Tag: pedeapsa cu moartea

  • Care este ultima ţară din Europa în care există PEDEAPSA CU MOARTEA. Anul trecut, nu mai puţin de 4 persoane au fost executate

    Potrivit celor de la Amnesty International, execuţiile sunt duse la capăt în secret, astfel că numărul real ar putea fi mai mare.

    Această practică a fost oprită în 2014, ca urmare a unor sancţiuni impuse de Uniunea Europeană, şi reluată în octombrie 2016.

    Belarus, denumit şi “ultima dictatură a Europei”, a introdus pedeapsa capitală încă de pe vremea Uniunii Sovietice; aceasta pedepsea atât crimele cât şi infracţiuni grave, aşa cum ar fi falsificarea banilor.

    Belarus a fost criticată în mod repetat de-a lungul celor 22 de ani în care preşedintele Lukashenko s-a aflat la putere; el a câştigat un nou termen în 2016.

    În jur de 400 de oameni au fost executaţi de la obţinerea independenţei, în 1991.

  • Care este ultima ţară din Europa în care există PEDEAPSA CU MOARTEA. Anul trecut, nu mai puţin de 4 persoane au fost executate

    Potrivit celor de la Amnesty International, execuţiile sunt duse la capăt în secret, astfel că numărul real ar putea fi mai mare.

    Această practică a fost oprită în 2014, ca urmare a unor sancţiuni impuse de Uniunea Europeană, şi reluată în octombrie 2016.

    Belarus, denumit şi “ultima dictatură a Europei”, a introdus pedeapsa capitală încă de pe vremea Uniunii Sovietice; aceasta pedepsea atât crimele cât şi infracţiuni grave, aşa cum ar fi falsificarea banilor.

    Belarus a fost criticată în mod repetat de-a lungul celor 22 de ani în care preşedintele Lukashenko s-a aflat la putere; el a câştigat un nou termen în 2016.

    În jur de 400 de oameni au fost executaţi de la obţinerea independenţei, în 1991.

  • Care este ultima ţară din Europa în care există PEDEAPSA CU MOARTEA. Anul trecut, nu mai puţin de 4 persoane au fost executate

    Potrivit celor de la Amnesty International, execuţiile sunt duse la capăt în secret, astfel că numărul real ar putea fi mai mare.

    Această practică a fost oprită în 2014, ca urmare a unor sancţiuni impuse de Uniunea Europeană, şi reluată în octombrie 2016.

    Belarus, denumit şi “ultima dictatură a Europei”, a introdus pedeapsa capitală încă de pe vremea Uniunii Sovietice; aceasta pedepsea atât crimele cât şi infracţiuni grave, aşa cum ar fi falsificarea banilor.

    Belarus a fost criticată în mod repetat de-a lungul celor 22 de ani în care preşedintele Lukashenko s-a aflat la putere; el a câştigat un nou termen în 2016.

    În jur de 400 de oameni au fost executaţi de la obţinerea independenţei, în 1991.

  • Ţara care vrea să introducă pedeapsa cu moartea pentru actele de corupţie

    Oficialii din Thailanda condamnaţi în cazuri de corupţie care depăşesc ca daune un miliard de bahţi (28 milioane de dolari) ar putea fi în curând condamnaţi la moarte.

    Presa locală scrie că o astfel de măsură ar ajuta partidul aflat la guvernare să îşi controleze mai bine oponenţii, inclusiv aliaţi ai fostului premier Thaksin Shinawatra, demis ca urmare a unui protest în anul 2006.

    Din cei 162 de membri ai comitetului, 155 au votat în favoarea pedepsei cu moartea. Legea mai stipulează şi că cei care comit fraude ce rezultă în daune de peste 100 de milioane de bahţi pot fi condamnaţi la închisoare pe viaţă.

    Legea va ajunge acum la Cabinet, Parlament şi în cele din urmă la Comisia Constituţională a Thailandei, care va decide dacă aceasta poate fi sau nu adoptată.

    Junta actuală a preluat puterea în 2014, în urma unui protest care a durat luni de zile şi care s-a soldat cu demiterea premierului Yingluck Shinawatra.

    Regele Bhumibol al Thailandei, în vârstă de 88 de ani şi încoronat în anul 1950 cu numele dinastic de Rama al IX-lea, a decedat la sfârşitul lunii octombrie 2016, creând o şi mai mare stare de incertitudine în statul asiatic.

    “A murit liniştit la spitalul Siriraj”, a anunţat Palatul Regal într-un comunicat.

