Preafericitul Părinte Kiril va ajunge în România joi, după ora 16.00.
Patriarhul Kiril va aduce din Rusia un fragment din Sfintele Moaşte ale Sf. Cuv. Serafim de Sarov, care va fi aşezat pentru închinarea pelerinilor de pe Colina Patriarhiei şi apoi va fi oferit comunităţii ortodoxe ruse arondate Bisericii Sfântul Nicolae – Tabacu din Capitală.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
„Orice răspândire în spaţiul public a informaţiei (false) că Biserica nu plăteşte impozite este nocivă şi denaturează grav dezbaterea publică asupra relaţiei dintre stat şi cultele religioase. Cultele religioase au un statut fiscal similar cu al ONG-urilor, partidelor politice, sindicatelor, universităţilor etc., adică fondurile care circulă în interiorul organizaţiei sunt menite să consolideze organizaţia şi să înlesnească buna ei funcţionare, în beneficiul societăţii în mijlocul căreia aceasta activează. Astfel, statul înţelege să faciliteze cetăţenilor exercitarea libertăţii religioase, la fel cum, de exemplu, neimpozitând donaţiile şi contribuţiile membrilor partidelor politice, statul înlesneşte exercitarea drepturilor şi opiniilor politice, sau, în cazul sindicatelor, exercitarea drepturilor sociale”, arată Biserica Ortodoxă Română (BOR), într-un comunicat de presă, transmis, astăzi, de Patriarhie.
Conform sursei citate, la fel ca toate cele 18 culte religioase din România, Biserica Ortodoxă Română nu beneficiază de privilegii fiscale, ci de facilităţi fiscale, „ca expresie a regimului democratic în care cetăţenii sunt încurajaţi şi sprijiniţi să-şi exercite drepturile şi libertăţile, între care libertatea religioasă este unul dintre cele fundamentale”.
„Niciun stat democratic nu exercită o presiune fiscală inutilă pe organizaţiile societăţii civile, tocmai pentru că acestea îşi împlinesc vocaţia şi misiunea fără intermedierea statului. Singurele venituri ale cultelor religioase din România (şi din spaţiul Uniunii Europene) care sunt scutite de impozitare sunt cele provenite din vânzarea obiectelor de cult şi contribuţii (nu taxe) pentru nunţi, botezuri şi alte servicii religioase, care nu sunt activităţi comerciale. Pentru aceste contribuţii se emit şi trebuie să se emită chitanţe. Fondurile provenite din aceste surse, menite să sprijine autofinanţarea, rămân exclusiv în circuitul intern şi sunt reinvestite în întreţinerea şi repararea lăcaşurilor de cult, precum şi în numeroasele activităţi cu caracter social-filantropic. În acest moment, Biserica Ortodoxă Română este instituţia cu cea mai mare şi intensă activitate filantropică din Romania”, arată reprezentanţii Patriarhiei.
Sursa menţionată că Biserica Ortodoxă Română plăteşte impozit pe clădiri şi terenuri aflate în folosinţă, pe salariile angajaţilor (personal clerical şi neclerical), precum şi pe orice venit obţinut dintr-o activitate cu caracter economic, dacă fondurile rezultate din acea activitate nu sunt direcţionate către opere social-filantropice, religioase, educaţionale şi culturale. Toate contractele comerciale/economice încheiate de Biserică cu terţi sunt supuse impozitării, dacă surplusul de bani nu este direcţionat către repararea şi întreţinerea lăcaşurilor de cult sau către opere de natura celor menţionate.
Agenţia de travel a Bisericii, Basilica Travel, a avut o cifră de afaceri de peste 5,4 milioane de lei (1,2 milioane de euro) în 2016 şi cu un profit net de peste 1,5 milioane de lei (peste 333.000 de euro), potrivit informaţiilor furnizate de Ministerul de Finanţe. În 2015, agenţia a avut o cifră de afaceri de peste 920.000 de euro şi un profit net de aproximativ 1,5 milioane de lei. Afacerea Bisericii a crescut de la an la an, iar numărul mediu de angajaţi pe anul trecut a fost de 49.
