BusinessMagazin

Tag: Pe

  • BREAKING Victorie a PPE în ţările din Uniunea Europeană, după alegerile europarlamentare 2019 – proiecţii

    Pentru legislatura 2019-2024, Partidul Popular European (PPE, centru-dreapta) este creditat cu 173 de locuri din totalul de 751 ale Parlamentului European, în scădere faţă de 216 mandate în mandatul actual (2014-2019).

    Pe locul al doilea se situează Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D, centru-stânga), cu 147 de locuri, în scădere faţă de 185 de locuri în actuala legislatură, conform proiecţiilor difuzate de Parlamentul European la ora 20.30 (21.30, ora României).

    Grupul politic Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE), Renaşterea şi USR PLUS probabil a obţinut 102 mandate în PE, iar Grupul Verzi / Alianţa Europeană Liberă este creditat cu 71 de locuri.

    Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni este creditat cu 58 de mandate, Grupul Europa Naţiunilor şi Libertăţii, cu 57, iar Grupul Europa Libertăţii şi Democraţiei Directe, cu 56.

    Grupul Confederal al Stângii Europene Unite – Stânga Verde Nordică probabil va avea 42 de locuri în Parlamentul UE.

  • Francois Hollande şi Angela Merkel, intervenţie comună în PE pe tema migraţiei, în octombrie

    “Este o vizită istorică într-o perioadă dificilă la nivel istoric”, a indicat Martin Schulz. Această intervenţie comună apare într-un context de disensiuni la nivelul Uniunii Europene în ceea ce priveşte soluţiile care trebuie adoptate în faţa crizei migratorii. “Uniunea Europeană face faţă la provocări importante şi are nevoie de angajamente puternice din partea liderilor săi. Este un semnal important ca un asemenea angajament să fie luat în faţa reprezentanţilor europenni aleşi pe cale democratică”, a subliniat preşedintele Parlamentului European.

    Pe data de 24 august, în cadrul unei conferinţe de presă la Berlin, preşedintele francez şi cancelarul german au pledat pentu un răspuns “unitar” din partea Europei la criza imigranţilor. “Trebuie să creăm un răspuns unitar în materie de azil. Avem de-a face cu o situaţie care probabil va dura”, a declarat atunci Francois Hollande, după întrevederea pe care a avut-o cu Angela Merkel. “Franţa şi Germania sunt solidare; este necesară o repartizare echitabilă a refugiaţilor în întreaga Europă. Trebuie să avem un sistem unitar privind dreptul la azil”, a subliniat acesta.

    La începutul lunii septembrie, cei doi au trimis o srisoare autorităţilor europene în care insistau asupra necesităţii unei “distribuiri echitabile” şi invocând “responsabilitatea fiecărui stat membru şi solidaritatea tuturor” în primirea imigranţilor.

    Preşedintele Franţei a afirmat duminică, în cadrul unei conferinţe de presă în Maroc, că nicio ţară europeană nu se poate “exonera” de la primirea “refugiaţilor care beneficiază de dreptul la azil”. Iniţial ostil în faţa cotelor de distribuire a imigranţilor, şeful statului francez s-a alăturat poziţiei cancelarului german în această chestiune.

    Uniunea Europeană va organiza miercuri, la Bruxelles, un summit de urgenţă al Consiliului European, pe tema măsurilor privind criza imigranţilor, ce are rolul abordării diferenţelor puternice referitoare la schema de distribuire a 120.000 de refugiaţi. Numeroase state UE, în principal central şi est-europene, se opun cotelor obligatorii privind distribuirea imigranţilor.

    Ziua de 7 octombrie reprezintă primul moment când Hollande şi Merkel intervin împreună în Parlament. Ultima dată când un lider francez şi unul german au făcut acest lucru a fost acum 26 de ani. Pe data de 22 noiembrie 1989, François Mitterand şi Helmut Kohl s-au exprimat pentru a evoca consecinţele căderii Zidului Berlinului.

