BusinessMagazin

Tag: patriarh

  • Patriarhul Daniel: Dacă noi continuăm cu avorturile vom pieri ca popor. Ne aflăm în declin demografic

    „Dacă noi, poporul român, continuăm cu avorturile, câteva milioane până acum din 1960, vom pieri ca popor. Ne aflăm în declin demografic”, a spus patriarhul în predica susţinută la oficierea sfintei liturghii din Catedrala Patriarhală Bucureşti, ţinută luni, de sărbătoarea bunei Vestiri.

     
    În predica rostită în timpul slujbei, Patriarhul a vorbit şi despre Marşul pentru Viaţă, care „a devenit foarte popular”, organizat anual în ultimii ani în luna martie.
     
    „Sâmbăta trecută ne-am bucurat când am văzut Marşul pentru Viaţă. Majoritatea celor care participă la această manifestare în favoarea vieţii şi în favoarea mamelor însărcinate sunt tineri, dar sunt şi oameni în vârstă. Marşul pentru Viaţă are în primul rând un aspect spiritual, întrucât avortul în limbajul bisericesc canonic se numeşte pruncucidere, dar are şi un aspect social şi anume, faptul că se nasc din ce în ce mai puţini copii”, a mai spus Patriarhul.
     

  • Patriarhul Daniel, CETĂŢEAN DE ONOARE al Capitalei, pentru activitatea filantropică şi RIDICAREA Catedralei

    „Pentru grija părintească a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel de a începe realizarea lucrării publice Catedrala Mântuirii Neamului, de o mare valoare pentru Municipiul Bucureşti, care va aduce în ansamblul ei atât Muzeul Creştinismului Românesc, căminul pentru pelerini, un centru de diagnostic şi tratament cât şi un Centru de Conferinţe, toate în incinta Catedralei noi.
     
    Având în vedere importanţa şi impactul benefic pe care îl are realizarea acestui edificiu asupra cetăţenilor României în special al locuitorilor Capitalei,
     
    Pentru curajul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel de a construi şi de a urma direcţia istorică a Regelui Ferdinand care în anul 1920 a susţinut că „Suntem datori să ridicăm în Capitala tuturor românilor…Biserica Mânturii Neamului ca simbol al unităţii sufleteşti a întregului neam”, se arată în expunerea de motive a proiectului de hotărâre.
     

  • Salariul uriaş pe care îl încasează Patriarhul Daniel începând cu 1 ianuarie 2019

    Preafericitul Daniel încasează, de la 1 ianuarie, suma de 23,920 lei pe lună, adică aproape 240 de milioane vechi, de 10 ori salariul minim. În anul 2018, salariul Patriarhului Daniel era de 16.600 de lei. Schimbarea este datorată creşterii salariului minim pe economie, decizii luate de parlamentari, membrii Guvernului, preşedintele ţării, dar şi aleşii locali, care au vrut o majorare a salariilor cu aproape 10%, de la 1 ianuarie 2019.

    Astfel, demnitarii români, fie că au fost numiţi în funcţii, fie că au fost aleşi de electorat, vor avea salarii brute mai mari de la acea data, potrivit Observator Tv.

    Condiţia stă în faptul că indemnizaţiile lor trebuie să se raporteze la salariul minim pe economie, salariu care, de la începutul acestui an, creşte de la 1.900 de lei la 2.080 lei. De altfel, Preafericitul a vorbit despre bogăţie chiar în prima duminică din postul Crăciunului, în paralel cu puterea lui Dumnezeu.

    Acesta le-a explicat credincioşilor că în Scriptură ,,bogăţia şi sărăcia nu sunt un scop în sine, ci ele pot fi prilej de apropiere sau de îndepărtare de Dumnezeu şi de semeni. El nici nu mulţumeşte lui Dumnezeu, nici nu miluieşte pe săraci, ci se gândeşte doar la sine, se asigură material, dar se însingurează spiritual.