Spre comparaţie, Happy Tour a avut o cifră de afaceri de 3,6 milioane de euro anul trecut şi un profit net de 1,2 milioane de euro. Christian Tour a avut afaceri de aproape 6,5 milioane de euro şi un profit net de peste 785.000 de euro, iar Paravion a avut o cifră de 1,7 milioane de euro şi cu pierderi de peste 320.000 de euro.
Potrivit unui comunicat de presă emis de agenţia de pelerinaj/travel, veniturile sunt folosite pentru activităţi pastorale şi sociale ale Bisericii. “Agenţia de pelerinaj BASILICA TRAVEL a Patriarhiei Române este organizată ca societate comercială potrivit legislaţiei române şi europene în vigoare, cu autorizare de funcţionare şi brevet din partea Ministerului Turismului, fiind plătitoare exemplară de taxe şi impozite, inclusiv de TVA, ca şi celelalte agenţii de turism din România. Diferenţa faţă de alte agenţii de turism constă în faptul că veniturile realizate de BASILICA TRAVEL sunt folosite exclusiv pentru opera culturală, pastorală şi social-filantropică a Bisericii”, se arată în comunicat.
Agenţia de travel a Bisericii, Basilica Travel, a avut o cifră de afaceri de peste 5,4 milioane de lei (1,2 milioane de euro) în 2016 şi cu un profit net de peste 1,5 milioane de lei (peste 333.000 de euro), potrivit informaţiilor furnizate de Ministerul de Finanţe. În 2015, agenţia a avut o cifră de afaceri de peste 920.000 de euro şi un profit net de aproximativ 1,5 milioane de lei. Afacerea Bisericii a crescut de la an la an, iar numărul mediu de angajaţi pe anul trecut a fost de 49.
Spre comparaţie, Happy Tour a avut o cifră de afaceri de 3,6 milioane de euro anul trecut şi un profit net de 1,2 milioane de euro. Christian Tour a avut afaceri de aproape 6,5 milioane de euro şi un profit net de peste 785.000 de euro, iar Paravion a avut o cifră de 1,7 milioane de euro şi cu pierderi de peste 320.000 de euro.
Potrivit unui comunicat de presă emis de agenţia de pelerinaj/travel, veniturile sunt folosite pentru activităţi pastorale şi sociale ale Bisericii. “Agenţia de pelerinaj BASILICA TRAVEL a Patriarhiei Române este organizată ca societate comercială potrivit legislaţiei române şi europene în vigoare, cu autorizare de funcţionare şi brevet din partea Ministerului Turismului, fiind plătitoare exemplară de taxe şi impozite, inclusiv de TVA, ca şi celelalte agenţii de turism din România. Diferenţa faţă de alte agenţii de turism constă în faptul că veniturile realizate de BASILICA TRAVEL sunt folosite exclusiv pentru opera culturală, pastorală şi social-filantropică a Bisericii”, se arată în comunicat.
„Orice răspândire în spaţiul public a informaţiei (false) că Biserica nu plăteşte impozite este nocivă şi denaturează grav dezbaterea publică asupra relaţiei dintre stat şi cultele religioase. Cultele religioase au un statut fiscal similar cu al ONG-urilor, partidelor politice, sindicatelor, universităţilor etc., adică fondurile care circulă în interiorul organizaţiei sunt menite să consolideze organizaţia şi să înlesnească buna ei funcţionare, în beneficiul societăţii în mijlocul căreia aceasta activează. Astfel, statul înţelege să faciliteze cetăţenilor exercitarea libertăţii religioase, la fel cum, de exemplu, neimpozitând donaţiile şi contribuţiile membrilor partidelor politice, statul înlesneşte exercitarea drepturilor şi opiniilor politice, sau, în cazul sindicatelor, exercitarea drepturilor sociale”, arată Biserica Ortodoxă Română (BOR), într-un comunicat de presă, transmis, astăzi, de Patriarhie.
Conform sursei citate, la fel ca toate cele 18 culte religioase din România, Biserica Ortodoxă Română nu beneficiază de privilegii fiscale, ci de facilităţi fiscale, „ca expresie a regimului democratic în care cetăţenii sunt încurajaţi şi sprijiniţi să-şi exercite drepturile şi libertăţile, între care libertatea religioasă este unul dintre cele fundamentale”.
