BusinessMagazin

Tag: Pe

  • Parlamentul European a aprobat o rezoluţie ce prevede posibila divizare a companiilor de tip Google

    Legislativul UE a votat cu 458 voturi pentru, 173 împotrivă şi 23 de abţineri controversata iniţiativă, care nu are caracter obligatoriu.

    Parlamentarii au respins un amendament propus în ultimul moment, care ar fi eliminat o clauză esenţială referitoare la posibila separare a motoarelor de căutare pe Internet de alte servicii oferite de companii.

    “Adoptare clară de către Parlamentul European a moţiunii privind piaţa digitală unică, inclusiv separarea motoarelor de căutare, dacă este nevoie”, a scris pe Twitter Ramon Tremosa I Balcells, parlamentar spaniol care a susţinut propunerea.

    Iniţiativa nu este obligatorie pentru Comisia Europeană, care efectuează o investigaţie de cinci ani referitoare la practicile Google în Europa, în domeniul serviciilor de căutare pe Internet.

    Susţinătorii rezoluţiei speră că adoptarea acesteia presează Executivul UE să ia măsuri ferme împotriva Google.

    Comisia Europeană a deschis o anchetă în 2010 împotriva Google, pentru folosirea abuzivă a poziţiei dominante deţinute pe piaţă.

    Grupul american este acuzat că favorizează pe paginile motorului de căutare serviciile specializate proprii, în detrimentul motoarelor de căutare concurente, spre exemplu comparatorul de preţuri Kelkoo sau site-urile specializate în călătorii, cum este Expedia.

    Comisia a returnat deja de trei ori propunerile Google pentru remedierea neregulilor.

    Noul comisar pentru Concurenţă, Margrethe Vestager, a explicat la începutul lunii noiembrie că are nevoie de timp pentru a decide următoarele etape, în acest caz.

  • Parlamentul European a aprobat o rezoluţie ce prevede posibila divizare a companiilor de tip Google

    Legislativul UE a votat cu 458 voturi pentru, 173 împotrivă şi 23 de abţineri controversata iniţiativă, care nu are caracter obligatoriu.

    Parlamentarii au respins un amendament propus în ultimul moment, care ar fi eliminat o clauză esenţială referitoare la posibila separare a motoarelor de căutare pe Internet de alte servicii oferite de companii.

    “Adoptare clară de către Parlamentul European a moţiunii privind piaţa digitală unică, inclusiv separarea motoarelor de căutare, dacă este nevoie”, a scris pe Twitter Ramon Tremosa I Balcells, parlamentar spaniol care a susţinut propunerea.

    Iniţiativa nu este obligatorie pentru Comisia Europeană, care efectuează o investigaţie de cinci ani referitoare la practicile Google în Europa, în domeniul serviciilor de căutare pe Internet.

    Susţinătorii rezoluţiei speră că adoptarea acesteia presează Executivul UE să ia măsuri ferme împotriva Google.

    Comisia Europeană a deschis o anchetă în 2010 împotriva Google, pentru folosirea abuzivă a poziţiei dominante deţinute pe piaţă.

    Grupul american este acuzat că favorizează pe paginile motorului de căutare serviciile specializate proprii, în detrimentul motoarelor de căutare concurente, spre exemplu comparatorul de preţuri Kelkoo sau site-urile specializate în călătorii, cum este Expedia.

    Comisia a returnat deja de trei ori propunerile Google pentru remedierea neregulilor.

    Noul comisar pentru Concurenţă, Margrethe Vestager, a explicat la începutul lunii noiembrie că are nevoie de timp pentru a decide următoarele etape, în acest caz.

  • Situaţia democraţiei, statului de drept şi drepturilor omului din Ungaria, dezbătută în PE

    Eurodeputaţi din grupurile liberal, social-democrat şi al Verzilor au adresat întrebări referitoare la independenţa sistemului judiciar, libertatea presei şi taxarea publicităţii în Ungaria. Intervenţii împotriva unor organizaţii civile au făcut, de asemenea, obiectul unor dezbateri aprinse.

    Deputaţi din grupul popularilor europeni şi alţi reprezentanţi conservatori au afirmat că stânga lansează acuzaţii la adresa Guvernului condus de Viktor Orban din perspectiva înfrângerilor succesive pe care le-au suferit în alegeri.

    Deputata social-democrată slovenă Tanjy Fajon a declarat că regretă faptul că membrii PE au fost nevoiţi să abordeze încă o dată încălcări ale normelor europene comise de către Ungaria.

    Eurodeputatul conservator britanic Timothy Kirkhope a apreciat, în schimb, că niciun stat membru UE nu este obligat să asculte lecţiile date de către PE.