    Sufletul bogatului nemulţumitor sau nerecunoscător şi nemilostiv a devenit întru totul trupesc, el nu mai este suflet duhovnicesc. Singura preocupare a sufletului este aceea de a se supune trupului lacom de a mânca, de a bea şi de a se veseli, în totală uitare de Dumnezeu şi de semeni”, a spus Patriarhul Daniel.

  • Patriarhul Daniel: Bogăţia nu este rea în sine, dar modul folosirii ei poate fi rău sau bun

    Atitudinea bogatului la primirea unui dar neaşteptat Patriarhul a atras atenţia că atitudinea spirituală a bogatului din textul evanghelic citit, faţă de un dar material neaşteptat primit din mărinimia lui Dumnezeu, devine o atitudine pătimaşă din cauza lăcomiei pentru bunurile materiale.

    „El nici nu mulţumeşte lui Dumnezeu, nici nu miluieşte pe săraci, ci se gândeşte doar la sine, se asigură material, dar se însingurează spiritual”.

    „Sufletul bogatului nemulţumitor sau nerecunoscător şi nemilostiv a devenit întru totul trupesc, el nu mai este suflet duhovnicesc. Singura preocupare a sufletului este aceea de a se supune trupului lacom de a mânca, de a bea şi de a se veseli, în totală uitare de Dumnezeu şi de semeni”, a explicat Părinte Patriarh.

    Îmbogăţirea spirituală în Dumnezeu

    Patriarhul României a prezentat şi o altă formă de îmbogăţire, decât cea cu averi materiale trecătoare, care îi permite omului să se apropie de Dumnezeu şi anume, „îmbogăţirea sufletului cu daruri spirituale ale Duhului Sfânt, cultivate ca virtuţi sau rodiri ale sufletului: dragostea, bucuria, pacea, îndelunga-răbdare, bunătatea, facerea de bine, credinţa, blândeţea, înfrânarea, curăţia”.

    „Aceste bogăţii sau comori spirituale se adună în sufletul nemuritor al omului, iar moartea fizică a trupului nu le poate risipi. Ele sunt lumina sufletelor sfinţilor în viaţa veşnică din Împărăţia Cerurilor”, potrivit Preafericirii Sale.

    Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a evidenţiat că pe de o parte „sunt o mulţime de oameni bogaţi material, dar extrem de săraci din punct de vedere spiritual”.

    Pe de altă parte, „sunt oameni săraci material, dar foarte bogaţi din punct de vedere spiritual. Au multă lumină adunată prin multă rugăciune, smerenie, participarea la sfintele slujbe, împărtăşirea cu sfintele taine şi prin cuvântul bun şi fapta bună”.

    Formele milosteniei
    Milostenia este de două tipuri, a mai spus Patriarhul.

    „Milostenia materială, adică hrană, îmbrăcăminte, adăpost, sau milostenia spirituală când oferim cuiva un cuvânt bun, un semn de neuitare, o încurajare în vreme de necaz, o mângâiere în vreme de întristare, un sfat înţelept, acestea fiind însoţite de rugăciune pentru sănătatea şi mântuirea celui pe care îl ajutăm”.

    Îndemnuri pentru perioada postului
    În finalul omiliei sale, Patriarhul Daniel a îndemnat ca în această perioadă a Postului Naşterii Domnului „să unim postul cu rugăciunea şi cu milostenia”.

    Patriarhul s-a rugat lui Dumnezeu să ne ajute să înţelegem că „dacă suntem milostivi ne asemănăm cu Dumnezeu Cel milostiv”.