„Niciun stat democratic nu exercită o presiune fiscală inutilă pe organizaţiile societăţii civile, tocmai pentru că acestea îşi împlinesc vocaţia şi misiunea fără intermedierea statului. Singurele venituri ale cultelor religioase din România (şi din spaţiul Uniunii Europene) care sunt scutite de impozitare sunt cele provenite din vânzarea obiectelor de cult şi contribuţii (nu taxe) pentru nunţi, botezuri şi alte servicii religioase, care nu sunt activităţi comerciale. Pentru aceste contribuţii se emit şi trebuie să se emită chitanţe. Fondurile provenite din aceste surse, menite să sprijine autofinanţarea, rămân exclusiv în circuitul intern şi sunt reinvestite în întreţinerea şi repararea lăcaşurilor de cult, precum şi în numeroasele activităţi cu caracter social-filantropic. În acest moment, Biserica Ortodoxă Română este instituţia cu cea mai mare şi intensă activitate filantropică din Romania”, arată reprezentanţii Patriarhiei.
Sursa menţionată că Biserica Ortodoxă Română plăteşte impozit pe clădiri şi terenuri aflate în folosinţă, pe salariile angajaţilor (personal clerical şi neclerical), precum şi pe orice venit obţinut dintr-o activitate cu caracter economic, dacă fondurile rezultate din acea activitate nu sunt direcţionate către opere social-filantropice, religioase, educaţionale şi culturale. Toate contractele comerciale/economice încheiate de Biserică cu terţi sunt supuse impozitării, dacă surplusul de bani nu este direcţionat către repararea şi întreţinerea lăcaşurilor de cult sau către opere de natura celor menţionate.
„Orice răspândire în spaţiul public a informaţiei (false) că Biserica nu plăteşte impozite este nocivă şi denaturează grav dezbaterea publică asupra relaţiei dintre stat şi cultele religioase. Cultele religioase au un statut fiscal similar cu al ONG-urilor, partidelor politice, sindicatelor, universităţilor etc., adică fondurile care circulă în interiorul organizaţiei sunt menite să consolideze organizaţia şi să înlesnească buna ei funcţionare, în beneficiul societăţii în mijlocul căreia aceasta activează. Astfel, statul înţelege să faciliteze cetăţenilor exercitarea libertăţii religioase, la fel cum, de exemplu, neimpozitând donaţiile şi contribuţiile membrilor partidelor politice, statul înlesneşte exercitarea drepturilor şi opiniilor politice, sau, în cazul sindicatelor, exercitarea drepturilor sociale”, arată Biserica Ortodoxă Română (BOR), într-un comunicat de presă, transmis, astăzi, de Patriarhie.
Conform sursei citate, la fel ca toate cele 18 culte religioase din România, Biserica Ortodoxă Română nu beneficiază de privilegii fiscale, ci de facilităţi fiscale, „ca expresie a regimului democratic în care cetăţenii sunt încurajaţi şi sprijiniţi să-şi exercite drepturile şi libertăţile, între care libertatea religioasă este unul dintre cele fundamentale”.
„Niciun stat democratic nu exercită o presiune fiscală inutilă pe organizaţiile societăţii civile, tocmai pentru că acestea îşi împlinesc vocaţia şi misiunea fără intermedierea statului. Singurele venituri ale cultelor religioase din România (şi din spaţiul Uniunii Europene) care sunt scutite de impozitare sunt cele provenite din vânzarea obiectelor de cult şi contribuţii (nu taxe) pentru nunţi, botezuri şi alte servicii religioase, care nu sunt activităţi comerciale. Pentru aceste contribuţii se emit şi trebuie să se emită chitanţe. Fondurile provenite din aceste surse, menite să sprijine autofinanţarea, rămân exclusiv în circuitul intern şi sunt reinvestite în întreţinerea şi repararea lăcaşurilor de cult, precum şi în numeroasele activităţi cu caracter social-filantropic. În acest moment, Biserica Ortodoxă Română este instituţia cu cea mai mare şi intensă activitate filantropică din Romania”, arată reprezentanţii Patriarhiei.