     

  • PE aprobă alocarea a 8,5 milioane de euro pentru România, după inundaţiile din 2014

    Plenul Parlamentului European a aprobat, marţi, cu 667 de voturi “pentru”, 31 “împotrivă” şi 11 abţineri, raportul referitor la propunerea de decizie a Parlamentului European şi a Consiliului privind mobilizarea Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene în vederea sprijinirii României, Bulgariei şi Italiei, afectate de inundaţiile din anul 2014.

    Inundaţiile din lunile aprilie – mai 2014 au afectat 30 din cele 42 de judeţe ale României, iar cele din iulie – august 2014 au lovit regiunea Sud-Vest Oltenia. În cazul inundaţiilor din sud-vestul României, au fost avariate 2.300 de case, 20 de şcoli şi 11 biserici, iar mai multe diguri şi baraje au fost distruse. În total, peste 126.000 de români au fost afectaţi de viituriile din 2014.

    Pe lângă cele 8,5 milioane de euro acordate României, raportul eurodeputatului PPE Siegfried Mureşan mai prevede acordarea a două milioane de euro pentru Bulgaria, respectiv, 56 de milioane de euro pentru Italia.

    Sumele vor fi alocate din Fondul European de Solidaritate.

    Propunerea Comisiei Europene a fost deja aprobată de Consiliu.

  • Parlamentul European cere un preşedinte interimar la FIFA

    Într-o rezoluţie votată joi, deputaţii cer o politică de toleranţă zero faţă de corupţia din fotbal, subliniind că organizaţia are urgent nevoie de reforme structurale profunde.

    Parlamentul salută demisia lui Blatter din funcţia de preşedinte al FIFA şi cere federaţiei să nominalizeze un lider interimar, care să îl înlocuiască. FIFA ar trebui să creeze un proces de luare a deciziilor transparent, echilibrat şi democratic, inclusiv pentru alegerea noului preşedinte, se mai arată în rezoluţia votată prin ridicare de mâini.

    Deputaţii subliniază importanţa investigaţiei desfăşurate de autorităţile elveţiene şi americane privind acordarea turneelor finale ale Cupei Mondiale din 1998, 2010, 2018 şi 2022 Franţei, Africii de Sud, Rusiei şi Qatarului. Ei salută declaraţia şefului Comisiei FIFA de audit şi verificări, conform căreia acordarea turneelor finale ale Cupei Mondiale din 2018 şi 2022 ar putea fi invalidată dacă vor exista dovezi că desemnarea gazdelor a avut loc în urma unor activităţi de corupţie.

    Deputaţii cer UE şi statelor membre să coopereze pe deplin cu toate anchetele prezente şi viitoare privind practicile corupte din FIFA.

    FIFA se confruntă cu un uriaş scandal de corupţie, după ce justiţia americană a pus sub acuzare 14 persoane, printre care doi vicepreşedinţi FIFA şi şapte oficiali ai forului. În urma scandalului, preşedintele Jospeh Blatter şi-a anunţat demisia.

  • Moscova ironizează Parlamentul European după măsurile luate împotriva Rusiei

    “Cred că poţi să nu vizitezi acea adunare, pentru că nu este nimic de făcut acolo, cu restricţii sau fără”, a declarat marţi adjunctul ministrului rus de Externe Serghei Riabkov. “Ţinând cont de sentimentele majorităţii membrilor acestei adunări, orice ar putea spune şi orice decizie ar putea adopta poate fi prevăzut cu uşurinţă”, a adăugat el.

    Diplomatul a subliniat că, “din păcate, în deciziile legate de Rusia există din ce în ce mai puţină raţiune”.

    Moscova a repetat în mai multe rânduri în ultimele zile că introducerea unei liste negre cu oficiali europeni care au interdicţie de a intra în Rusia nu este un “capriciu”, ci o “măsură legală şi proporţionată în replică la restricţiile inacceptabile privind intrarea unor reprezentanţi ruşi în UE sub pretexte exagerate”, a mai spus Riabkov.

