BusinessMagazin

Tag: penitenciare

  • Guvernul măreşte salariile angajaţilor din penitenciare

    ”Este o promisiune pe care am făcut-o împreună cu domnul ministru Tudorel Toader acum trei săptămâni, că în cursul lunii august rezolvăm problema. Dat fiind faptul că era ultima şedinţă din august am cosiderat că e de bun simţ să aşteptăm ca acest proiect de lege să fie gata”, a declarat premierul Mihai Tudose la începutul şedinţei de Guvern.

    Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a spus că funţionarii din penitenciare fac parte din categoria ordine publică şi siguranţă naţională, însă nu au fost incluşi în prevederile ordonanţei 99/2016.

    Citiţi continuarea pe www.mediafax.ro

  • SCENARIILE pe Legea graţierii: Câţi DEŢINUŢI ar urma să iasă din penitenciare

    Administraţia Naţională a Penitenciarelor a realizat o simulare prin care se stabileşte numărul de persoane care ar urma să iasă din penitenciarele din România, în funcţie de fiecare propunere în parte. În total, sunt 8 scenarii luate în calcul.

    Astfel, cele mai multe persoane ar urma să iasă din penitenciare conform propunerii făcute de senatorul Şerban Nicolae, respectiv 2.720 ar putea să beneficieze de graţiere.

    Conform proiectului de Lege pentru graţierea unor pedepse şi a unor măsuri educative privative de libertate, ar urma să părăsească unităţile de încarcerare 1.190 de persoane.

    Conform propunerii Asociaţiei Magistraţilor din România, ar urma să fie eliberate 945 de persoane. O altă propunere a fost formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care presupune ieşirea din penitenciare a 974 de persoane, 899 la propunerea Uniunii Naţionale a Barourilor din România şi 1.375 la propunerea formulată de senatorul PSD Liviu Brăiloiu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul Justiţiei a cerut amânarea dezbaterilor la proiectul Legii graţierii unor pedepse

    ”La nivel de guvern, am vorbit şi în mai multe rânduri şi cu primul ministru, noi exprimăm convigerea faptului că proiectul de lege, în forma iniţială sau forma amendată pe parcurs, nu reprezintă soluţia miracol, minune care să rezolve problemele din penitenciar. Suntem convinşi de faptul că graţierea în limitele pe care legiuitorul le va stabili, este de natură să rezolve parţial această problemă, pentru că noi pregătim în momentul acesta, alte variante alte măsuri complementare acelei de graţiere a pedepselor. De aceea, dacă ar fi după mine, şi mă exprim în calitate de ministru al Justiţiei şi dacă dvs veţi aprecia, eu consider că ar fi utilă şi necesară o amânare a dezbaterii, să venim din urmă cu celelalte măsuri complementare care ar rezolva, considerăm noi în bună parte problema penitenciarelor nu numai graţierea, nu numai iertarea”, a declarat Tudorel Toader.

    El a mai spus că ar fi ”mai utilă şi mai necesară amânarea” dezbaterilor.

    ”În forma iniţailă, avizată de guvern, sigur că ne menţinem punctul de vedere, observaţiile, dar considerăm mai utilă şi mai necesară amânarea pentru a găsi soluţia fondului problemei”, a mai spus ministrul Justiţiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Florin Iordache, ministrul Justiţiei: Sunt 28.000 de deţinuţi pentru care nu se respectă condiţiile minimale de viaţă

    “Dacă ţinem problema sub preş ne vom trezi cu o decizie pilot care ne va condamna. Sunt aproximativ 28.000 de deţinuţi pentru care nu se respectă condiţiile minimale de viaţa. Asta înseamnă o penalizare de 80 de milioane de euro pe an(…). Noi trebuie să demonstrăm la CEDO că putem face ceva. Simpla amendă care va fi luată din banii românilor nu va rezolva problema (…) Violatorii şi criminalii sunt excluşi. Ultima lege a graţierii a fost dată în 2002. Nu e o soluţie minune, trebuie să venim şi cu alte legi”, a declarat ministrul Justiţiei, la Antena 3.

    Florin Iordache s-a arătat nemulţumit de condiţiile din închisori.

    “Am văzut oameni cu faţa tumefiată de muşcături de căpuşe. Oamenii ăia nu sunt condamnaţi la moarte. Deci când vezi oameni şi gândaci care trec peste ei…pentru că într-o cameră de 4 pe 4 stau 20 oameni. Oamenii ăştia nu patru metru cât prevede legea, oamenii ăştia stau sub un metru pentru fiecare om”, a mai spus lorin Iordache.

    Proiectul de ordonanţă de urgenţă privind graţierea a fost îmbunătăţit, a mai precizat ministrul Justiţiei.

    „Proiectul pe care noi l-am înaintat va fi îmbunătăţit. Dar a-l respinge şi a spune că România nu e pregătită, să ne dea altcineva o soluţia pentru a nu plăti din aprilie 80 de milioane de euro”, a adăugat Florin Iordache.

    Ministrul Justiţiei, Florin Iordache, a declarat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, că accesul jurnaliştilor va fi permis la dezbaterea de luni pe proiectele de ordonanţă de urgenţă privind graţierea şi modificarea codurilor penale, nefiind însă spaţiu şi pentru camerele de luat vederi. Peste 200 de persoane s-au înscris până vineri la consultarea de luni organizată de Ministerul Justiţiei pe proiectele de ordonanţă de urgenţă privind graţierea şi modificarea codurilor.

     

  • Florin Iordache, ministrul Justiţiei: Sunt 28.000 de deţinuţi pentru care nu se respectă condiţiile minimale de viaţă

    “Dacă ţinem problema sub preş ne vom trezi cu o decizie pilot care ne va condamna. Sunt aproximativ 28.000 de deţinuţi pentru care nu se respectă condiţiile minimale de viaţa. Asta înseamnă o penalizare de 80 de milioane de euro pe an(…). Noi trebuie să demonstrăm la CEDO că putem face ceva. Simpla amendă care va fi luată din banii românilor nu va rezolva problema (…) Violatorii şi criminalii sunt excluşi. Ultima lege a graţierii a fost dată în 2002. Nu e o soluţie minune, trebuie să venim şi cu alte legi”, a declarat ministrul Justiţiei, la Antena 3.

    Florin Iordache s-a arătat nemulţumit de condiţiile din închisori.

    “Am văzut oameni cu faţa tumefiată de muşcături de căpuşe. Oamenii ăia nu sunt condamnaţi la moarte. Deci când vezi oameni şi gândaci care trec peste ei…pentru că într-o cameră de 4 pe 4 stau 20 oameni. Oamenii ăştia nu patru metru cât prevede legea, oamenii ăştia stau sub un metru pentru fiecare om”, a mai spus lorin Iordache.

    Proiectul de ordonanţă de urgenţă privind graţierea a fost îmbunătăţit, a mai precizat ministrul Justiţiei.

    „Proiectul pe care noi l-am înaintat va fi îmbunătăţit. Dar a-l respinge şi a spune că România nu e pregătită, să ne dea altcineva o soluţia pentru a nu plăti din aprilie 80 de milioane de euro”, a adăugat Florin Iordache.

    Ministrul Justiţiei, Florin Iordache, a declarat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, că accesul jurnaliştilor va fi permis la dezbaterea de luni pe proiectele de ordonanţă de urgenţă privind graţierea şi modificarea codurilor penale, nefiind însă spaţiu şi pentru camerele de luat vederi. Peste 200 de persoane s-au înscris până vineri la consultarea de luni organizată de Ministerul Justiţiei pe proiectele de ordonanţă de urgenţă privind graţierea şi modificarea codurilor.

     

  • Raluca Prună, fostul ministru al Justiţiei: Nu cred că o lege a amnistiei şi graţierii rezolvă problemele din penitenciare

    “Eu am spus de când am preluat mandatul că nu cred că o lege a amnistiei şi graţieii rezolvă problemele din penitenciare. Le-ar rezolva imediat în sensul că am goli penitenciarele dar ele s-ar umple din nou. Deci, am umbla la efect, nu la cauză. Nu cred că sunt în totală contradicţie cu domnul Iordache. Eu aştept să văd. Se fac multe declaraţii în campania electorală, haideţi să aşteptăm şi să-i dăm fiecăruia beneficiul bunei credinţe”, a declarat Raluca Prună.

    Precizarea a venit în contextul în care, miercuri, Florin Iordache a declarat că o discuţie în Parlament a legii amnistiei şi graţierii ar fi de bun augur.

    “O lege a amnistiei şi graţierii nu a fost susţinută de noi în campania electorală dar o astfel de lege discutată în Parlament, din punctul meu de vedere, este de bun augur. Dacă venim cu o astfel de lege, locul unde se poate discuta şi analiza este Parlamentul”, le-a spus Iordache jurnaliştilor, miercuri, după audierea din Parlament.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Închisoarea unde nu există gardieni, uniforme sau gratii iar prizonierii trăiesc alături de familiile lor – GALERIE FOTO

    Aceasta este cea mai bizară închisoare din lume, unde drogurile sunt produse în serie, copii zburdă în jur, iar deţinuţi au propriul sistem de justiţie.

    San Pedro este unul dintre cele mai periculoase penitenciare din lume. Aici sunt încarceraţi în jur de 3.000 de detinuţi, iar familiile locuiesc împreună cu ei. Nu există gardieni, uniforme sau gratii şi orice se poate cumpăra, inclusiv droguri, care sunt produse în masă, fără ca autorităţile să se opună, relatează Daily Mail.

    Locul a fost făcut faimos de către jurnalistul australian Rusty Young prin cartea sa “Marching Powder”, lansată în 2003. El a revizitat închisoarea San Pedro şi a constatat că, după 12 ani, nimic nu s-a schimbat. Traficul de droguri este în floare, iar prizonierii plătesc pentru celule şi hrana şi fac muncă brută pentru a câştiga banii cu care să îşi cumpere narcoticele.

    Familiile deţinuţilor locuiesc în interiorul închisorii deoarce consideră că astfel copiii sunt în siguranţă în interior, mai în siguranţă decât dacă ar locui pe străzi. Bineînţeles, sistemul nu este unul sigur. O fetiţă de 12 ani  a rămas însărcinată după ce a fost violată de un grup de deţinuţi. Aceste infracţiuni nu rămân însă nepedepsite. Nu de gardieni, ci chiar de puşcăriaşi. Prizonierii au un sistem de reguli şi legi care trebuiesc respectate. Astfel violatorii şi pedofilii sunt supuşi “judecăţii” într-un bazin de beton unde sunt bătuţi, înjunghiaţi şi electrocutaţi până mor în faţa mulţimii.

    Există şi paznici, dar nu în interior, ci la exterior şi la poţi, interiorul peniteciarului San Pedro este condus de deţinuţi. Acest model este unul ieftin, iar guvernul bolivian îl aprobă. 

  • Închisoarea unde nu există gardieni, uniforme sau gratii iar prizonierii trăiesc alături de familiile lor – GALERIE FOTO

    Aceasta este cea mai bizară închisoare din lume, unde drogurile sunt produse în serie, copii zburdă în jur, iar deţinuţi au propriul sistem de justiţie.

    San Pedro este unul dintre cele mai periculoase penitenciare din lume. Aici sunt încarceraţi în jur de 3.000 de detinuţi, iar familiile locuiesc împreună cu ei. Nu există gardieni, uniforme sau gratii şi orice se poate cumpăra, inclusiv droguri, care sunt produse în masă, fără ca autorităţile să se opună, relatează Daily Mail.

    Locul a fost făcut faimos de către jurnalistul australian Rusty Young prin cartea sa “Marching Powder”, lansată în 2003. El a revizitat închisoarea San Pedro şi a constatat că, după 12 ani, nimic nu s-a schimbat. Traficul de droguri este în floare, iar prizonierii plătesc pentru celule şi hrana şi fac muncă brută pentru a câştiga banii cu care să îşi cumpere narcoticele.

    Familiile deţinuţilor locuiesc în interiorul închisorii deoarce consideră că astfel copiii sunt în siguranţă în interior, mai în siguranţă decât dacă ar locui pe străzi. Bineînţeles, sistemul nu este unul sigur. O fetiţă de 12 ani  a rămas însărcinată după ce a fost violată de un grup de deţinuţi. Aceste infracţiuni nu rămân însă nepedepsite. Nu de gardieni, ci chiar de puşcăriaşi. Prizonierii au un sistem de reguli şi legi care trebuiesc respectate. Astfel violatorii şi pedofilii sunt supuşi “judecăţii” într-un bazin de beton unde sunt bătuţi, înjunghiaţi şi electrocutaţi până mor în faţa mulţimii.

    Există şi paznici, dar nu în interior, ci la exterior şi la poţi, interiorul peniteciarului San Pedro este condus de deţinuţi. Acest model este unul ieftin, iar guvernul bolivian îl aprobă. 

  • Ministerul Justiţiei vrea să facă studii de prefezabilitate pentru construirea a două penitenciare

    “Pentru asigurarea misiunii sistemului penitenciar ca serviciu public responsabil cu aplicarea regimului de detenţie şi cu asigurarea intervenţiei recuperative, în condiţii care garantează respectarea demnităţii umane, facilitând responsabilizarea şi reintegrarea în societate a persoanelor private de libertate şi contribuind la creşterea gradului de siguranţă a comunităţii şi menţinerea ordinii publice, considerăm că este oportună construirea a două penitenciare noi, cu o capacitate de cazare de 1.000 de locuri”, conform proiectului de Hotărâre de Guvern lansat de Ministerul Justiţiei în dezbatere publică.

    În acest context, Ministerul Justiţiei menţionează că, prin Hotărârea Guvernului numărul 196/2015, a fost aprobată suplimentarea bugetului instituţiei pentru anul 2015 cu două milioane de lei, pentru Administraţia Naţională a Penitenciarelor, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului.

    “Potrivit dispoziţiilor art. 43 alin. (7) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, prin excepţie de la regula generală în materie, în cazuri temeinic justificate, ordonatorii principali de credite pot efectua cheltuieli pentru achiziţionarea şi/sau elaborarea studiilor de fezabilitate şi a altor studii aferente obiectivelor de investiţii, cu aprobarea Guvernului. Astfel, prin prezenta Hotărâre a Guvernului se autorizează Ministerul Justiţiei, pentru Administraţia Naţională a Penitenciarelor, să efectueze cheltuieli pentru achiziţia a două studii de prefezabilitate destinate construirii a două penitenciare în Comuna Berceni, judeţul Prahova şi în Municipiul Caracal, judeţul Olt”, se mai arată în proiectul de HG.

    Iniţiatorii proiectului de act normativ precizează că menţinerea şi dezvoltarea infrastructurii sistemului penitenciar s-a realizat, în principal, prin preluarea unor imobile de la alte instituţii, prin construirea de unităţi penitenciare noi şi prin modernizarea celor existente. Investiţiile au fost asigurate din fonduri publice, sumele alocate fiind limitate.

    “Infrastructura sistemului penitenciar dezvoltată înainte de 1989 nu corespunde standardelor prevăzute de Consiliul Europei. Aducerea sistemului penitenciar românesc la aceste standarde implică un proces de durată, realizat cu costuri semnificative. Un factor determinant şi extrem de îngrijorător îl constituie faptul că Administraţia Naţională a Penitenciarelor a primit, prin intermediul Ministerului Finanţelor, un total de 139 hotărâri judecătoreşti pronunţate împotriva statului român, al căror obiect îl constituie condiţiile de detenţie. Până în prezent, statul român a fost obligat la plata a 1.142.154 euro şi 10.000 franci elveţieni”, potrivit unei descrieri a situaţiei actuale, prezentată în cadrul proiectului de HG.

    Majoritatea hotărârilor se referă la modul de respectare a drepturilor omului din perspectiva asigurării condiţiilor minime de detenţie, în special în ceea ce priveşte condiţiile de cazare, precizează sursa citată.

  • Deputaţii din Comisia pentru abuzuri vor face vizite la penitenciare să vadă condiţiile de detenţie

    Man a făcut această precizare după audierea la comisie a directorului Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), Cătălin Bejan, şi a secretarului de stat în Ministerul Justiţiei Liviu Stancu.

    Mircea Man a arătat că deputaţii din comisie vor verifica condiţiile materiale de detenţie, starea generală a clădirilor, numărul de deţinuţi, separarea lor pe categorii de vârstă şi sex, asigurarea utilităţilor, organizarea personalului, investiţiile în curs în acest domeniu.

    „Facem o radiografie a a sistemului penitenciar, a stării de fapt cu ceea ce se întâmplă în penitenciare, pe care o vom prezenta într-o lună plenului”, a spus Man, adăugând că aceste deplasări vor fi făcute începând de săptămâna viitoare.

    Comisia de abuzuri a Camerei Deputaţilor i-a audiat pe secretarul de stat în Ministerul Justiţiei Liviu Stancu şi pe directorul ANP, Cătălin Bejan, pentru a discuta despre condiţiile şi gradul de ocupare din penitenciare, după ce comisia parlamentară a primit 260 de memorii.

    Potrivit lui Man, cele mai multe reclamaţii au fost trimise de deţinuţi care execută o pedeapsă privativă de libertate în unităţile de penitenciar din Giurgiu, Rahova, Jilava, Colibaşi, Timişoara, Tg. Jiu, Iaşi, Craiova.

    Man a spus că în 107 dintre aceste memorii au fost reclamate organele de urmărire penală ale Poliţiei şi Parchetelor, precum şi magistraţi ai instanţelor judecătoreşti, care, în opinia petenţilor, ar fi dat dovadă de cercetare abuzivă, rele tratamente, neasigurarea asistenţei juridice.

    Mircea Man a arătat că toate acest petiţii au fost trimise spre soluţionare conducerilor CSM, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi DNA.

    ”Alte 153 de memorii s-au referit la încălcarea prevederilor legii 254/2013, respectiv 28, în 2012, 37, în 2013 şi 88, în 2014. În acest sens sunt reclamate fapte privind hrana care este insuficientă şi prost gătită, supraaglomerarea camerelor de detenţie prin nerespectarea suprafeţelor stabilite pentru fiecare persoană, precum şi a cazării în aceeaşi cameră a celor condamnaţi pentru fapte deosebit de grave şi a recidiviştilor cu infractori primari, asistenţă medicală precară, neluarea unor măsuri igienico-sanitare individuale şi colective. Sunt situaţii incredibile, cu spaţii extrem de restrânse, cu un număr mare de deţinuţi, cu imposibilitatea de a folosi o igienă corespunzătaore”, a mai spus Mircea Man.