    Dezbaterea a avut în centru liberalismul, democraţia liberală, non-liberalismul şi democraţia de tip creştin.

    Eurodeputaţii socialist ungur Istvan Ujhelyi şi Gyorgy Schopflin, din partea Fidesz, au fost implicaţi într-un schimb de replici dur. Schopflin a obiectat faţă de eticheta socialistă de “regim Orban”, insistând că Fidesz, care este departe de a fi un regim, a obţinut în mod democratic victorii în alegeri. Ujhelyi i-a replicat că acest proces de construire a unor noi puteri justifică utilizarea termenului “regim”.

    Pe de altă parte, eurodeputatul socialist Tibor Szanyi a interpelat marţi, în scris, Comisia Europene (CE), căreia i-a solicitat să spună dacă Uniunea Europeană (UE) va acţiona în legătură cu interdicţia impusă de către Statele Unite unor oficiali unguri, acuzaţi de corupţie, de a pătrunde pe teritoriul american.

    Szanyi a anunţat într-un comunicat de presă că a întrebat CE ce măsuri concrete pot fi adoptate pentru a interveni în cazuri în care autorităţile unui stat membru eşuează să acţioneze în lupta împotriva corupţiei. El a adăugat că a întrebat Comisia şi dacă intenţionează să investigheze cazuri în Ungaria şi să adopte măsuri.

    Întrebările au fost trimise ca urgente, iar CE urmează să răspundă în scris, în decurs de trei săptămâni, a notat el.

    Eurodeputatul a adăugat că interdicţia impusă de Statele Unite afectează credibilitatea UE şi pătează relaţiile SUA-UE într-o perioadă în care negocierile asupra unui acord de liber-schimb între cele două blocuri se află într-o fază “foarte delicată”.

    El a catalogat impunerea interdicţiei drept un “scandal” care subminează prestigiul Guvernului Ungariei şi a solicitat demisia premierului Viktor Orban. În “asemenea cazuri, se aşteaptă ca premierul să demisioneze”, a spus Szanyi. El a îndemnat Guvernul să investigheze acuzaţiile “fără întârziere şi într-un mod eficient şi transparent”.

  • Medicul congolez Denis Mukwege a primit Premiul Saharov, iar EuroMaidan o “menţiune specială”

    “Felicitări lui D. Mukwege”, a anunţat Martin Schulz într-un mesaj postat pe Twitter, precizând că o “menţiune specială” a fost acordată mişcării EuroMaidan, aflate în centrul mişcării prooccidentale de contestare din Ucraina.

    Denis Mukwege, în vârstă de 59 de ani, este cunoscut pentru ajutorul pe care-l oferă femeilor violate în estul RDC. El a înfiinţat un spital şi o fundaţie în cartierul Panzi, la Bukavu, pentru îngrijirea victimelor acestei “arme” de război.

    Lupta sa îl expune pericolului. Pe 25 octombrie 2012, a scăpat cu viaţă unei tentative de asasinare, în care a fost ucis un ajutor de-al său.

    Mukwege ar fi putut să rămână şi să muncească în Franţa, după studii, însă ginecologul a optat să se întoarcă în ţară şi să rămână, în pofida violenţelor.

    Alţi doi finalişti se aflau în cursă, şi anume mişcarea EuroMaidan şi Leyla Yunus, o activistă pentru drepturile omului încarcerată în Azerbaidjan.

    PE a ales să acorde o “menţiune specială” mişcării ucrainene care a apărut în noiembrie 2013, cu scopul de a protesta împotriva deciziei Kievului de a respinge semnarea unui acord de asociere cu Uniunea Europeană (UE).

    Schulz a anunţat că PE va trimite o delegaţie în Azerbaidjan pentru a se întâlni şi a o susţine pe Leyla Yunus.

    Premiul Saharov, atribuit de către PE anual începând din 1988, recompensează personalităţi sau grupuri care se fac remarcate în domeniul apărării drepturilor omului. Însoţită de suma de 50.000 de euro, distincţia urmează să fie înmânată în mod solemn pe 26 noiembrie la Strasbourg.

    Preşedintele PE şi preşedinţii grupurilor politice sunt cei care aleg laureatul, de pe o listă întocmită în prealabil de către deputaţi.

    În 2013, tânăra pakistaneză Malala Yousafzai a fost aleasă, pentru lupta pe care o duce în favoarea dreptului la educaţie. Ea a fost recompensată anul acesta cu Premiul Nobel pentru Pace. Numele lui Mukwege a fost citat în cursă.