    Cererile oficialilor europeni vizaţi de interdicţia de intrare în Rusia de a primi explicaţii, precum şi afirmaţiile că aceasta este o măsură ilegală şi încercările de a adopta măsuri de retorsiune arată “mizeria lor politică intelectuală”, a adăugat el.

    “Acest lucru dovedeşte că oamenii nu văd nimic în jurul lor şi nu pot percepe realitatea aşa cum este. Este regretabil că astfel de oameni sunt implicaţi în procesul de decizie din UE”, a mai precizat Riabkov.

    Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, a informat marţi că PE restricţionează accesul liber în instituţie al ambasadorului rus şi al altui diplomat şi suspendă participarea la Comisia de cooperare parlamentară UE-Rusia, după ce Moscova a întocmit o listă neagră cu oficiali europeni.

    “În urma publicării unei liste negre cu oficiali şi politicieni europeni, preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, l-a informat astăzi pe ambasadorul rus la UE că, în condiţiile în care autorităţile ruse nu au reuşit să asigure transparenţa deciziilor lor, în conformitate cu legislaţia internaţională şi obligaţiile legale, şi nici să acorde persoanelor vizate dreptul la apărare sau apel, el consideră că este justificat să ia măsurile adecvate în replică”, informează un comunicat al PE.

    Prin urmare, în aşteptarea anulării listei negre, Parlamentul European va restricţiona accesul liber în instituţie al ambasadorului rus şi al altui diplomat şi va evalua cererile de acces din partea unor membri ai Dumei şi ai Consiliului Federaţiei (cele două Camere ale Parlamentului rus) de la caz la caz.

    De asemenea, PE suspendă participarea la Comisia de cooperare parlamentară UE-Rusia.

    Mai multe ambasade ale ţărilor UE de la Moscova au primit, joi, o listă neagră cu numele a 89 de politicieni din 17 state UE cărora li se interzice intrarea în Rusia.

    Pe listă, primită şi de Ambasada României la Moscova, se află cinci cetăţeni români: Iulian Chifu, fostul consilier al preşedintelui Traian Băsescu, Eugen Tomac, liderul Partidului Mişcarea Populară, Gheorghe Haţegan, director general adjunct la Transgaz, Adrian Cioroianu, avizat recent pentru postul de delegat permanent pe lângă UNESCO, şi Tiberiu-Liviu Chodon, comandor al Forţelor Navale Române.

    Pe listă mai apar, printre alţii, liderul grupului liberal din Parlamentul European, Guy Verhofstadt, Jerzy Buzek, fostul preşedinte al Parlamentului European, vicepremierul britanic Nick Clegg, John Sawers, fost director al MI6, şi Stefan Fule, fost comisar european pentru extindere.

    Totodată, lista cuprinde europarlamentari şi lideri politici din Germania, Spania, Suedia, Olanda, Letonia, Danemarca, Lituania, Polonia, Belgia, Bulgaria, Marea Britanie, Cehia, Estonia, Franţa, Grecia şi Finlanda.

  • Oficial PE: Antena 3 a fost adăugată în grila de programe de la PE. Nu va înlocui Realitatea TV

    “Antena 3 nu va înlocui Realitatea TV. Antena 3 a fost doar adăugată pe lista televiziunilor româneşti din Parlamentul European care pot fi urmărite de europarlamentarii români”, a declarat Boguslaw Liberadzki, unul dintre chestorii PE.

    Până în prezent, pe lista televiziunilor din circuitul intern erau două posturi din România – TVR şi Realitatea.