Sursa menţionată că Biserica Ortodoxă Română plăteşte impozit pe clădiri şi terenuri aflate în folosinţă, pe salariile angajaţilor (personal clerical şi neclerical), precum şi pe orice venit obţinut dintr-o activitate cu caracter economic, dacă fondurile rezultate din acea activitate nu sunt direcţionate către opere social-filantropice, religioase, educaţionale şi culturale. Toate contractele comerciale/economice încheiate de Biserică cu terţi sunt supuse impozitării, dacă surplusul de bani nu este direcţionat către repararea şi întreţinerea lăcaşurilor de cult sau către opere de natura celor menţionate.
“Considerăm că instituţionalizarea unei forme alternative de familie este contrară credinţei creştine şi tradiţiei poporului român, cu posibile consecinţe grave pentru viaţa morală, familială şi socială a acestuia. Din punct de vedere creştin, dar şi constituţional, cu excepţia adopţiei şi a înrudirii de sânge, familia se naşte exclusiv prin căsătoria dintre un bărbat şi o femeie. Parteneriatul civil nu ar face decât să încurajeze concubinajul şi să deresponsabilizeze pe cei doi parteneri în detrimentul mamei şi al copilului. Mai precis, cadrul legal care protejează în mod optim „creşterea, educaţia şi instruirea copiilor” este doar familia (art. 48, al. 1 din Constituţia României)”, se arată într-un comunicat de presă al Patriarhiei, remis marţi MEDIAFAX.
Potrivit reprezentanţilor Bisericii Ortodoxe Române, încercările de redefinire a familiei naturale şi tradiţionale “par să facă parte dintr-o agendă ideologică care discreditează valorile şi binefacerile sociale ale familiei”.
Reacţia Patriarhiei Române vine după ce membrii comisiei de egalitate de şanse au avizat favorabil propunerea legislativă privind parteneriatul civil, depusă de Remus Cernea, Comisia juridică fiind sesizată pe fond.
“Considerăm că instituţionalizarea unei forme alternative de familie este contrară credinţei creştine şi tradiţiei poporului român, cu posibile consecinţe grave pentru viaţa morală, familială şi socială a acestuia. Din punct de vedere creştin, dar şi constituţional, cu excepţia adopţiei şi a înrudirii de sânge, familia se naşte exclusiv prin căsătoria dintre un bărbat şi o femeie. Parteneriatul civil nu ar face decât să încurajeze concubinajul şi să deresponsabilizeze pe cei doi parteneri în detrimentul mamei şi al copilului. Mai precis, cadrul legal care protejează în mod optim „creşterea, educaţia şi instruirea copiilor” este doar familia (art. 48, al. 1 din Constituţia României)”, se arată într-un comunicat de presă al Patriarhiei, remis marţi MEDIAFAX.
Potrivit reprezentanţilor Bisericii Ortodoxe Române, încercările de redefinire a familiei naturale şi tradiţionale “par să facă parte dintr-o agendă ideologică care discreditează valorile şi binefacerile sociale ale familiei”.
Reacţia Patriarhiei Române vine după ce membrii comisiei de egalitate de şanse au avizat favorabil propunerea legislativă privind parteneriatul civil, depusă de Remus Cernea, Comisia juridică fiind sesizată pe fond.
Patriarhia Română a fost informată încă din 2005 despre construirea în România a unui lăcaş de cult pentru comunitatea musulmană şi nu are nimic împotriva ridicării moscheii, dar aşteaptă să primească ceva la schimb.
Anunţul construcţiei în Bucureşti a celei mai mari moschei din Uniunea Europeană pe un teren de peste 10.000 de metri pătrăţi oferit de guvernul român şi cu o finanţare de 3 milioane de euro din partea statului turc, a ridicat numeroase semne de întrebare în contextul în care comunitatea musulmană din Capitală nu depăşeşte 10.000 de persoane. Cu toate acestea BOR sprijină proiectul, dar pune şi condiţii.
Ce condiţie a pus Patriarhia pentru a accepta construirea moscheii în România