  • PLÂNGERE PENALĂ împotriva Patriarhului Daniel

    “Nu este vorba despre nemulţumirea mea, este vorba despre aplicarea legii în România. Atât timp cât legea a stabilit în mod clar şi explicit interzicerea şi condamnarea promovării în public a ideilor rasiste şi xenofobe, precum şi violenţa pe motive etnice şi rasiale sau religioase, descoperim texte biblice care conţin asemenea idei în care se prezintă explicit crime săvârşite de către sfinţi, proroci, respectiv Moise şi Ilie. (…)

    Aceştia sunt proslăviţi în mod special de Biserica Ortodoxă Română prin rugăciuni speciale şi sărbătorirea lor”, a declarat, pentru Mediafax, autorul plangerii, Vasilică Militaru, reprezentantul Asociaţiei Neamul Românesc.

    Militaru susţine că Biblia, dar şi celelalte cărţi religioase, ar trebui să conţină o atenţionare înaintea textelor care descriu acţiuni violente.

    “Nu se pune problema a scoate textele Bibliei. Este un demers prea radical. Conform altor precizări făcute în sensul acestei legi, instituţiile statului român au recomandat ca în astfel de situaţie, respectivele texte care conţin astfel de crime să conţină o atenţionare care să prevină cititorul că acolo se poate întâlni cu un Dumnezeu care comandă crime şi un executant ca Moise, care ucide copii. (…) Vi se par normale astfel de texte? Dacă justiţia românească va stabili că este normal, eu mă supun hotărârii. Eu nu condamn pe nimeni. Eu am supus justiţiei un aspect care afectează grav moralitatea copiilor noştri, pentru că ei învaţă la orele de religie că Biblia este o învăţătură scrisă sub inspiraţia Duhului Sfânt şi e cuvântul lui Dumnezeu”, a mai precizat Militaru.

    De asemenea, autorul plângerii mai susţine că Patriarhul Daniel promovează “personalitatea criminală” a unor sfinţi.

    “Plângerea e depusă pe numele făptuitorului Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române şi membrii Sfântului Sinod ai Bisericii Ortodoxe Române care aprobă tipărirea Bibliei cu aceste texte, aprobă publicarea calendarului creştin ortodox care conţine cinstirea unor sfinţi criminali. (…) Am rămas stupefiat când am descoperit că Patriarhul Daniel a elogiat public personalitatea acestui criminal care a omorât prin înjunghiere 450 de oameni. (…) Criminalul acesta este Sfântul Ilie”, a mai adăugat Vasilică Militaru.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Dezvaluirea şoc făcută de un episcop despre Lumina Sfântă de la Ierusalim

    I-a zis că Lumina Sfântă nu vine sub forma unor picături albastre, din cer, ci este aprinsă de Patriarhul Ortodox al Ierusalimului de la o candelă.

    Călugărul grec, gardianul Sfântului Mormânt, a surprins conversaţia şi a cerut oprirea camerelor, negând cele spuse de prelatul armean.

    Potrivit tradiţiei creştine, din lăcaş este îndepărtată orice sursă de foc, iar locul este verificat, înainte ca Patriarhul să intre în Sfântul Mormânt şi să adune cu mâna stropii de Lumină Sfântă, care nu arde. Apoi, ia două buchete de lumânări pe care le aprinde şi rosteşte cuvintele “Veniţi de primiţi Lumină!”. Ritualul aprinderii focului în Sâmbăta Mare este cel mai vechi obicei creştin. El datează din secolul al 4-lea.

    Episcop: “Aprind lumina de la lampă. Tradiţia spune că focul vine din cer. Noi credem că e un miracol. Eu am participat la trei ceremonii şi nu s-a întâmplat nimic. Dumnezeu nu face miracole doar ca să le facă oamenilor pe plac. Sunt declaraţii false, îmi pare rău. Eu am făcut asta de trei ori.” scrie stirileprotv.ro
     

     

  • Dezvaluirea şoc făcută de un episcop despre Lumina Sfântă de la Ierusalim

    I-a zis că Lumina Sfântă nu vine sub forma unor picături albastre, din cer, ci este aprinsă de Patriarhul Ortodox al Ierusalimului de la o candelă.