    Postul TV Antena 3 a fost introdus pe lista televiziunilor din circuitul intern al Parlamentului European, după o petiţie formulată în acest sens de către europarlamentari PSD, liderul PSD, premierul Victor Ponta, postând pe Facebook un mesaj în care arată că este “un act de dreptate şi normalitate”

    “Un act de dreptate şi normalitate în Parlamentul European (dreptul postului care este nr. 1 la audienţă în competiţie cu cel care este nr. 1 la datorii la stat!). Felicitări europarlamentarilor români pentru iniţiativă!“, a scris Ponta pe Facebook, marţi seară.

    Grupul europarlamentarilor PSD din Parlamentul European (PE) a solicitat recent, printr-o petiţie, înlocuirea postului de ştiri Realitatea TV cu Antena 3 în circuitul tv intern al Parlamentului European, petiţia fiind susţinută şi de eurodeputatul independent Mircea Diaconu şi de liberala Norica Nicolai.

    Eurodeputatul PDL Marian-Jean Marinescu a arătat atunci că grupul PSD din Parlamentul European a cerut suplimentarea listei de canale tv româneşti cu postul Antena 3, iar, dacă nu este posibil, înlocuirea postului Realitatea TV cu Antena 3, dar că ai săi colegi din Partidul Popular European (PPE) nu susţin această iniţiativă şi vor lua măsuri, deoarece o astfel de decizie nu poate fi luată fără acordul PPE.

    La sfârşitul lunii aprilie, aflat la Strasbourg, liderul PSD, premierul Victor Ponta, afirma, referindu-se astfel şi la schimbarea canalelor interne de TV, că senzaţia din media este că PPE conduce încă totul în Europa deşi social-democraţii sunt numeric egali în PE la nivel de premieri, fiind necesară o implicare pentru schimbarea percepţiei.

    “Voi avea şi o observaţie poate mai amară: acum, în Consiliul European suntem 11 prim-miniştri socialişti şi social-democraţi şi 11 prim-miniştri din PPE, dar în media europeană şi opinia publică pare că PPE conduce încă totul în Europa şi cred că este misiunea noastră să dovedim tuturor votanţilor noştri că avem o voce şi o influenţă egale la adoptarea deciziilor în Uniunea Europeană”, spunea Ponta, într-o întâlnire cu grupul european al social-democraţilor din Parlamentul European.

    El a argumentat în acest sens cu un exemplu, şi anume că PSD a ocupat, în urma alegerilor de anul trecut, jumătate din locurile rezervate României în Parlamentul European, dar că, atunci când s-a pus problema unei “minore schimbări” privind canalele interne de televiziune din cadrul acestui for, Partidul Popular European a transmis că nu poate fi schimbat nimic în pofida existenţei unei majorităţi.

    “De aceea cred că ar trebui să ne folosim forţa care ne-a fost dată de către votanţii noştri şi să cooperăm cu toate celelalte grupuri, pentru a arăta votanţilor noştri că îndeplinim promisiunile şi că îi reprezentăm şi luptăm pentru ei”, a conchis atunci Ponta.

  • Un europarlamentar social-democrat lansează o consultare naţională a companiilor pe tema TTIP

    Consultarea, preconizată să dureze până la 16 octombrie, cuprinde, într-o primă fază trimiterea de scrisori individuale către companii mari şi medii din toate sectoarele economice, în care aceste entităţi sunt “invitate să precizeze, în detaliu, în ce măsură şi în ce fel se confruntă cu dificultăţi de acces pe piaţa americană, cu costuri excesive în aprovizionarea cu produse intermediare din SUA”, sau dacă “sunt îngrijorate de concurenţa prezentă sau potenţială a produselor americane pe piaţa românească sau europeană”, spune Moisă, care este membru al Comisiei pentru Comeţ Internaţional a Parlamentului European.