    Regele Bhumibol Adulyadej, în vârstă de 88 de ani, era cel mai în vârstă monarh în exerciţiu.

    Fiul său, prinţul moştenitor Maha Vajiralongkorn, în vârstă de 63 de ani, ar trebui să îi urmeze la tron.

  • Ţara unde un tânăr a fost condamnat la moarte pentru o postare pe Facebook, catalogată drept o „infracţiune de neiertat”

    Taimoor Raza a fost condamnat la moarte pentru că a postat pe Facebook declaraţii  defăimătoare despre religie, profetul Mohamed şi soţiile sale. Este pentru prima dată când pedeapsa cu moartea a fost acordată într-un caz legat de mediile sociale, conform procuroului care se ocupă de caz.

    Pe de altă parte, activiştii drepturilor omului şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu acest caz, iar compania Facebook nu a comentat cazul. Firma americană a anunţat anterior, în martie,  că a trimis echipă în Pakistan pentru a răspunde preocupărilor Guvernului cu privire la astfel de situaţii, adăugând că  doreşte să protejeze „viaţa privată şi drepturile” membrilor săi. Premierul pakistanez Nawaz Sharif a descris blasfemia ca fiind o „infracţiune de neiertat”

    Cazul Raza a fost audiat de un tribunal anti-terorism din Bahawalpur, la aproximativ 498 km de capitala Islamabad. Avocatul său a declarat că tânărul, în vârstă de 30 de ani, s-a implicat într-un discuţie despre islam în reţeaua socială cu cineva care s-a dovedit a fi un ofiţer de luptă împotriva terorismului. Acuzatul a fost arestat după acele discursuri instigatoare la ură, iar telefonul i-a fost confiscat şi analizat. Raza va putea să conteste pedeapsa cu moartea la Înalta Curte din Lahore şi, dacă este cazul, la Curtea Supremă din Pakistan. Express Tribune, un ziar local, a arătat că verdictul s-a dat la câteva zile după ce unui profesor de colegiu din Pakistan i s-a refuzat eliberarea pe cauţiune într-un alt caz ce implica acuzaţii de blasfemie în mass-media sociale.

    Amnesty International a publicat recent un raport critic faţă de legile Pakistanului privind blasfemia. „ [Acestea] permit abuzul şi încalcă obligaţiile juridice internaţionale ale ţării de a respecta şi proteja o serie de drepturi ale omului, inclusiv libertatea religioasă sau a credinţei, a opiniei şi a exprimării. Dacă cineva este acuzat, i se poate refuza cauţiunea şi se confruntă cu procese lungi şi incorecte”, se spune în raport.

     

  • Ţara unde un tânăr a fost condamnat la moarte pentru o postare pe Facebook, catalogată drept o „infracţiune de neiertat”

    Taimoor Raza a fost condamnat la moarte pentru că a postat pe Facebook declaraţii  defăimătoare despre religie, profetul Mohamed şi soţiile sale. Este pentru prima dată când pedeapsa cu moartea a fost acordată într-un caz legat de mediile sociale, conform procuroului care se ocupă de caz.

    Pe de altă parte, activiştii drepturilor omului şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu acest caz, iar compania Facebook nu a comentat cazul. Firma americană a anunţat anterior, în martie,  că a trimis echipă în Pakistan pentru a răspunde preocupărilor Guvernului cu privire la astfel de situaţii, adăugând că  doreşte să protejeze „viaţa privată şi drepturile” membrilor săi. Premierul pakistanez Nawaz Sharif a descris blasfemia ca fiind o „infracţiune de neiertat”

    Cazul Raza a fost audiat de un tribunal anti-terorism din Bahawalpur, la aproximativ 498 km de capitala Islamabad. Avocatul său a declarat că tânărul, în vârstă de 30 de ani, s-a implicat într-un discuţie despre islam în reţeaua socială cu cineva care s-a dovedit a fi un ofiţer de luptă împotriva terorismului. Acuzatul a fost arestat după acele discursuri instigatoare la ură, iar telefonul i-a fost confiscat şi analizat. Raza va putea să conteste pedeapsa cu moartea la Înalta Curte din Lahore şi, dacă este cazul, la Curtea Supremă din Pakistan. Express Tribune, un ziar local, a arătat că verdictul s-a dat la câteva zile după ce unui profesor de colegiu din Pakistan i s-a refuzat eliberarea pe cauţiune într-un alt caz ce implica acuzaţii de blasfemie în mass-media sociale.