    Călugărul grec, gardianul Sfântului Mormânt, a surprins conversaţia şi a cerut oprirea camerelor, negând cele spuse de prelatul armean.

    Potrivit tradiţiei creştine, din lăcaş este îndepărtată orice sursă de foc, iar locul este verificat, înainte ca Patriarhul să intre în Sfântul Mormânt şi să adune cu mâna stropii de Lumină Sfântă, care nu arde. Apoi, ia două buchete de lumânări pe care le aprinde şi rosteşte cuvintele “Veniţi de primiţi Lumină!”. Ritualul aprinderii focului în Sâmbăta Mare este cel mai vechi obicei creştin. El datează din secolul al 4-lea.

    Episcop: “Aprind lumina de la lampă. Tradiţia spune că focul vine din cer. Noi credem că e un miracol. Eu am participat la trei ceremonii şi nu s-a întâmplat nimic. Dumnezeu nu face miracole doar ca să le facă oamenilor pe plac. Sunt declaraţii false, îmi pare rău. Eu am făcut asta de trei ori.” scrie stirileprotv.ro
     

     

  • Eugen Teodorovici, despre impozitarea Bisericii: Pot discuta cu Patriarhul Daniel şi la slujba de duminică

    Întrebat dacă urmează o discuţie cu Patriarhul Daniel despre impozitarea Bisericii, Teodorovici a răspuns afirmativ. „De ce să nu avem? Putem discuta orice fel de subiecte. Va fi o discuţie informală. Putem avea această discuţie chiar şi la Biserică, la slujba de duminică”, a susţinut ministrul Finanţelor, sâmbătă, la Antena 3.

    De asemenea, Teodorovici a precizat că nu şi-a schimbat opinia în legătură cu impozitarea Bisericii.

    „Nu mi-am schimbat punctul de vedere, dar nu vorbesc despre o impozitare a Bisericii, doar a sublinia mult mai bine şi mai clar rolul acesteia pe care îl are în societate faţă de problemele cu caracter social. Adică, acele sume rămân la Biserică, nu le ia statul. Iar Biserica, de acei bani, întreprinde activităţi pe care statul le menţionează, şi anume, cu caracter social: copii cu probleme, oameni cu dizabilităţi, oameni în vârstă”, a spus Eugen Teodorovici.

    Chestionat cum verifică statul ce face Biserica, ministrul de Finanţe a susţinut că s-ar aplica o sumă forfetară.

    „Asta a fost ideea, discutăm împreună. Biserica a demonstrat că mult mai bine gestionează astfel de probleme, statul este coregent la acest capitol, de a avea grijă de probleme sociale. Astfel de acţiuni opresc acel curent negativ împotriva Bisericii!”, a declarat ministrul.

     

  • Eugen Teodorovici, despre impozitarea Bisericii: Pot discuta cu Patriarhul Daniel şi la slujba de duminică

    Întrebat dacă urmează o discuţie cu Patriarhul Daniel despre impozitarea Bisericii, Teodorovici a răspuns afirmativ. „De ce să nu avem? Putem discuta orice fel de subiecte. Va fi o discuţie informală. Putem avea această discuţie chiar şi la Biserică, la slujba de duminică”, a susţinut ministrul Finanţelor, sâmbătă, la Antena 3.

    De asemenea, Teodorovici a precizat că nu şi-a schimbat opinia în legătură cu impozitarea Bisericii.

    „Nu mi-am schimbat punctul de vedere, dar nu vorbesc despre o impozitare a Bisericii, doar a sublinia mult mai bine şi mai clar rolul acesteia pe care îl are în societate faţă de problemele cu caracter social. Adică, acele sume rămân la Biserică, nu le ia statul. Iar Biserica, de acei bani, întreprinde activităţi pe care statul le menţionează, şi anume, cu caracter social: copii cu probleme, oameni cu dizabilităţi, oameni în vârstă”, a spus Eugen Teodorovici.