    De asemenea, “marile organizaţii sindicale, patronale, ale exportatorilor şi importatorilor, IMM-urilor, precum şi ONG-urile de mediu sau de protecţia consumatorilor” vor fi invitate să îi exprime “sensibilităţile, opiniile şi poziţiile în legătură cu TTIP” şi , în funcţie de “consistenţa răspunsurilor şi interesul companiilor sau altor actori din societatea civilă” se vor organiza “seminarii şi dezbateri pe domenii de interes: IT, energie, auto, proprietate intelectuală, mediu, agricultură, cazul pro sau anti- TTIP”.

    Consultarea se va încheia în 16 octombrie, cu o conferinţă internaţională la nivel înalt consacrată TTIP “cu participarea confirmată” a comisarului pentru Comerţ al UE Cecilia Malmström, a ambasadorului SUA la UE, Anthony Luzzatto Gardner, a negociatorului-şef al UE pentru TTIP, Ignacio Garcia Bercero şi se va materializa “în documente de sinteză sectoriale şi, la final, într-un document naţional”.

    “Este un proiect esenţial al acestui mandat, strict nepartizan, o încercare de depăşire prin fapte, arătând că se poate, a sentimentului de derizoriu, abandon şi marginalitate care uneori caracterizează în mod eronat România. Nu doar România oficială, ci şi România firmelor, sindicatelor şi ONG-urilor poate participa direct la un proiect global, de importanţă vitală pentru Occident. Nu în ultimul rând, vreau ca această consultare să fie deschisă tuturor celor interesaţi, aştept toate vocile critice sau opuse TTIP, câtă vreme putem discuta cu deschidere şi bună credinţă”, mai spune europarlamentarul Sorin Moisă, în comunicatul remis MEDIAFAX.

    Negocierea TTIP a început în iulie 2013 şi are loc între Comisia Europeană şi un departament specializat al Administraţiei americane subordonat direct preşedintelui SUA. Miza acestei negocieri este să aducă într-o zonă de liber-schimb primele două economii ale lumii :25.1% din PIB-ul global şi 17% din comerţul mondial (UE), respectiv 21.6% din PIB si 13.4% din comerţul mondial (SUA).

    Din punct de vedere al beneficiilor “pentru Romania exista două studii care arată un câştig de PIB de 0.26% (Cernat si Lakatos, în curs de publicare), respectiv între 0.38% şi 3.9% (IFO 2014), în funcţie de amploarea liberalizării şi metodologia utilizată” însă “niciun studiu nu captează însă în detaliu, cel puţin public, creşteri sau scăderi sectoriale de PIB la nivel naţional”.

    “In plus, niciun model economic nu poate anticipa imaginaţia şi creativitatea companiilor de a inova şi profita de noi oportunităţi comerciale precum cele oferite de TTIP. Consultarea de faţă încearcă, printre altele, să identifice direct de la firmele (potenţial) exportatoare sau importatoare din Romania ce bariere şi dificultăţi întâmpina pe piaţa americană, pentru a încerca eliminarea acestora prin intermediul negocierilor comerciale în curs”, remarcă iniţiatorul consultării.
     

  • Kovesi în PE: Pedepsirea funcţionarilor corupţi, insuficientă pentru eradicarea fenomenului

    Codruţa Kovesi a adăugat, la audierea organizată în Comisia pentru Control Bugetar a Parlamentului European (PE) privind implementarea de către România şi Bulgaria a angajamentelor referitoare la reforma judiciară şi lupta împotriva corupţiei în cadrul MCV, că “independenţa procurorilor şi stabilitatea instituţională”, “asigurarea instrumentelor legislative şi a resurselor materiale” sunt condiţii esenţiale pentru lupta eficientă împotriva corupţiei.

    De asemenea, şeful DNA a spus că este esenţial ca acţiunea justiţiei să nu fie blocată de “contrareacţia persoanelor care se simt vizate de anchete”.

    Investigaţiile efectuate de procurorii anticorupţie au mobilizat un întreg sistem compus din politicieni din toate partidele şi din oameni de afaceri, care se simt ameninţaţi şi care încearcă să îşi menţină controlul asupra resurselor publice, a subliniat Kovesi.