    Premiul poartă numele lui Andrei Saharov, un fizician rus care a primit Premiul Nobel pentru Pace în 1975 pentru activitatea pe care a desfăşurat-o în domeniile drepturilor omului şi prevenirii pericolelor cursei înarmării nucleare. Primul laureat Saharov, în 1988, a fost Nelson Mandela, pe când era încarcerat în Africa de Sud.

  • Reuniune de criză marţi, după ce Comisia Juncker a întâmpinat dificultăţi la audieri în PE

    O reuniune de criză este prevăzută pentru marţi, în încercarea de a găsi o soluţie şi a evita o catastrofă la votul de învestire a CE, prevăzut pe 22 octombrie în PE, au declarat pentru AFP mai multe surse europene.

    La reuniune vor participa preşedintele-ales al Comisiei, creştin-democratul Jean-Claude Juncker, preşedintele PE, social-democratul Martin Schulz, şi preşedinţii grupurilor PPE (dreapta) Manfred Weber, socialist Gianni Pittella şi liberal Guy Verhofstadt.

    Marea coaliţie formată de cele trei formaţiuni a fost făcută ţăndări în cursul audierii de miercuri a candidatului spaniol Miguel Arias Canete, desemnat pentru portofoliul Energiei şi Climei.

    Acest “baron” din cadrul Partidului Popular a fost pus în discuţie din cauza conflictelor de interes legate de participanţiunile familiei sale în sectorul petrolier. Atacurile cele mai dure au venit din partea socialiştilor, care cer clarificări asupra declaraţiei de avere, pe care a modificat-o cu o zi înainte să fie audiat, adăugând venituri pe care a omis să le declare. Socialiştii au obţinut amânarea votului asupra evaluării lui Canete pentru marţi.

    Dreapta a apreciat că socialiştii au rupt pactul de neagresiune şi a decis să răspundă fiecărei lovituri în parte. “Dacă sare o siguranţă la PPE, atunci va sări o siguranţă la socialişti. Iar aceasta va fi Moscovici”, a avertizat Alain Lamassoure, un eurodeputat francez din cadrul UMP.

    Audierea de joi a francezului Pierre Moscovici s-a transformat într-un calvar. “Din 11 întrebări adresate de PPE, şapte au vizat Franţa. Era procesul Franţei, nu audierea unui candidat (la postul de) comisar”, au deplâns socialiştii.

    – Este “prematur” să se vorbească despre schimbarea unor candidaţi

    Moscovici a fost vizat, de asemenea, de liberali şi de conservatorii britanici. Liberalii s-au răzbunat astfel pentru votul negativ al socialiştilor împotriva unui candidat din tabăra lor, şi anume suedeza Cecilia Malmström, însărcinată cu Comerţul. Conservatorii britanici au reacţionat ca represalii faţă de atacurile socialiştilor la adresa lui Jonathan Hill, desemnat pentru Servicii Financiare, au declarat pentru AFP mai mulţi participanţi.

    Cu excepţia socialiştilor, niciun grup nu a susţinut candidtura fostului ministru francez al Finanţelor, considerat “necredibil” pentru portofoliul Afacerilor Economice. El urmează să răspundă în scris unei noi serii de întrebări, iar votul asupra evaluării sale a fost amânat tot marţi.

    “Evaluarea finală a candidaturii sale va depinde de repartizarea exactă a sarcinilor între el şi cei doi vicepreşedinţi în subordinea cărora este plasat – Jyrki Katainen (Creştere economică şi Competitivitate) şi Valdis Dombrovskis (Euro), a declarat Lamassoure.

    În total, cinci candidaţi sunt vizaţi de critici dure. În afară de Canete, Moscovici şi Hill, este vorba despre conservatorul ungur Tibor Navracsics (Educaţie şi Cetăţenie) şi liberala cehă Vera Jurova (Justiţie). Luni şi marţi sunt programate alte şase audieri.

    Juncker nu a luat nicio poziţie cu privire la problemele pe care le ridică anumiţi membri ai echipei sale. “Este mulţumit de audierea candidaţilor, care şi-au demonstrat competenţele şi angajamentul european”, a dat asigurări una dintre purtătoarele sale de cuvânt, apreciind că este “prematur” să se vorbească despre schimbarea unor candidaţi sau portofolii înainte de finalizarea audierilor.

    PPE nu intenţionează să-l sacrifice pe Canete. “Nu se va retrage. Juncker nu va schimba niciun candidat şi niciun portofoliu şi se va merge la vot aşa”, au declarat pentru AFP reprezentanţi conservatori.