    Chestionat cum verifică statul ce face Biserica, ministrul de Finanţe a susţinut că s-ar aplica o sumă forfetară.

    „Asta a fost ideea, discutăm împreună. Biserica a demonstrat că mult mai bine gestionează astfel de probleme, statul este coregent la acest capitol, de a avea grijă de probleme sociale. Astfel de acţiuni opresc acel curent negativ împotriva Bisericii!”, a declarat ministrul.

     

  • Care este numele din buletin al Patriarhului Daniel şi când şi-a susţinut doctoratul

    Potrivit biografiei sale postate pe site-ul Patriarhiei, s-a născut la data de 22 iulie 1951, din părinţii Alexe şi Stela Ciobotea, în satul Dobreşti, comuna Bara, judeţul Timiş. La Botez a primit numele Dan-Ilie.

    II. FORMAREA ŞI EXPERIENŢA PROFESIONALĂ

    1958-1962 – urmează şcoala primară în satul natal Dobreşti, judeţul Timiş;
    1962-1966 – urmează gimnaziul în localitatea Lăpuşnic, judeţul Timiş;
    1966 – începe cursurile liceale în oraşul Buziaş, pe care le continuă în municipiul Lugoj, la Liceul „Coriolan Brediceanu” (1967-1970);
    1970-1974 – studiază la Institutul Teologic Universitar Ortodox din Sibiu; 
    1974-1976 – urmează cursurile de doctorat la Institutul Teologic Universi­tar Ortodox din Bucureşti, Secţia Sistematică, sub îndrumarea pr. prof. dr. Dumitru Stăniloae;
    1976-1978 – studiază la Facultatea de Teologie Protestantă a Universităţii de Ştiinţe Umane din Strasbourg (Franţa);
    1978-1980 – studiază la Facultatea de Teologie Catolică a Universităţii „Albert Ludwig” din Freiburg im Breisgau (Germania);
    15 iunie 1979 – susţine teza de doctorat la Universitatea din Strasbourg, intitulată: Réflexion et vie chrétiennes aujourd’hui. Essai sur le rapport entre la théologie et la spiritualité (424 p).
    31 octombrie 1980 – o versiune extinsă a acestei teze, pregătită sub îndrumarea mentorului său, pr. prof. dr. Dumitru Stăniloae, este susţinută la Institutul Teologic Universitar Ortodox din Bucureşti, cu titlul: Teologie şi spiritualitate creştină. Raportul dintre ele şi situaţia actuală;
    1980-1988 – lector la Institutul Ecumenic de la Bossey, Elveţia;
    6 august 1987 – intră în viaţa monahală la Mănăstirea Sihăstria, jud. Neamţ, cu numele Daniel, avându-l ca naş de călugărie pe Părintele Arhimandrit Cleopa Ilie;
    14 august 1987 – este hirotonit ierodiacon, iar la 15 august 1987 ieromonah;
    1988 – este hirotesit protosinghel şi numit consilier patriarhal, director al Sectorului „Teologie Contemporană şi Dialog Ecumenic”;
    1988 – devine conferenţiar la Catedra de Misiune Creştină a Institutului Teologic Universitar Ortodox din Bucureşti;
    12 februarie 1990 – este ales Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, cu titlul de Lugojanul, iar în 4 martie 1990 este hirotonit arhiereu în Catedrala mitropolitană;
    7 iunie 1990 – este ales Arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei;
    1 iulie 1990 –  este întronizat Arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei;
    1992-2007 – este profesor de Teologie dogmatică şi pastorală la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iaşi;
    12 septembrie 2007 – este ales în demnitatea de Arhiepiscop al Bucureştilor, Mitropolit al Munteniei şi Dobrogei şi Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române;
    30 septembrie 2007 – este întronizat Patriarh în Catedrala patriarhală din Bucureşti;
    Din 2007 este profesor de Teologie pastorală la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din Bucureşti.