    Mai mult, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a spus că au existat “încercări repetate de a limita eficienţa investigaţiilor”, prin iniţiative de modificare a legislaţiei anticorupţie, prin restrângerea instrumentelor folosite de procurori, prin propuneri de demitere a unor procurori cu funcţii de conducere sau prin refuzul de a ridica imunitatea politicienilor acuzaţi de infracţiuni de corupţie.

    Cele mai multe dintre aceste încercări au eşuat, a adăugat Kovesi, datorită reacţiilor venite din partea societăţii civile şi a partenerilor externi ai României, în primul rând fiind vorba de instituţiile europene.

    Comisia pentru Control Bugetar (CONT) a Parlamentului European a organizat, marţi, o audiere privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) în ceea ce priveşte Bulgaria şi România, raportor fiind europarlamentarul Monica Macovei.

    Scopul audierii este de a permite “o discuţie profundă la nivelul PE pentru a evalua modul în care România şi Bulgaria implementează angajamentele privind reforma judiciară, lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate”.

    La audieri participă secretarul general al Comisiei Europene, Catherine Day, procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kövesi, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, ministrul bulgar al Justiţiei, Hristo Ivanov, precum şi experţi din România şi Bulgaria dar şi alte ţări UE.

  • Kovesi în PE: 2014, anul cu cel mai mare număr de demnitari de rang înalt investigaţi de DNA

    Kovesi a arătat, la audierea organizată în Comisia pentru Control Bugetar a Parlamentului European (PE) privind implementarea de către România şi Bulgaria a angajamentelor referitoare la reforma judiciară şi lupta împotriva corupţiei în cadrul MCV, că, pentru ţara noastră, corupţia a reprezentat o “problemă sistemică”, fiind dezvoltat în timp un sistem de legături între politicieni, oameni de afaceri şi funcţionari publici care acţionau concertat pentru fraudarea resurselor publice.

    Ea a precizat că anul trecut a formulat 12 cereri de încuviinţare a urmăririi penale faţă de miniştri şi foşti miniştri, din care una a fost trimisă PE.

    Procurorul şef al DNA a mai spus că, în 2014, numărul persoanelor trimise în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie s-a triplat faţă de 2006, iar numărul persoanelor condamnate de instanţele de judecată în cauze instrumentate de DNA a crescut de peste şapte ori .

    Codruţa Kovesi a mai spus că, din 2007 până în prezent, DNA a dispus trimiterea în judecată a 48 de demnitari, respectiv un fost prim-ministru, în trei dosare distincte, un vicepremier, opt miniştri, 29 deputaţi şi şapte senatori.

    Dintre aceştia, au fost deja condamnaţi definitiv pentru infracţiuni de corupţie un fost prim ministru, şase miniştri, 15 deputaţi şi cinci senatori, restul cazurilor fiind în curs de soluţionare, a precizat Kovesi.

    Comisia pentru Control Bugetar (CONT) a Parlamentului European a organizat, marţi, o audiere privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) în ceea ce priveşte Bulgaria şi România, raportor fiind europarlamentarul Monica Macovei.

    Scopul audierii este de a permite “o discuţie profundă la nivelul PE pentru a evalua modul în care România şi Bulgaria implementează angajamentele privind reforma judiciară, lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate”.

    La audieri participă secretarul general al Comisiei Europene, Catherine Day, procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kövesi, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, ministrul bulgar al Justiţiei, Hristo Ivanov, precum şi experţi din România şi Bulgaria dar şi alte ţări UE.

  • Parlamentul European reîncepe ancheta asupra închisorilor CIA în statele membre, inclusiv România

    Comisiile pentru libertăţi civile, afaceri externe şi drepturile omului din Parlamentul European vor reîncepe ancheta privind presupusele transporturi şi detenţii ilegale de prizonieri desfăşurate de CIA în statele membre UE, ca urmare a noilor dezvăluiri ale Senatului SUA privind utilizarea torturii de către CIA, potrivit unei rezoluţii adoptate miercuri de Parlament.