    Amnesty International a publicat recent un raport critic faţă de legile Pakistanului privind blasfemia. „ [Acestea] permit abuzul şi încalcă obligaţiile juridice internaţionale ale ţării de a respecta şi proteja o serie de drepturi ale omului, inclusiv libertatea religioasă sau a credinţei, a opiniei şi a exprimării. Dacă cineva este acuzat, i se poate refuza cauţiunea şi se confruntă cu procese lungi şi incorecte”, se spune în raport.

     

  • Preşedintele Recep Erdogan spune că TURCIA ar putea organiza un referendum privind reinstituirea pedepsei cu moartea

    De când a avut loc tentativa de lovitură de stat în iulie 2016, Erdogan le-a spus la mitinguri susţinătorilor săi care cer restabilirea pedepsei cu moartea că va promulga orice lege votată în Parlament în acest sens.

    Vineri însă, acesta a mers mai departe, spunând că ar putea fi organizat un referendum dacă Parlamentul nu reuşeşte să restabiliească această pedeapsă.

    Turcia a abolit pedeapsa cu moartea în urmă cu mai mult de un deceniu. Liderii europeni spun că discuţiile privind încercareaTurciei de a se alătura UE vor înceta dacă Ankara restabileşte pedeapsa cu moartea.

  • Ţara unde preşedintele vrea să bage copiii de 9 ani la închisoare

    Aliaţii preşedintelui controversat, poreclit ”Duterte Harry” din cauza abordării sale în ce priveşte infracţiunile cu droguri, îşi doresc ca el să implementeze această schimbarea. Totodată, susţin, împreună cu el, reintroducerea pedepsei cu moartea. Această politică a stârnit numeroase comentaterii din partea Naţiunilor Unite, care au descris planul drept ”greşit din toate punctele de vedere”.
     
    ”Dacă cresc petrecându-şi anii adolescenţei în închisoare, vor fi afectaţi probabil pe viaţă”, spune într-un articol publicat de The Guardian Lotta Sylwander, reprezentantul Unicef în Filipine. Temerile sunt mari în contextul în care odată condamnaţi, copiii cu vârste de peste nouă ani ar putea să se confrunte şi cu pedeapsa cu moartea, mai ales dacă sunt implicaţi în traficul de droguri.
     
    Potrivit reprezentantului Unicef, copiii nu sunt capabili să înţeleagă consecinţele implicării lor în traficul cu droguri la o vârstă atât de mică. Duterte a fost ales preşedinte în luna mai a anului trecut. De atunci a dus un război împotriva traficului de droguri, multe dintre măsurile sale fiind controversate. Mai mult de 7.700 de oameni au murit, dintre aceştia, mai mult de 2.500 ca rezultat al unor confruntări armate cu poliţia. 
  • Ţara care vrea să introducă pedeapsa cu moartea pentru actele de corupţie

    Oficialii din Thailanda condamnaţi în cazuri de corupţie care depăşesc ca daune un miliard de bahţi (28 milioane de dolari) ar putea fi în curând condamnaţi la moarte.

    Presa locală scrie că o astfel de măsură ar ajuta partidul aflat la guvernare să îşi controleze mai bine oponenţii, inclusiv aliaţi ai fostului premier Thaksin Shinawatra, demis ca urmare a unui protest în anul 2006.

    Din cei 162 de membri ai comitetului, 155 au votat în favoarea pedepsei cu moartea. Legea mai stipulează şi că cei care comit fraude ce rezultă în daune de peste 100 de milioane de bahţi pot fi condamnaţi la închisoare pe viaţă.

    Legea va ajunge acum la Cabinet, Parlament şi în cele din urmă la Comisia Constituţională a Thailandei, care va decide dacă aceasta poate fi sau nu adoptată.

    Junta actuală a preluat puterea în 2014, în urma unui protest care a durat luni de zile şi care s-a soldat cu demiterea premierului Yingluck Shinawatra.

    Regele Bhumibol al Thailandei, în vârstă de 88 de ani şi încoronat în anul 1950 cu numele dinastic de Rama al IX-lea, a decedat la sfârşitul lunii octombrie 2016, creând o şi mai mare stare de incertitudine în statul asiatic.

    “A murit liniştit la spitalul Siriraj”, a anunţat Palatul Regal într-un comunicat.

    Regele Bhumibol Adulyadej, în vârstă de 88 de ani, era cel mai în vârstă monarh în exerciţiu.

    Fiul său, prinţul moştenitor Maha Vajiralongkorn, în vârstă de 63 de ani, ar trebui să îi urmeze la tron.