    Nemulţumirea creşte în rândul lor. “În acest stadiu, mi-ar fi imposibil să votez pentru o nouă Comisie fără să trădez angajamentele pe care mi le-am asumat în faţa alegătorilor şi suntem mai mulţi aleşi UMP în această stare de spirit”, a declarat vineri eurodeputata franceză Rachida Dati.

    Numeroşi aleşi socialişti dau asigurări, la rândul lor, că nu vor putea să accepte un compromis prin care să fie nevoiţi să-l voteze pe Arias Canete.

  • Proiect de 4 milioane de euro pentru sprijinirea foştilor angajaţi de la Mechel Câmpia Turzii

    Negrescu a afirmat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că sprijinul financiar în valoare de 4 milioane de euro pe care ar urma să îl primească România a fost discutat în Comisia de buget a PE, din care şi el face parte, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Europarlamentarul PSD a adăugat că va întocmi un raport despre situaţia de la Câmpia Turzii, pe baza căruia speră ca membrii comisiei să accepte ca suma pentru acest proiect să fie actualizată cu rata inflaţiei şi suplimentată.

    “Vom vota la începutul lunii septembrie, a fost un vot preliminar în Comisia de buget. Urmează să întocmesc un raport, eu sunt un raportor din umbră al acestui proiect şi trebuie să merg şi în zonă pentru a face un raport complet. Teoretic, nu apar niciun fel de probleme şi primul vot iniţial garantează alocarea celor aproape 4 milioane de euro”, a spus Negrescu.

    Potrivit europarlamentarului, suma care ar urma să fie primită în plus este de 300.000 de euro, pentru acoperirea cheltuielilor făcute de statul român în perioada în care proiectul a fost întârziat.

    “E vorba de o mie de persoane care şi-au pierdut locurile de muncă. În cadrul acelui proiect există reconversie profesională şi crearea unei companii, întreprinderi sociale, pentru 250 de angajaţi care ar urma să producă echipamente sportive şi practic acel proiect a întârziat foarte mult. Faptul că nu ne-au acordat finanţarea şi toate celelalte state europene primesc la nici măcar trei luni de zile acele fonduri înseamnă că este şi o vină a Comisiei Europene, pe care noi trebuie să o subliniem în Parlamentul European”, a spus Victor Negrescu.

    Potrivit acestuia, banii pentru proiect sunt alocaţi României pe axa “Fondurile de ajustare la globalizare”, axă pe care orice stat poate solicita susţinere financiare dacă întâmpină probleme prin pierderea unor locuri de muncă în urma retragerii unor investiţii sau companii.

    Potrivit unui comunicat din mai al Comisiei Europene, CE a propus să se aloce României 3,6 milioane de euro pentru a ajuta o mie de foşti salariaţi ai întreprinderii de produse siderurgice Mechel Câmpia Turzii şi ai producătorului Mechel Reparaţii Târgovişte SRL să îşi găsească noi locuri de muncă. Propunerea fusese transmisă spre aprobare Parlamentului European şi Consiliului de Miniştri al UE.

    Grupul rus Mechel a vândut, în februarie 2013, pentru preţul simbolic de 230 de lei (52 de euro) combinatele metalurgice pe care le deţinea în România, puternic îndatorate, către firma Invest Nikarom din Bucureşti, controlată de două persoane cu cetăţenie rusă. Tranzacţia a vizat compania Mechel East Europe Metallurgical Division SRL şi combinatele Ductil Steel Buzău, Ductil Steel Oţelu Roşu, Mechel Câmpia Turzii, Mechel Târgovişte şi Laminorul Brăila.

    La sfârşitul lui 2011, grupul Mechel s-a confruntat, în cadrul operaţiunilor din România, cu dificultăţi financiare ca urmare a pierderilor cauzate de preţurile nefavorabile de pe pieţele europene ale oţelului. Societatea Mechel Câmpia Turzii a instituit o serie de măsuri vizând reducerea costurilor cu personalul, dar acestea nu au dus la remedierea dificultăţilor financiare ale întreprinderii, care a decis să iniţieze concedieri colective.

    Concedierile au afectat, în special, oraşul Câmpia Turzii şi regiunea din jurul acestuia, situate în partea de sud-est a judeţului Cluj, în nord-vestul României, întrucât societatea Mechel Câmpia Turzii a fost cel mai mare angajator din zonă, având 1.837 de salariaţi (în iunie 2012), adică aproximativ o treime din numărul total al salariaţilor din regiune.