    Prin această rezoluţie, eurodeputaţii cer din nou statelor UE să investigheze aceste acuzaţii şi să îi urmărească penal pe cei vinovaţi.

    Raportul Senatului SUA publicat în decembrie “dezvăluie fapte noi care confirmă acuzaţiile conform cărora mai multe state membre ale UE, autorităţile acestora şi funcţionari şi agenţi ai serviciilor lor de securitate şi de informaţii au fost complici la programul CIA de detenţie secretă şi de predări extraordinare, uneori prin mijloace corupte bazate pe sume substanţiale de bani oferite de CIA în schimbul cooperării lor”, susţin europarlamentarii.

    Ca urmare a noilor probe, Parlamentul “îi încredinţează Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne, cu asocierea Comisiei pentru afaceri externe şi a Subcomisiei pentru drepturile omului, sarcina de a continua ancheta sa privind presupusa folosire a unor ţări europene de către CIA pentru transportarea şi deţinerea ilegală de prizonieri şi de a informa plenul cu privire la această chestiune, în termen de un an”, se arată în rezoluţie.

    Potrivit unui comunicat al PE, această anchetă va presupune, printre altele, trimiterea unei misiuni parlamentare de strângere de informaţii în statele membre unde există acuzaţii că au fost centre secrete CIA de detenţie şi culegerea tuturor informaţiilor şi probelor relevante privind posibile dări de mite sau alte fapte de corupţie în legătură cu programul CIA.

    “Climatul de impunitate de care beneficiază programul CIA a permis continuarea încălcărilor drepturilor fundamentale, după cum au dovedit programele de spionaj în masă întreprinse de Agenţia Naţională de Securitate a Statelor Unite şi serviciile secrete din diverse state membre”, afirmă membrii PE, subliniind că “nu poate exista impunitate” pentru aceste fapte.

    Totodată, Parlamentul “invită SUA să ancheteze şi să urmărească penal multiplele încălcări ale drepturilor omului din cadrul programului CIA de predare şi de detenţie secretă şi să coopereze în ceea ce priveşte toate cererile din partea statelor membre ale UE referitoare la informare, extrădare sau căile de atac eficiente pentru victimele programului CIA”.

    Pe de altă parte, europarlamentarii “îşi exprimă preocuparea privind obstacolele întâmpinate de anchetele parlamentare şi judiciare naţionale referitoare la implicarea anumitor state membre în programul CIA, abuzul privind secretul de stat şi clasificarea nejustificată a documentelor care au condus la încetarea urmăririi penale”. Ei reiterează solicitările adresate statelor membre de a investiga acuzaţiile potrivit cărora, pe teritoriul lor, au existat închisori secrete în care erau deţinute persoane în cadrul programului CIA, precum şi să îi urmărească penal pe cei implicaţi în aceste operaţiuni.

    De asemenea, Parlamentul European îşi exprimă “consternarea cu privire la practicile de interogare” ale operaţiunilor anti-teroriste ale CIA. Deputaţii subliniază “concluzia fundamentală” a raportului Senatului american conform căreia “metodele violente aplicate de CIA nu au condus la obţinerea unor informaţii care să împiedice alte atacuri teroriste”.

    Acuzaţiile privind utilizarea de către CIA a statelor membre UE, printre care România, Polonia şi Lituania, pentru transportarea şi detenţia ilegală a prizonierilor au fost anchetate de comisia temporară a Parlamentului European creată în 2006. De atunci, europarlamentarii au cerut în mod repetat investigaţii aprofundate privind colaborarea statelor membre UE cu programul CIA de detenţie secretă şi extrădare extraordinară.

    Senatul american a prezentat în decembrie 2014 un raport de anchetă cu privire la tehnicile de “interogare în forţă” ale Agenţiei de spionaj CIA în perioada 2001-2009.

    Washington Post a relatat că potrivit raportului Comisiei de Informaţii din Senatul SUA privind programul de interogare al CIA România ar apărea pe lista închisorilor secrete ale Agenţiei, în centrul de detenţie deschis pe teritoriul României fiind interogaţi mai mulţi prizonieri suspectaţi de legături cu grupări teroriste.

    În versiunea publică a raportului sunt secretizate o serie de informaţii, inclusiv ţările în care ar fi existat închisori secrete ale Agenţiei Centrale de Informaţii, scrie Washington Post, adăugând că detalii din document permit decodarea acestor centre de detenţie.

    Conform cotidianului american, în raport sunt menţionate închisori din cinci ţări: Polonia, România, Lituania Afganistan, Thailanda, acestea fiind desemnate prin culori. Astfel, presupusa închisoare secretă a CIA din România figurează drept “detention site black”, pentru Polonia este folosit albastru, pentru Lituania violet, pentru Thailanda verde, iar pentru Afganistan, unde ar fi existat mai multe închisori, sunt folosite patru culori.

    Versiunea publică a raportului care cuprinde doar 528 de pagini din cele aproximativ 6.700 de pagini ale documentului arată că în unele cazuri CIA a oferit milioane de dolari unor oficiali pentru a permite deschiderea unor închisori CIA pe teritoriul ţărilor lor.

    Presupusa închisoare din România este menţionată în mai multe rânduri.

    În raport se arată că CIA a decis amplasarea unor centre de detenţie în România şi Lituania în 2002 şi 2003, iar primii deţinuţi ai CIA ar fi ajuns în închisoarea din România în toamna anului 2003.

    Abd al-Rahim al-Nashiri, unul dintre deţinuţii care ar fi ajuns în România, a reclamat, de altfel, ţara noastră dar şi Polonia la CEDO.

    În România a existat o anchetă parlamentară asupra acestei chestiuni, care a stabilit că nu au existat închisori CIA pe teritoriul ţării.

    Preşedintele Comisiei parlamentare CIA, senatorul Norica Nicolai, a declarat, pe 16 iunie 2006, că există date clare ce atestă faptul că avioanele militare americane au aterizat pe aeroporturile româneşti exclusiv din motive tehnice şi că, în România, nu există închisori pentru prizonieri supecţi de terorism.

    Constituită în luna decembrie a anului 2005, după primele informaţii potrivit cărora spaţiu aerian românesc ar fi fost survolat de avioane CIA care transportau deţinuţi şi că aceştia erau torturaţi în centre special constituite în România, Comisia parlamentară a investigat, potrivit preşedintelui Norica Nicolai, peste 3.000 de zboruri, documente şi date ale operaţiunilor aeriene de pe teritoriul românesc. Au fost avute în vedere, cu precădere, aeroporturile militare din Timişoara, Constanţa, Bucureşti, Tulcea şi Feteşti.

    Pe baza documentelor prezentate de autorităţi, senatorul liberal a declarat că pe niciunul dintre aeroporturile româneşti nu au fost existat şi nu au fost constuite facilităţi care ar fi putut servi drept centre de detenţie pentru deţinuţi.

    După publicarea raportului Senatului SUA, MAE a precizat, pe 16 decembrie 2014, că autorităţie române nu deţin probe referitoare la centre de detenţie ale CIA sau acţiuni de privare de libertate întreprinse de Agenţie pe teritoriul naţional, dar nu pot ignora “alegaţiile” aduse, astfel că manifestă disponibilitate pentru elucidarea acestora.

    În prezent, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie derulează o anchetă privind închisorile CIA, în urma unei reclamaţii făcute de sauditul Abd al-Rahim Hussayn Muhammad al-Nashiri, care acuză detenţia secretă, rele tratamente şi procedura de extrădare.