urmare a obligativităţii respectării legislaţiei şi politicilor de investiţii declarate în prospectele de emisiune.

     

    ZF: Ca şi dinamică, unde a lovit socul inflaţiei mai puternic – titluri de stat sau acţiuni – şi de ce?

    Adrian Stăvaru: Ambele clase de active au fost afectate, dar din motive oarecum diferite.

    În cazul titlurilor de stat, randamentele acestora au crescut, pe de o parte, datorită presiunilor inflaţioniste care au surprins negativ majoritatea băncilor centrale şi jucătorilor din piaţă, atât pe plan local cât şi pe pieţele externe. Aceste suprize negative au făcut şi mai acută necesitatea unor măsuri ferme de temperare a inflaţiei prin creşterea dobânzilor de politica monetară şi normalizarea politicii monetare de către băncile centrale, care sunt în plin proces de înăsprire a politicii monetare şi restrângere a lichidităţii din piaţă.

    Acţiunile, au fost afectate diferenţiat, cu efect negativ mai accentuat în cazul sectoarelor sensible la creşteri de dobânzi, cum ar fi sectoarele de creştere, sau sectorul tehnologiei, sectorul imobiliar (datorită creşterii ratelor de dobânzi şi scumpirii creditului), dar cu evoluţii pozitive în cazul sectorului energetic sau a resurselor de bază.

    Piaţa locală de acţiuni a fost afectată relativ mai puţin decât pieţele din regiune, din motive ce ţin probabil de lichiditatea mai scăzută, ponderea ridicată a sectorului energetic în total capitalizare, precum şi a structurii pieţei, în care o parte semnificativă din acţiuni sunt deţinute de fondurile de pensii care reprezintă investitori relativ pasivi.

     

  • 90% din cei care s-au pensionat prin Pilonul II de pensii private obligatorii au solicitat plata unică. Care este situaţia la zi a plăţilor

    ♦ Plăţi totale de 685 mil. lei de la lansarea sistemului de pensii private Pilon II (primăvara lui 2008) şi până la final de 2021 ♦ Orice participant al fondurilor de pensii private Pilon II poate ca atunci când îşi deschide dreptul de pensie să aleagă între plata unică şi plata eşalonată.

    Un număr de 64.380 de români au primit pensie prin intermediul Pilonului II de la lansarea sistemului de pensii private în Ro­mânia, adică din primăvara lui 2008, şi până la final de 2021, cu o valoare cumulată a plăţilor efectuate de către administratorii Pilon II de aproximativ 685 milioane de lei, aşadar o medie de 10.600 de lei.

    Din acest număr, circa 57.260 de români au ales să încaseze economiile pentru bătrâneţe sub formă de plată unică, adică 90% din totalul celor pensionaţi, fiind efectuate plăţi de aproximativ 566 milioane de lei sub această solicitare, potrivit datelor agregate de ZF de la Autoritatea de Supraveghere Financiară.

    Prin pensionare în acest interval de timp se înţelege retragerea din activitate (32.000 de plăţi), moştenire către alţi parti­ci­panţi la P2 în urma decesului (24.310 plăţi), pensie prin invaliditate (1.185 plăţi).

    Cu alte cuvinte, ca modalitate de plată a activului net la pensionare, românii au preferat plăţile unice în detrimentul celor eşalonate, însă este important de subliniat că din aprilie 2018 românii pot cere plata fie sub formă unică, fie sub formă eşalonată. Doar că din aprilie 2018 şi până la final de decembrie 2021, ZF a calculat 44.070 de pensionări totale, din care 37.000 au fost prin plata unică şi 7.125 prin plata eşalonată.

    Orice participant al fondurilor de pensii private Pilon II poate ca atunci când îşi deschide dreptul de pensie să aleagă între plata unică şi plata eşalonată. Cea din urmă este o plată în rate lunare de minimum

    500 de lei, cu un număr de plată de minimum 2 luni şi pe o perioadă de 5 ani(60 de luni). Partici­pantul este cel care decide rata lunară dorită pentru ca ulterior administratorul să calculeze numărul de luni în funcţie de valoarea activului.

    O diferenţă principală între cele două este că tranşele care nu depăşesc 2.000 de lei nu se impozitează cu impozitul pe venit de 10%, potrivit prevederilor în vigoare. Însă dacă de exemplu tranşa este mai mare de 4.000 de lei lunar atunci se plăteşte şi contribuţia pe sănătate şi impozitul pe venit.  „Cred că principiul de la care trebuie pornit este acela că banii din Pilonul II sunt bani privaţi“, spune Adrian Codirlaşu, vicepre­şedinte CFA România.

    „Ca urmare, decizia cu privire la modul de distribuire a acestor bani trebuie să fie a proprietarilor (contribuitorilor). Din perspec­tiva alegerii între plată într-o singură tranşă vs plata în mai multe tranşe, din punct de vedere economic (al randamentului) optimă pentru contribuitor este plata într-o singură tranşă“, adaugă el.

    În cazul optării pentru mai multe tranşe egale, beneficiarul va primi înapoi mai puţină putere de cumpărare (inflaţia va eroda valoarea reală a banilor).

    „O soluţie de protecţie la inflaţie, în cazul în care contributorul doreşte plăti eşalonate, este răscumpărarea periodica de unităţi de fond, având în vedere că, în general, fondurile de pensii au obţinut randamente anuale peste inflaţie. Însă în acest, plata periodica va fi variabilă. Soluţia de cumpărare de anuităţi, în condiţiile actuale, de asemenea, din pespectiva economică este sub-optimă vs plata integrală”.

    Din următoarele considerente, spune Codirlaşu: este un produs separat, implică încă un intermediar, deci va costa, şi de asemenea va returna mai puţină putere de cumpărare comparativ cu plata într-o singură tranşă. Va returna mai puţină putere de cumpărare deoarece modul de structurare al acestui produs presupune acoperirea fluxurilor de numerar viitoare cu instrumente de venit fix, deci, în condiţiile actuale cu o dobândă (puternic) real-negativă. O condiţie pentru a realiza aceste produse financiare este existenţa unei pieţe de obligaţiuni cu protecţie la inflaţie, astfel încât anuitatea măcar să aibă ca rata implicită de randament rata inflaţiei.

    Cele şapte fonduri de pensii private Pilon II, cei mai mari investitori ai companiilor listate la Bursa de Valori Bucureşti, au ajuns în ianuarie 2022 la active nete record de 89,6 mld. lei, cu 12 mld. lei mai mult faţă de aceeaşi lună a anului 2021, potrivit calculelor realizate de ZF pe baza celor mai recente date ale Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

  • Banii câtorva milioane de români, încredinţaţi pentru păstrare unei singure bănci. Cinci din cele şapte fonduri de pensii private Pilon II îşi „parchează“ activele de miliarde de lei la acelaşi depozitar: BRD

    ♦ ASF: Contractele de depozitare între administratori şi depozitari se încheie în baza cererii şi ofertei, în condiţii concurenţiale şi sub condiţia ca depozitarul să fie avizat de ASF.

    Cinci din cele şapte fonduri de pensii private Pilon II din România, cei mai mari inves­ti­tori ai Bursei locale, lucrează cu acelaşi depozitar, respectiv BRD, adică active de miliarde de lei sunt încredinţate pentru păstrare către o singură instituţie de credit.

    Astfel, cele mai recente date semestriale, cele de la 30 iunie 2021, arată că Aripi, AZT Viitorul Tău, BCR Pensii, NN Pensii, Vital au acelaşi depozitar, în timp ce BRD Pensii figurează în raportul semestrial cu BCR ca depozitar, iar Metropolitan Life cu UniCredit.

    Cu alte cuvinte, un grad de concentrare de circa 70% pentru „parcarea“ la aceeaşi instituţie de credit, adică active de 72 de miliarde de lei din totalul de 87 miliarde de lei sunt încredinţate pentru păstrare, unei singure bănci depozitare. Situaţia este surprinzătoare mai ales pentru investitori a căror strategie principală de investiţii este de diversificare a portofoliului.

    Patru depozitari sunt avizaţi de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) pentru fondurile Pilon II, respectiv BRD, BCR, UniCredit şi Raiffeisen. Alegerea unuia este la latitudinea administratorului, decizia având la bază oferta de servicii şi costurile pentru serviciile oferite, ca în cazul oricărui contract comercial. Pentru fondurile de pensii administrate privat, cheltuielile cu depozitarea activelor sunt suportate de către administratori.

    „Depozitarul este răspunzător faţă de administrator şi faţă de participanţii la fond pentru orice pierderi sau pagube suferite, atât timp cât pierderile ori pagubele au fost cauzate de îndeplinirea necorespunzătoare sau neîndeplinirea obligaţiilor asumate prin prezentul contract şi nu poate să garanteze sau să dispună în niciun fel de instrumentele financiare sau de sumele de bani încre­dinţate spre păstrare de către administrator în numele Fondului“, a transmis ASF la solicitarea Ziarului Financiar.

    Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat (APAPR) arată într-o notă publicată pe propriul site că banii din fondurile de pensii private nu sunt ţinuţi de administratori, ci păstraţi de băncile depozitare; aceşti bani sunt proprietatea participanţilor la fond şi pot fi folosiţi doar pentru plata unei pensii private viitoare.

    Societăţile de administrare nu au acces la banii participanţilor şi au doar dreptul de a investi aceşti bani conform legii, prin ordine de investire transmise băncilor depozitare, care execută aceste ordine după un nou control de legalitate.

    Potrivit ASF, administratorul nu poate investi activele fondului de pensii pe care îl administrează în instrumente financiare pentru care depozitarul, societatea-mamă a depozitarului, grupul din care depozitarul face parte sau orice altă persoană afiliată sau aflată în mod direct sau indirect în poziţie de control faţă de depozitar este contrapartea tranzacţiei respective, cu câteva excepţii. Printre aceste excepţii sunt cazurile în care acest lucru nu este cunoscut la momentul încheierii tranzacţiei, schimburilor valutare şi a depozitelor la bănci autorizate să funcţioneze pe teritoriul României, Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European.

    Bineînţeles, o întrebare care se ridică şi care a fost trimisă de ZF către Autoritate este dacă se impun şi unele măsuri pentru diversificarea băncilor depozitare în relaţie cu administratorii de fonduri de pensii Pilon II. „În situaţia în care, pentru vânzarea sau cumpărarea de instrumente financiare (titluri de stat, obligaţiuni corporative), banca depozitar acţionează în calitatea de contraparte a fondului de pensii private, această tranzacţie nu se poate realiza, fiind încălcate prevederile legale. Acestea sunt măsuri de intervenţie pe care A.S.F. le poate impune prin atribuţiile conferite de reglementări. Contractele de depozitare între administratori şi depozitari se încheie în baza cererii şi ofertei, în condiţii concurenţiale şi sub condiţia ca depozitarul să fie avizat de A.S.F“.

    Fondurile de pensii private obligatorii Pilon II, cu deţineri cumulate semnificative la companiile listate la Bursa de la Bucureşti, aveau la finalul lunii septembrie din 2021 active totale de 87 mld. lei, în creştere cu 12 miliarde de lei faţă de finele anului 2020, arată cele mai recente date ale Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF). În termeni procentuali creşterea activelor de la începutul acestui an este de circa 16%.

    Pe de altă parte, pe parcursul lunii septembrie, când Bursa de la Bucureşti s-a apreciat cu aproape 4%, activele fondurilor de pensii Pilon II au urcat cu aproximativ 800 mil. lei, echivalentul a circa 6%, arată calculele realizate de ZF pe baza datelor ASF şi ale BVB. Fonduril au circa 7,6 milioane de participanţi.

  • Finanţe personale. Câţi bani au românii la fondurile de pensii private

    Cele şapte fonduri de pensii private Pilon II, ali­mentate cu contribuţiile din salariul brut ale câtorva milioa­ne de români, aveau la 31 mai 2021 active totale de 82,6 miliarde de lei (16,8 mld. euro), un nou record istoric, în creştere cu 7,5 mld. lei (1,6 mld. euro) faţă de decembrie 2020.

    Circa 7,7 milioane de salariaţi români sunt participanţi ai fondurilor Pilon II. Pe de altă parte, pe parcursul lunii mai din 2021, activele fondurilor de pensii Pilon II au urcat cu 1,2 mld. lei, potrivit calculelor realizate de ZF din cele mai recen­te date ale Autorităţii de Supraveghere Financiară.

    Pe fondul contribuţiilor de 3,75% din salariul brut lunar, echivalentul a circa 750 mil. lei în medie în fiecare lună, şi ca urmare a aprecierii cotaţiilor din portofoliu, în special acţiuni româneşti, fondurile de pensii private Pilon II şi-au majorat activele cu circa 18 mld. lei faţă de mai 2020, echivalentul a 27,8%.

  • Finanţe personale. Câţi bani au românii la fondurile de pensii private

    Cele şapte fonduri de pensii private Pilon II, ali­mentate cu contribuţiile din salariul brut ale câtorva milioa­ne de români, aveau la 31 mai 2021 active totale de 82,6 miliarde de lei (16,8 mld. euro), un nou record istoric, în creştere cu 7,5 mld. lei (1,6 mld. euro) faţă de decembrie 2020.

    Circa 7,7 milioane de salariaţi români sunt participanţi ai fondurilor Pilon II. Pe de altă parte, pe parcursul lunii mai din 2021, activele fondurilor de pensii Pilon II au urcat cu 1,2 mld. lei, potrivit calculelor realizate de ZF din cele mai recen­te date ale Autorităţii de Supraveghere Financiară.

    Pe fondul contribuţiilor de 3,75% din salariul brut lunar, echivalentul a circa 750 mil. lei în medie în fiecare lună, şi ca urmare a aprecierii cotaţiilor din portofoliu, în special acţiuni româneşti, fondurile de pensii private Pilon II şi-au majorat activele cu circa 18 mld. lei faţă de mai 2020, echivalentul a 27,8%.

  • Dan Armeanu, ASF: Fondurile de pensii private Pilon II au obţinut un profit de 1,35 mld. lei la nouă luni

    Cele şapte fonduri de pensii private Pilon II, la care contribuie obligatoriu 8,1 milioane de salariaţi români, au în­che­iat luna septembrie din 2020 cu active totale de 72,58 mld. lei, în creştere cu 17,96% faţă de septembrie 2019, depăşind astfel pragul de 14 miliarde de euro, potrivit celor mai recente date ale Autorităţii de Supra­veghere Financiară (ASF).

    Această evoluţie a avut la bază creşterea contribuţiilor cu 5,61% şi obţinerea unui profit de 1,35  miliarde de lei, la nivelul întregului sistem de pensii private.

    Datele ASF arată că în primele nouă luni ale anului au fost virate către fondurile de pensii private contribuţii în valoare de 6,95 miliarde de lei, în creştere cu 5,61% faţă de contribuţiile din primele nouă luni din anul 2019, când acestea au înregistrat valoarea de 6,58 miliarde de lei.

    Totodată, creşterea activelor peste nivelul contribuţiilor, în intervalul ianuarie – septembrie 2020,  a fost de 1,17 miliarde de lei.

    “Fondurile de pensii private au reuşit nu doar să acopere impactul negativ asupra pieţelor financiare cauzat de declanşarea pandemiei de COVID-19, ci au obţinut şi un profit pentru cei 8,10 milioane de participanţi. Adăugând şi plăţile de activ net efectuate către participanţii care au ieşit din sistem, ca urmare a pensionării sau invalidităţii în primele nouă luni ale anului, în valoare de 181 milioane lei, rezultă un profit la nouă luni de 1,35 miliarde de lei”, spun reprezentanţii ASF.

    (Sursa: ASF)

    În perioada martie – septembrie 2020, indicele BET a avut o evoluţie pozitivă de 18,35%, iar indicele EUROSTOXX600 a crescut cu 16,83%. În acelaşi timp, randamentul titlurilor de stat a coborât de la 4,56% la 3,7%.

    Oficialii Autorităţii de Supra­veghere Financiară atrag atenţia că în următoarea perioadă, pe lângă riscurile economice şi sociale asociate celui de al doilea val al pandemiei din toamnă, trebuie avute în vedere şi riscurile la nivel global generate de un potenţial război comercial dintre SUA şi China, cu repercusiuni severe asupra pieţelor financiare fragilizate de evoluţiile pandemiei.

     “Posibila decuplare dintre performanţa pieţelor financiare şi economia reală ar putea genera  o volatilitate ridicată, cu afectarea valorii activelor. De asemenea, sprijinul guvernamental, pentru sectoarele afectate de pandemie, fie prin contribuţii proprii, fie prin scheme UE, şi pentru piaţa muncii, este vital în vederea susţinerii economiei şi evitării unei contracţii severe a consumului intern”.

  • NN România, liderul pieţei asigurărilor de viaţă din ultimii cinci ani, intră pe segmentul asigurărilor de locuinţă

    NN România, lider pe piaţa asigurărilor de viaţă şi pensii private, îşi extinde portofoliul de produse şi intră pe segmentul asigurărilor de locuinţă, potrivit informaţiilor furnizate de companie, care a decis în vara acestui an să facă o mutare strategică şi să intre pe segmentul asigurărilor generale, obţinând în acest sens, pe 15 iulie, avizul ASF pentru a putea opera pe noua linie de business.

    „Intrăm pe piaţa asigurărilor generale în România, ceea ce ne va permite să acoperim nevoi neadresate ale clienţilor. Ca prim pas, ne propunem să îi ajutăm pe români să îşi protejeze casele cu noua noastră asigurare de locuinţe. Pe viitor, vom continua să investim în diversificarea soluţiilor noastre de protecţie, oferite fie direct, fie printr-un partener”, spune Fabian Rupprecht, CEO International Insurance în cadrul NN Group.

    Asigurarea facultativă de locuinţă NN este o soluţie flexibilă care oferă clienţilor finanţare în situaţii care le afectează locuinţa şi pe care nu le pot preveni, venind în completarea poliţei obligatorii PAD, care oferă acoperire de bază în caz de inundaţii, cutremure sau alunecări de teren.

    Costul asigurării facultative de locuinţă NN depinde de valoarea locuinţei şi de nivelul de protecţie, precum şi de acoperirile opţionale pe care clienţii le pot alege în funcţie de nevoile lor.

    „Datele arată că numai 17% din cele 9 de milioane de locuinţe din România sunt asigurate printr-o poliţă facultativă. Prin urmare, este un pas firesc pentru NN să ofere o asigurare de locuinţe şi să contribuie la dezvoltarea siguranţei financiare a românilor, construind pe baza experienţei şi tradiţiei din segmentele de asigurări de viaţă şi sănătate şi pensii private”, completează Gabriela Lupaş Ţicu, Chief Marketing & Operations Officer al NN Asigurări de Viaţă.

    Mai mult de 96% dintre românii adulţi sunt proprietari sau locuiesc în case deţinute de cineva din familie, conform celor mai recente date Eurostat la nivelul anului 2018, peste media la nivelul Uniunii Europene (70%) şi aproape dublu faţă de ţări din vestul Europei, precum Germania (51,4%). Cu toate acestea, doar 1,7 milioane de români au ales anul trecut să încheie o poliţă obligatorie de asigurare împotriva dezastrelor naturale pentru casa lor şi doar 1,3 de milioane au optat pentru o asigurare facultativă, potrivit datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară.

  • Vlad Deliu, NN Asigurări de Viaţă: „Îmi doresc ca impactul activităţii mele să crească la o scară cât mai mare, iar acest lucru cred că se poate întâmpla când eşti într-o poziţie de CEO”

    Rol ocupat în companie: La începutul lui 2019, am preluat poziţia de corporate sales & health business director în cadrul NN Asigurări de Viaţă. Este un rol comercial, pe care l-am preluat după ce am activat mai bine de zece ani în zona de management al investiţiilor. Misiunea mea şi a echipei mele este să continuăm dezvoltarea canalului de distribuţie B2B şi să dezvoltăm linia de business de asigurări de sănătate. Principalul meu obiectiv este să susţin clienţii corporate ai companiei în demersul lor de a contribui la siguranţa financiară a angajaţilor lor. Altfel spus, fie că vorbim de asigurări de viaţă şi de sănătate sau despre pensii private facultative oferite de angajatori, ca beneficiu extrasalarial, departamentul pe care îl coordonez răspunde nevoilor specifice ale fiecărui angajator când vine vorba de soluţii pentru viitorul financiar al angajaţilor.
    Cele mai importante roluri profesionale avute până la această funcţie: Înainte de rolul de corporate director, am acumulat o experienţă vastă în managementul investiţiilor din domeniul pensiilor private. M-am alăturat echipei de investiţii a NN Asigurări Viaţă şi NN Pensii S.A.F.P.A.P. concomitent cu lansarea sistemului de pensii private, în poziţia de manager de investiţii. Principala mea responsabilitate a fost să contribui la gestionarea portofoliilor fondurilor de pensii obligatorii şi facultative ale NN. Din 2018, am preluat poziţia de chief investment officer în cadrul NN Asigurări de Viaţă, unde am continuat să coordonez strategia de investiţii a companiei pentru fondurile de pensii facultative şi să maximizez performanţele obţinute în beneficiul participanţilor.
    Rolul propus pentru anul 2030: Îmi doresc să conduc o echipă curajoasă, care pune accent pe inovaţie şi care, prin ceea ce face, lasă ceva remarcabil în urmă. Partea frumoasă e că deja fac acest lucru la NN, dar în perspectivă îmi doresc ca impactul activităţii mele să crească la o scară cât mai mare, iar acest lucru cred că se poate întâmpla când eşti într-o poziţie de CEO.
    CEO/Antreprenor admirat: Admir liderii îndrăzneţi care lucrează cot la cot cu echipele lor şi care, înainte de toate, transmit mai departe principiile solide în care cred. Şi mă bucur să pot descoperi tot timpul astfel de oameni în businessul românesc. ”

    PROFILUL LUI VLAD DELIU A APĂRUT ÎN CEA MAI RECENTĂ EDIŢIE A ANUARULUI „100 TINERI MANAGERI DE TOP”.

  • Vlad Deliu, NN Asigurări de Viaţă: „Îmi doresc ca impactul activităţii mele să crească la o scară cât mai mare, iar acest lucru cred că se poate întâmpla când eşti într-o poziţie de CEO”

    Rol ocupat în companie: La începutul lui 2019, am preluat poziţia de corporate sales & health business director în cadrul NN Asigurări de Viaţă. Este un rol comercial, pe care l-am preluat după ce am activat mai bine de zece ani în zona de management al investiţiilor. Misiunea mea şi a echipei mele este să continuăm dezvoltarea canalului de distribuţie B2B şi să dezvoltăm linia de business de asigurări de sănătate. Principalul meu obiectiv este să susţin clienţii corporate ai companiei în demersul lor de a contribui la siguranţa financiară a angajaţilor lor. Altfel spus, fie că vorbim de asigurări de viaţă şi de sănătate sau despre pensii private facultative oferite de angajatori, ca beneficiu extrasalarial, departamentul pe care îl coordonez răspunde nevoilor specifice ale fiecărui angajator când vine vorba de soluţii pentru viitorul financiar al angajaţilor.
    Cele mai importante roluri profesionale avute până la această funcţie: Înainte de rolul de corporate director, am acumulat o experienţă vastă în managementul investiţiilor din domeniul pensiilor private. M-am alăturat echipei de investiţii a NN Asigurări Viaţă şi NN Pensii S.A.F.P.A.P. concomitent cu lansarea sistemului de pensii private, în poziţia de manager de investiţii. Principala mea responsabilitate a fost să contribui la gestionarea portofoliilor fondurilor de pensii obligatorii şi facultative ale NN. Din 2018, am preluat poziţia de chief investment officer în cadrul NN Asigurări de Viaţă, unde am continuat să coordonez strategia de investiţii a companiei pentru fondurile de pensii facultative şi să maximizez performanţele obţinute în beneficiul participanţilor.
    Rolul propus pentru anul 2030: Îmi doresc să conduc o echipă curajoasă, care pune accent pe inovaţie şi care, prin ceea ce face, lasă ceva remarcabil în urmă. Partea frumoasă e că deja fac acest lucru la NN, dar în perspectivă îmi doresc ca impactul activităţii mele să crească la o scară cât mai mare, iar acest lucru cred că se poate întâmpla când eşti într-o poziţie de CEO.
    CEO/Antreprenor admirat: Admir liderii îndrăzneţi care lucrează cot la cot cu echipele lor şi care, înainte de toate, transmit mai departe principiile solide în care cred. Şi mă bucur să pot descoperi tot timpul astfel de oameni în businessul românesc. ”

    PROFILUL LUI VLAD DELIU A APĂRUT ÎN CEA MAI RECENTĂ EDIŢIE A ANUARULUI „100 TINERI MANAGERI DE TOP”.

  • Ce răspunde ASF la întrebarea cum a ajuns NN Pensii să investească banii de pensie a peste 2 de milioane de români în acţiuni Wirecard, acuzată de fraudă

    ASF, prin sectorul de supraveghere a pensiilor private, a oferit ZF un răspuns cu privire la articolul scris marţi, 24 iunie, legat de investiţia făcută de NN Pensii, administratorul celui mai mare fond de pensii Pilon II, cu 2 milioane de contribuabili, în acţiunile companiei germane Wirecard, care se află în mijlocul unui imens scandal de fraudă, ceea ce a determinat prăbuşirea acţiunilor la busă.

    NN Pensii a cumpărat peste 200.000 de acţiuni Wirecard, iar la finalul lui 2019 valoarea investiţiei era de 130 milioane de lei, fiind cea mai mare expunere externă.

    ASF precizează că NN Pensii a vândut acţiunile Wirecard, dar până acum nu există răspunsul la întrebarea cât a fost pierderea înregistrată şi cine a fost responsabil de acest plasament.

    ASF spune că totul a fost legal şi că decizia de investiţie aparţine exlusiv administratorului, Autoritatea de Supraveghere urmărind doar respectarea prevederilor legale cu privire la investiţii.

    ASF spune că Bursa de la Bucureşti este încă o piaţă mică şi de aceea cei şapte administratori de pensii Pilon II investesc în afară.

    ASF precizează că “orice investiţie e însoţită de un risc”.

    Mai jos aveţi răspunsul oferit de sectorul pensii private din cadrul ASF.

     

     

    “România are printre cele mai stricte prevederi legale din Europa şi din lume cu privire la investiţiile fondurilor de pensii private

    România are un cadru legislativ extrem de strict în ceea ce priveşte investiţiile fondurilor de pensii private, care reglementează instrumentele financiare permise, limitele investiţionale, diversificarea instrumentelor financiare şi investirea preponderentă în instrumente tranzacţionate pe o piaţă reglementată.

    În consecinţă, administratorii de fonduri de pensii private nu pot investi în instrumente financiare cu risc ridicat, de tipul instrumentelor financiare securitizate, iar investirea în instrumente financiare derivate este permisă numai în măsura în care contribuie la scăderea riscurilor investiţiei sau facilitează gestionarea eficientă a portofoliului. Toate investiţiile fondurilor de pensii private sunt efectuate luând în considerare orizontul de investiţii pe termen lung corespondent cu perioada de contributivitate de 30-40 de ani din sistemul de pensii administrate private.

    Administratorii au respectat prevederile legale cu privire la investiţiile fondurilor de pensii administrate privat şi au obtinut randamente bune, în conditiile menţinerii unui risc mediu spre scăzut al portofoliului administrat, datorită faptului că 61,08% din active erau investite în titluri de stat, iar  investiţiile în acţiuni tranzacţionate pe pieţe reglementate au reprezentat 22,02% din activele fondurilor la sfârşitul anului 2019. Diferenţa de 16,90% este reprezentată de alte active, i.e. depozite bancare, obligaţiuni municipale, obligaţiuni corporative, obligaţiuni ale organismelor străine neguvernamentale, titluri de participare.

    Contribuţia fondurilor de pensii private la dezvoltarea pieţei de capital din România

    Fondurile de pensii private sunt investitori pe termen lung la Bursa de Valori Bucureşti, deţinând poziţii importante în calitate de investitori instituţionali autohtoni. Acestea asigură stabilitatea în condiţii de volatilitate ridicată şi creşterea lichidităţii, care este un criteriu important pentru accesul la categoria pieţelor emergente. De asemenea, fondurile de pensii private au fost principalii investitori în IPO-urile societăţilor Electrica, Sphera realizate prin intermediul Bursei de Valori Bucureşti, contribuind la asigurarea succesului ofertelor, respectiv listărilor efectuate în ultimii 5 ani.

    Totodată, trebuie menţionat faptul că fondurile de pensii private, atât cele din Pilonul II cât şi cele din Pilonul III, au contribuit la majorările de capital social ale societăţilor tranzacţionate, e.g. Electrica, Vrancart, Banca Transilvania, punând la dispoziţia societăţilor din România capitalul necesar dezvoltării şi creşterii profitabilităţii.

    Pentru a avea o reprezentare a implicării fondurilor de pensii administrate privat în economia României, menţionăm faptul că, la sfârşitul anului 2019, 86,39% din activele fondurilor au fost investite în România, în timp ce numai 8,40% din active au fost investite în state membre ale UE. Din punct de vedere al structurii pe valute, 91,55% din activele fondurilor de pensii administrate privat la aceeaşi dată de referinţă erau denominate în moneda naţională, iar din plasamentele în monede străine (8,45%), ponderea cea mai mare au avut-o plasamentele în euro (7,57%).  

    Nu trebuie să omitem faptul că Bursa de la Bucureşti este încă o piaţă “mică”, în comparaţie atât cu pieţele de capital din Europa Centrală şi de Est, cât şi cu cele din vestul Europei, prin raportare la valoarea şi volumele tranzacţionate, la numărul de emitenţi listati, cât şi din punctul de vedere al varietăţii instrumentelor financiare tranzacţionate la bursă.

    Astfel, Bursa de Valori Bucureşti a avut în anul 2018 o valoare totală a tranzacţiilor de 2,41 miliarde euro, în timp ce London Stock Exchange Group a avut o valoare totală de 1.613 miliarde euro, Deutsche Boerse de 1.344 miliarde euro. Dacă ne referim la pieţele din Europa Centrală şi de Est amintim faptul că Bursa din Varşovia a avut în anul de referinţă 2018 o valoare totală a tranzacţiilor de 47,9 miliarde euro, în timp ce valoarea la Bursa de la Viena a fost de 68 miliarde euro. Prin urmare, pentru o mai bună diversificare a portofoliilor de acţiuni deţinute de fondurile de pensii private, o mică parte din active a fost investită şi în emitenţi listaţi pe bursele europene.

    Orice investiţie este însoţită de un risc

    Pornind de la axioma că orice investiţie este purtătoare de riscuri, indiferent că vorbim de o investiţie într-un imobil, sau la bursă, sau într-o afacere, putem afirma cu certitudine că nu există garanţii cu privire la profitabilitate. În ultimul deceniu am avut exemple de pierderi semnificative ale diferitelor active pe perioada crizei din 2008. Relevantă în acest sens este reducerea consistentă, chiar şi cu 50% a valorii imobilelor cumpărate în anii 2004-2007, pierdere care în unele cazuri nu a fost recuperată nici până în prezent.

    Valoarea tuturor activelor financiare şi nefinanciare poate creşte sau scădea în anumite perioade, neexistând o ”investiţie minune” care sa aducă numai câştiguri. Evident că nu toate investiţiile sunt profitabile, iar rata profitului nu este identică nici măcar în societăţile cu aceeaşi activitate. Din contră, unele pot înregistra pierderi, în timp ce altele sunt profitabile. Oricâtă diligenţă, prudenţă şi expertiză profesională ar dovedi un administrator, fie de fonduri de pensii private sau de OPCVM –uri, de oriunde din lume, activitatea acestuia nu poate genera numai câştiguri pe fiecare instrument financiar în parte. Important este ca la nivelul portofoliului administrat să se înregistreze profit.  

    Diversificarea investiţiilor este o metodă de diminuare a riscului, iar în cazul fondurilor de pensii diversificarea se realizează atât prin investirea în diferitele tipuri de instrumente financiare, permise de lege, cât şi prin investirea în emitenţi listati la burse, care activează în diferite domenii şi în tări diferite, astfel încât performanţa investiţiei să nu fie dependentă de un anumit emitent, de o anumită bursă, sau de un singur domeniu de activitate, care în diferite conjuncturi nu performează conform asteptărilor.

    În plus, în cazul particular al fondurilor de pensii administrate privat, acest risc investiţional este diminuat considerabil, datorită faptului că administratorii constituie provizioane din fonduri proprii pentru a respecta cerinţa legală cu privire la valoarea pensiei private Pilon II, care nu poate fi mai mică decât valoarea contribuţiilor, diminuată cu comisioanele legale. Trebuie menţionat faptul că această garanţie absolută este singulară în sectorul financiar.

    Supravegherea exercitată de ASF

    ASF supraveghează permanent respectarea prevederilor legale incidente investiţiilor fondurilor de pensii private cu privire la tipul de instrument, limitele investiţionale, evaluarea instrumentelor, calculul valorii activului net, conform prevederilor legale şi practicilor autorităţilor de supraveghere financiară din lume.

    În conformitate cu prevederile legislative în vigoare, ASF nu se poate implica în politica investiţională a fondurilor cu privire la selectarea instrumentelor financiare la nivel individual, această activitate fiind atributul exclusiv al administratorilor, atâta timp cât respectă legea. Activitatea de supraveghere vizează atât verificarea elementelor de conformitate cât şi identificarea riscurilor aferente funcţionării administratorilor, inclusiv din perspectiva calităţii actului de administrare, dar şi din perspectiva respectării regulilor după care funcţionează fondurile de pensii private şi a potenţialelor riscuri ce pot afecta în viitor bună funcţionare a acestora.

    ASF întreprinde, în cadrul activităţii de supraveghere off-site, măsuri pentru monitorizarea activităţii investiţionale a administratorilor de fonduri de pensii private în vederea protejării intereselor participanţilor, dintre care menţionăm: monitorizarea zilnică a evoluţiei VUAN-urilor fondurilor de pensii private, analiza săptămânală a tranzacţiilor efectuate de către fondurile de pensii private, analiza rapoartelor de risc, de control intern şi de audit intern întocmite de către administratori, analiza situaţiilor financiare ale fondurilor de pensii private, analiza procedurilor de investiţii ale administratorilor.

    Pentru a contracara volatilităţile ridicate de pe toate pieţele de capital din lume, ca efect al încetinirii activităţii economice din cauza pandemiei COVID-19, ASF a reacţionat proactiv şi a permis fondurilor de pensii modificarea temporară a limitei maxime de 70% din valoarea totală a activelor aplicabile investiţiilor fondurilor de pensii private în titluri de stat pe o perioada de un an.

    Investiţia în acţiunile Wirecard AG

    Acţiunile Wirecard AG fac parte din indicele DAX 30 al pieţei germane de capital, care este alcătuit din cele mai mari 30 de companii, blue-chip-uri, tranzacţionate la Bursa de Valori din Frankfurt, care este o piaţă reglementată şi supravegheată de autoritatea de supraveghere din Germania, BaFin.

    Investiţia în acţiunile societăţii Wirecard AG îndeplinea cerinţele legale şi, conform raportărilor de la bursă din anul 2018, avea vânzări de peste două miliarde euro şi a înregistrat un profit brut de 971 milioane euro. Societatea avea 5.154 de angajati, care activau în diverse ţări, existând o filială şi în Romania,fiind angajator al forţei de muncă locale. Situaţiile financiare ale societăţii erau auditate şi se prezumau a fi fost corecte şi complete cu privire la situatia financiară a societăţii.

    Investiţia fondului de pensii administrat privat NN a fost nesemnificativă, sub 1% din activul total. Administratorul a lichidat investiţia în actiunile Wirecard AG de îndată ce au apărut informaţii contradictorii cu privire la situaţia financiară a societăţii. În luna mai a anului 2020, rata de rentabilitate anualizată a fondului de pensii administrat privat NN a fost de 3.8331%, ceea ce reprezintă o performanţă bună, în condiţiile volatilităţii pieţelor de capital, generate de pandemia COVID-19. Rata de rentabilitate este indicatorul cel mai relevant, care reflectă performanţa investiţională a portofoliului fondului pe termen lung.

    Cu privire la situaţia societăţii Wirecard AG, amintim faptul că în mass media au apărut ştiri cu privire la o fraudă de proportii, care nu a putut fi anticipată şi nici prevenită, cum s-a mai întamplat şi în cazul societăţilor Parmalat şi Enron. De regulă, orice investitor porneşte de la premisa că informaţiile şi rapoartele publice, în special în cazul societăţilor tranzacţionate la bursă, sunt corecte. Conform informaţiilor din presa internaţională, BaFin a făcut plângere în justiţie împotriva unor ziarişti de la Financial Times care au publicat informaţii cu privire la posibile neregularităţi în activitatea societăţii, ceea ce a reprezentat un semnal de infirmare a informaţiilor apărute în presă.

    Publicarea situaţiei detaliate a investiţiilor fondurilor de pensii administrate privat

    Publicarea semestrială a situaţiei detaliate a investiţiilor de către administratori, odată cu situaţiile financiare anuale pentru investiţiile existente la 31 decembrie al anului precedent şi până la data de 1 octombrie pentru investiţiile deţinute la 30 iunie a.c., are în vedere considerente ce ţin de faptul că fondurile sunt investitori instituţionali semnificativi, care prin dezvăluirea emitentului în care investeşte sau momentului ales al investiţiei, pot influenţa alţi investitori de retail sau instituţionali şi pot genera un aşa-numit “efect de turmă”, mulţi fiind tentaţi să adopte acelaşi comportament investiţional, ceea ce poate afecta cererea şi oferta din piaţă pe diferiţi emitenţi.“