  • Ponta salută votul PE în favoarea liberalizării vizelor pentru cetăţenii Republicii Moldova

    “Primul-ministru este încrezător în finalizarea cât mai rapidă a procedurilor la nivel european, astfel încât cetăţenii din Republica Moldova să poată beneficia cât mai curând de libertatea de circulaţie în spaţiul european. Premierul subliniază că liberalizarea vizelor este o măsură pe care România a susţinut-o extrem de activ, prin demersurile sale, şi care va avea un impact foarte concret şi pozitiv pentru societatea Republicii Moldova, pentru fiecare cetăţean. Primul-ministru reafirmă şi cu această ocazie sprijinul deplin al Guvernului României pentru atingerea obiectivelor europene ale Chişinăului”, se arată într-un comunicat.

    Parlamentul European a votat, joi, eliminarea vizelor pentru cetăţenii Republicii Moldova, urmând ca aceştia, potrivit calendarului stabilit pentru moment, să poată călători liber în Spaţiul Schengen, în scopuri turistice, după prima jumătate a lunii mai.

    Europarlamentarii au aprobat propunerea de Regulament a Parlamentului European şi Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 539/2001 de stabilire a listei ţărilor terţe ai căror resortisanţi trebuie să deţină viză pentru trecerea frontierelor externe şi a listei ţărilor terţe ai căror resortisanţi sunt exoneraţi de această obligaţie.

    Astfel, Comisia a propus transferarea Republicii Moldova de pe lista negativă pe lista pozitivă a ţărilor ai căror cetăţeni nu au nevoie de viză pentru a călători în Spaţiul Schengen. Comisia şi-a motivat propunerea prin “progresele considerabile realizate de această ţară în ultimii trei ani şi jumătate de dialog privind liberalizarea vizelor”. În acest sens, cu ocazia summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius din noiembrie 2013, Republica Moldova a parafat Acordul de asociere cu UE şi a devenit prima ţară din cadrul Parteneriatului Estic care a îndeplinit toate cerinţele aferente Planului de acţiune privind liberalizarea vizelor.

    Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE) a Parlamentului European a votat, la 12 februarie, în favoarea unei propuneri de eliminare a vizelor de călătorie pentru cetăţenii moldoveni posesori ai unui paşaport biometric, potrivit unui comunicat al PPE.

    După votul de joi va urma acordul Consiliului în aprilie şi apoi publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. La 20 de zile după publicare, decizia de ridicare a vizelor va intra în vigoare.

  • Petrom propune un dividend de 0,028 lei/acţiune, cu 9,6% mai puţin decât anul trecut

    Conducerea companiei Petrom (simbol bursier SNP) a propus acţionarilor distribuirea unui dividend brut de 0,028 lei/acţiune, suma totală ridicându-se la 1,58 miliarde de lei, din profitul net 3,953 miliarde de lei de înregistrat anul trecut. Comparabil cu anul trecut, dividendul propus de Petrom este cu 9,67% sub dividendul distribuit de companie din profitul înregistrat în 2011. În 2012, Petrom a plătit un dividend brut de 0,031 lei/acţiune, în cuantum total de 1,75 miliarde de lei. La ultimul preţ din piaţă de 0,0462 lei/acţiune, randamentul dividendului propus în acest an de Petrom este de circa 6%.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • PE a adoptat un raport privind scăderea preţurilor la roaming începând cu luna iulie

    Noua scădere a preţurilor la roaming va intra în vigoare în iulie 2012, iar separarea serviciilor de roaming din 2014, concomitent cu o noua scădere a preţurilor.

    Potrivit unui comunicat de presă al grupului ALDE remis agenţiei MEDIAFAX, dacă plafonul pentru tarifele la convorbiri în roaming este în prezent de 0,35 Euro pentru apelurile efectuate, de la 1 iulie 2012 acest plafon va fi de 0,29 Euro.

    Conform sursei citate, elementul cheie al acestui raport este faptul că, începând cu 1 iulie 2014, un client are posibilitatea de a alege un furnizor de apeluri naţionale şi altul pentru serviciile de roaming, păstrându-şi în acelaşi timp numărul de telefon, cartela SIM şi aparatul fără să plătească taxe suplimentare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vadim Tudor, acuzat de fostul asistent de la PE ca i-a incasat salariul, 40.000 de euro

    Potrivit lui Cezar Catalin Marin, liderul Partidului Romania
    Mare, Corneliu Vadim Tudor, i-ar fi incasat salariul in perioada
    august 2009-iunie 2011.
    Corneliu Vadim Tudor neaga orice acuzatie si invoca o comanda
    politica de compromitere a sa.
    Fostul asistent al liderului PRM sustine ca politicianul i-ar fi
    falsificat semnatura pe contractul de munca depus la Parlamentul
    European si pe statele de plata, incasand in locul sau aproximativ
    40.000 euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro