BusinessMagazin

Tag: patriarh

  • Ce mesaj ii transmite Premierul Nicolae Ciucă, Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la împlinirea a 15 ani de la întronizarea ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române

    Premierul Nicolae Ciucă a transmis un mesaj public Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la împlinirea a 15 ani de la întronizarea ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. Prim-ministrul l-a lăudat pe Patriarh pentru generozitatea şi solidaritatea arătate în vremurile de criză.

    „Cu ocazia aniversării a 15 ani de la întronizarea ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, vă adresez cele mai calde urări de sănătate, pace, putere de muncă şi mulţi ani fericiţi”, îşi începe mesajul premierul Nicolae Ciucă.

    Prim-ministrul a analizat perioada în care Preafericitului Părinte Patriarh Daniel a fost în fruntea BOR.

    „În toată această perioadă de slujire patriarhală, aţi contribuit, decisiv, la transformarea Bisericii Ortodoxe Române într-o instituţie dinamică, deplin angajată în viaţa cetăţii, activă în plan spiritual, social-filantropic, educaţional şi cultural. Cu aceeaşi determinare şi energie, v-aţi dedicat consolidării parteneriatului dintre Stat şi culte, care se fundamentează pe valori comune – dialog interreligios, bună cooperare, libertate religioasă, echilibru, respect faţă de drepturile fundamentale”, mai scrie în mesaj.

    De asemenea, premierul Nicolae Ciucă s-a referit la atitudinea BOR în perioada de criză.

    „Grija pe care Preafericirea Voastră a arătat-o necontenit faţă de societatea românească nu s-a limitat la rugăciune, ci s-a extins în sfera practică prin suportul arătat de Biserica Ortodoxă Română faţă de semeni în perioada pandemiei şi faţă de cei nevoiţi să-şi părăsească ţara din cauza războiului ilegal, neprovocat şi nejustificat al Federaţiei Ruse în Ucraina. Sub păstorirea Preafericirii Voastre, Biserica Ortodoxă Română reprezintă un model de generozitate şi solidaritate, un promotor şi păstrător al tradiţiilor şi identităţii spirituale”, a mai spus premierul.

     

  • Critici la adresa patriarhului rus din partea Papei: Dumnezeu nu susţine războiul

    Papa Francisc a declarat miercuri că Dumnezeu nu îndrumă religiile spre război, ceea ce reprezintă o critică implicită la adresa patriarhului ortodox rus Kirill, care susţine invazia Ucrainei..

    Aflat în Kazahstan, Francisc s-a adresat celui de-al şaptelea Congres al liderilor religiilor mondiale şi tradiţionale, o reuniune care reuneşte creştini, evrei, musulmani, budişti, hinduşi şi alte religii. Kirill ar fi trebuit să participe, dar s-a retras înainte de eveniment.

    Biserica Ortodoxă Rusă (ROC) a trimis o delegaţie condusă de numărul doi, mitropolitul Anthony, care s-a întâlnit pentru scurt timp cu papa.

    „Dumnezeu este pace. El ne călăuzeşte întotdeauna pe calea păcii, niciodată pe cea a războiului. Să ne angajăm, aşadar, să insistăm şi mai mult asupra necesităţii de a rezolva conflictele nu prin mijloacele neconcludente ale puterii, cu arme şi ameninţări, ci prin singurele mijloace binecuvântate de cer şi demne de om: întâlnirea, dialogul şi negocierile răbdătoare”, a spus Francisc.

    La începutul acestui an, Papa a spus că patriarhul Kirill nu poate fi „băiatul de altar” al preşedintelui rus Vladimir Putin. Kirill a sprijinit invazia Rusiei în Ucraina, pe care patriarhul o consideră un bastion al unui Occident „decadent”. Poziţia sa a provocat o ruptură cu Vaticanul şi a declanşat o rebeliune internă care a dus la ruperea legăturilor unor biserici ortodoxe locale cu Biserica Ortodoxă Rusă.

    Mitropolitul Anthony a declarat reporterilor că întâlnirea sa cu papa a fost „foarte cordială”, dar a spus că remarca lui Francisc despre Kirill, „băiatul de altar”, nu a fost „de ajutor pentru unitatea creştinilor” şi a surprins Biserica Ortodoxă Rusă.

    Anthony a mai spus că papa i-a spus că vrea să aibă o a doua întâlnire cu Kirill. Prima a fost în Cuba, în 2016.

  • Comisia Europeană propune sancţionarea şefului Bisericii Ortodoxe Ruse, patriarhul Kirill. Sancţiunile prevăd îngheţarea activelor deţinute şi interzicerea accesului în Uniunea Europeană

    Comisia Europeană a propus sancţionarea şefului Bisericii Ortodoxe Ruse, patriarhul Kirill, ca parte a celui de-al şaselea pachet de măsuri ca răspuns la războiul din Ucraina.

    Noul pachet de măsuri, care trebuie încă aprobat de statele membre, include 58 de personalităţi care urmează să fie sancţionate, printre care mulţi soldaţi ruşi, dar şi soţia şi copiii purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, scrie ANSA.
    Pe listă este şi numele şefului Bisericii Ortodoxe Ruse, patriarhul Kirill.
    Sancţiunile prevăd interzicerea accesului în Uniunea Europeană şi îngheţarea activelor deţinute pe teritoriul acesteia.

    Pe 24 aprilie, ministrul lituanian de Externe, Gabrielius Landsbergis, a cerut public impunerea de restricţii asupra patriarhului. Pe Interfax, Biserica Ortodoxă a calificat propunerea lituaniană de sancţionare a lui Kirill drept „un nonsens”, fără a intra însă în fondul acuzaţiilor.
    Şef al Bisericii Ortodoxe Ruse, el nu este cunoscut doar pentru ieşirile sale bizare – l-a definit pe Putin drept „miracolul lui Dumnezeu”, a binecuvântat rachete nucleare şi a judecat războiul în curs de desfăşurare ca fiind corect pentru că este “sfânt” – ci şi pentru averea sa, pe care adversarii săi o estimează la aproximativ 4 miliarde de dolari.
    Kirill a negat întotdeauna că este bogat.

  • Mesajul ciudat transmis de Patriarhului Moscovei în legătură cu războiul din Ucraina

    Patriarhul Kirill al Moscovei susţine că ruşii iubesc pacea, dar trebuie să se apere, când sunt atacaţi, deşi în Ucraina este vorba despre o invazie.

    Patriarhul rus Kirill apăra războiul declanşat de Vladimir Putin. La o sărbătoare de ieri a forţelor armate, acesta a spus: „Suntem o ţară care iubeşte pacea” şi „nu avem nicio dorinţă de război”.
    „Dar ne iubim patria şi vom fi gata să o apărăm, în felul în care doar ruşii îşi pot apăra ţara”, a specificat liderul bisericesc.
    Pentru Patriarhul Moscovei „majoritatea ţărilor lumii se află acum sub influenţa colosală a unei forţe, care astăzi, din păcate, se opune puterii poporului nostru”.
    „Atunci trebuie să fim şi noi foarte puternici. Când spun noi, mă refer, în primul rând, la forţele armate, dar nu numai. Toţi oamenii noştri de astăzi trebuie să se trezească”, afirmă Kirill.

  • Patriarhul Daniel s-a vaccinat împotriva COVID: „Sigur, ne-am vaccinat! Gata!”

    Patriarhul Daniel a anunţat, miercuri, că s-a vaccinat împotriva COVID-19.

    Patriarhul Daniel a răspuns, miercuri, întrebărilor jurnaliştilor, care au vrut să ştie dacă este sau nu vaccinat împotriva COVID-19. „Sigur, ne-am vaccinat! Gata!”, a spus conducătorul Bisericii Ortodoxe Române.

    Acesta nu a dorit să spună ce ser a folosit.
    „Toate datele sunt confidenţiale”, a mai spus Prefericitul Daniel, întrebat ce ser a folosit pentru vaccinare sau dacă a fost un vaccin cu două doze sau monodoză.

    Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române, a transmis că Părintele Patriarh a confirmat marţi, într-o scurtă întâlnire cu presa, la ieşirea din Parlament, că s-a vaccinat.

    „Poziţia favorabilă a BOR faţă de vaccinarea în sine ca act medical profilactic şi benevol este deja foarte bine cunoscută”, a spus Vasile Bănescu.
    În ultima perioadă au existat controverse în ceea ce priveşte implicarea Bisericii Ortodoxe Române în campania de vaccinare. De asemenea, reprezentanţii BOR au fost întrebaţi de mai multe ori dacă Patriarhul s-a vaccinat, dar acest lucru nu a fost dezvăluit până acum.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • Patriarhul Daniel, mesaj pentru elevi:Şcoala şi Biserica sunt lumini ale formării voastre spirituale

    Conform acestuia, în formarea fiecărui om, examenele sunt „cele mai potrivite prilejuri de evaluare şi de maturizare intelectuală, experienţe care contribuie major la progresul nostru pshihic-afectiv şi intelectual”.

    PF Daniel susţine că pregătirea pentru examene şi susţinerea lor sporesc încrederea în sine, cresc capacitatea de dialog de comunicare, dar şi comuniunea cu ceilalţi elevi şi cu adulţii.

    „În contextul dificil al unui an şcolar, desfăşurat sub semnul îngrijorător al pandemiei care a modificat şi complicat major modalitatea de predare şi învăţare, îi îndemnăm pe părinţii elevilor, pe profesorii lor şi pe preoţii din parohii să vă susţină acum în mod mai intens, unind rugăciunea cu sfatul bun şi cu ajutorul concret. Ne rugăm Domnului Iisus Hristos, Învăţătorul şi Lumina lumii, să vă inspire şi să vă dăruiască speranţă, curaj, mult succes şi bucurie!”, se mai arată în mesajul adresat elevilor.

    Absolvenţii claselor a opta încep marţi examenele de evaluare naţională, iar săptămâna următoare încep probele examenului de bacalaureat.

  • Ion Cristoiu: Târgul secret dintre Preşedintele Klaus Iohannis şi Patriarhul Daniel

    Publicistul Ion Cristoiu afirmă că atmosfera relaxată de Paşti, când Biserica nu a mai fost arătată cu degetul pentru nerespectarea măsurilor de distanţare, forţele de ordine au fost absente, iar cioclii apocaliptici nu au mai băgat spaima în oameni pe la tv, este rezultatul unui troc între Patriarhul Daniel şi preşedintele Iohannis, astfel încât nu ar fi exclus ca în perioada următoare credincioşii să se închine la vaccinul Pfizer şi nu la icoane.

    Redăm integral editorialul publicat pe cristoiublog.ro:

    Până şi orbii (orbii care vor rămâne orbi, nu cei pe care îi va vindeca Iisus) au putut vedea deosebirea spectaculoasă de atmosferă de anul acesta, de Paşti, faţă de atmosfera de anul trecut, de Paşti, dar mai ales faţă de cea din timpul pelerinajelor la Moaştele Sfântului Andrei şi la Moaştele Sfintei Parascheva.

    Când spun atmosfera nu mă refer la măsurile de restricţie în privinţa Sărbătorii Învierii şi a Pelerinajelor. Fireşte, în materie de restricţii deosebirea sare în ochi. Anul acesta nu numai că s-au permis slujbele de Înviere, dar mai mult, de vineri începând, românii au avut impresia că Pandemia a trecut. Măsurile de purtare a măştii în chip obligatoriu, de distanţare fizică au rămas din punct de vedere oficial. Din punct de vedere neoficial însă, ele au fost împinse în plan secund. Presa, pe cale de a fi Miluită, folosită de regim în Pandemie pe post de delatoare mizeră, s-a făcut că nu mai vede încălcările măsurilor. Din programele TV au lipsit avertismentele Apocaliptice. Până şi Marele Cioclu Apocaliptic, sinistrul Raed Arafat, a ieşit la una dintre televiziunile de casă nu pentru a zbiera la noi ca nu cumva să petrecem de Paşti, că ne ia Mama Virusului mai ceva ca Mama Dracului, ci pentru a profeţi, mai ceva decît comuniştii împlinirea Visului de aur al omenirii, că Pandemia e pe cale de a fi biruită. Atmosfera de veselie cu mască, fără mască, întreţinută de televiziuni şi asigurată de autorităţi, astfel încât nici unui român să nu-i rămână în gât mielul şi să-i se scurgă pe alături de gâtlej vinul, a fost întărită de absenţa mânuitorilor de bulane. Deşi Paştele şi 1 mai au însemnat mari migraţii de popoare spre Munte şi spre Mare, Autorităţile n-au mai trimis în locurile de petrecere hoardele purtătoare de bulane ca să administreze lovituri pe spinare şi de chitanţiere ca să împartă amenzi în dreapta şi-n stânga.

    Acestea sunt aspecte care sar în ochi când vine vorba de a raporta atmosfera de acum la atmosfera de anul trecut. Dacă ţinem să nu-i dăm o semnificaţie politică deosebirea poate fi pusă pe seama Noii politici a regimului Iohannis. Esenţa acestei politici e următoarea:

    Pandemia există doar câtă vreme se dau la televizor cifre alarmante privind infectările şi morţii de Covid.

    Ca şi în ultimii ani ai lui Ceauşescu, atmosfera depinde de raportări. Cifrele privind infectările sunt uşor de falsificat:

    Se fac tot mai puţine testări.

    Morţii, aşa cum ne-a semnalat Vlad Voiculescu (fapt pentru care a şi fost debarcat, luat în seamă de Ioana Mihăilă, care pare mai degrabă un ministru al Sănătăţii din partea PSD şi nu USR PLUS, atât de oiţă e cu premierul) pot fi şi ei mermeliţi ca număr. În definitiv cine a murit de Covid-19 şi cine a murit de sifilis decide pixul celor de la DSP.

    Nu la atmosfera generală de optimism din apropierea veseliei generale mă refer eu, ci la atmosfera din jurul Bisericii.

    Deosebirea faţă de anul trecut e spectaculoasă.

    În 2020, de la Paşte începând şi terminând cu Pelerinajele, Biserica a fost călcată în picioare de către regimul Iohannis. Despre această persecutare a Bisericii de către stat, de raportat, în condiţiile democraţiei, la hăituirea primilor creştini, am scris şi vorbit în comentariul de pe cristoiublog.ro şi la emisiunea Gândurile lui Cristoiu de pe Aleph News. Iată un fragment semnificativ din Jurnalul meu video din 29 noiembrie 2020:

    „Eu am abordat acest conflict unic în istoria României moderne, nu în istoria postdecembristă, dintre Biserică şi stat. De fapt asistăm, la cel mai mare atac din istoria României împotriva Bisericii Ortodoxe Române. Nu sunt bigot, sunt creştin, am criticat uneori Patriarhia. Dar, atenţie, asistăm la cea mai jegoasă campanie. Nu e o campanie de atei. Ateii sunt oameni care sunt indiferenţi faţă de religie. Nu cred. Noi asistăm la o campanie de ură împotriva Bisericii. Această campanie de ură este dusă de presa şi de USR PLUS. E treaba lor. Un domn numit Klaus Iohanns a dat dispoziţie PNL-ului să fie mai rău decît USR PLUS în această hărţuire a Bisericii Ortodoxe Române. Este opera nemijlocită a lui Klaus Iohannis”.

    Anul acesta atmosfera e schimbată în chip spectaculos. Presa regimului nu s-a mai năpustit să arate cu degetul acuzator slujbe unde nu s-au respectat măsurile de protecţie şi nu s-a grăbit să trimită la ghilotină declaraţii ale unor clerici precum Teodosie, care pune pe Iisus Cristos mai presus de vaccinul de la Pfizer. Ultima conferinţă de presă a lui Klaus Iohannis a fost o revărsare de şoapte dulci la adresa Bisericii şi mai ales a drepturilor acesteia de a-şi rostui ritualurile.

    Interlocutorul meu de la Aleph News, părintele profesor Constantin Preda a ţinut să remarce schimbarea de atmosferă faţă de Biserică. Înţelept, domnia sa a vorbit de clasa politică. Eu, mai puţin înţelept, voi spune că-i vorba de Klaus Iohannis:

    „Văd că s-a schimbat atitudinea clasei politice faţă de Biserică, cel puţin anul acesta. Anul trecut au încercat, sau cel puţin aceasta a fost părerea multor credincioşi şi chiar a clerului, că Biserica a fost scoasă vinovată pentru diferite probleme pe care nu le rezolvau cei din clasa politică sau pentru bîjbîielile lor. Pentru că nu era vinovată linguriţa. Asta este o tradiţie bimilenară, de 2000 de ani urmăm aşa. A mai trecut Biserica prin astfel de molime sau pandemii şi nu am cunoscut nicio persoană să se fi infectat din împărtăşanie. Noi am păstrat această regulă. Sigur, au fost reticenţe din partea oamenilor, dar noi am continuat şi continuăm aceeaşi tradiţie. Aceste ritualuri sunt conţinutul credinţei noastre”.

    Din punct de vedere istoric, momentul de schimbare faţă de Biserică l-a constituit vizita făcută de Klaus Iohannis Patriarhului Daniel în ziua de 16 februarie 2021.

    Ne-am bucura să credem că vizita a fost semnul unei cedări a Statului în confruntarea cu Biserica. Mai sceptici, altfel spus, mai buni cunoscători ai şmecherilor politruceşti, noi credem că vizita a fost momentul unui târg, gen: Îţi dau, îmi dai.

    Îţi dau:

    Regimul Klaus Iohannis renunţă la confruntarea de tip USR PLUS cu Biserica în perioada următoare.

    Îmi dai:

    Biserica îşi asumă rolul de agent publicitar al regimului în campania de vaccinare.

    Semnele târgului se văd deja.

    Pe de o parte, în schimbarea de atmosferă oficială faţă de Biserică.

    Pe de alta, în graba Bisericii Ortodoxe Române de a deveni agent de propagandă şi agitaţie în campania de vaccinare.

    Tonul l-a dat Patriarhul Daniel, care a ţinut o predică despre rolul vaccinării din Israel în pogorârea Luminii sfinte şi a aducerii ei cu aeroplanul la Bucureşti.

    I-a urmat purtătorul de cuvânt al BOR, nefericitul Vasile Bănescu.

    Prea Sfinţia Sa Teodosie a declarat la un moment dat:

    „Biserica are o autonomie a ei şi în Biserică este locul cel mai prielnic unde, în Sfântul Altar, în Sfântul Potir, Sfânta Împărtăşanie este lipsită de orice virus. Acolo e locul unde trebuie să ne concentrăm şi să învingem virusul! Sfânta Împărtăşanie e mai puternică decât orice vaccin şi încrederea oamenilor în lupta lor pentru sănătate prin credinţă să ştiţi că face foarte mult!”.

    Dând fuga la Digi Tv, televiziunea fanion în hărţuirea Bisericii de către regimul Iohannis, Vasile Bănescu şi-a exprimat indignarea faţă de aserţiunea că Sfânta Împărtăşanie e mai puternică decât orice vaccin.

    PS Teodosie susţine că Vasile Bănescu i-a fost elev. Asta înseamnă că, din punct de vedere al ştatului de plată, Vasile Bănescu e popă.

    Declaraţia sa de la Digi 24 ni-l dezvăluie însă ca un brav activist de raion cu ateismul ştiinţific.

    Preoţii care susţin că Sfînta Împărtăşanie e mai puternică decât orice vaccin nu s-au pronunţat împotriva vaccinării, cum i-a acuzat activistul cu ateismul ştiinţific.

    Ei n-au făcut altceva decât să reafirme un adevăr de abecedar al Bisericii.

    Esenţa Bisericii e credinţa în Dumnezeu.

    Şi această credinţă dacă e sinceră poate fi mai puternică pentru un om decât orice medicament.

    Una e planul credinţei şi alta planul ştiinţei.

    Dacă n-ar fi aşa, oamenii n-ar mai merge la Biserică.

    S-ar duce doar la Farmacie.

    Dacă n-ar fi aşa credincioşii n-ar mai rosti rugăciuni când sunt la ananghie şi nu s-a mai închina la icoane.

    Contestarea puterilor dumnezeieşti ale credinţei prin invocarea adevărurilor ştiinţifice a fost şi este un instrument al ateismului ştiinţific.

    Nu contestă ateismul ştiinţific din punct de vedere medical Învierea?

    Târgul acceptat de BOR îşi arată roadele.

    Nu va trece mult şi în icoanele din biserici locul Arhanghelului Mihail îl va lua Vaccinul Pfizer, iar preoţii se vor alătura maneliştilor în a cânta, ieşind din altar, importanţa vaccinării.

  • Ce salariu are patriarhul Daniel! Suma uriaşă pe care o câştigă lunar!

    Multă lume se întreabă cât câştigă pe lună Patriarhul Daniel, şeful Bisericii Ortodoxe Române! Potrivit Capital.ro, acesta ar avea un venit de 23.920 de lei.

    După majorările salariale de anul trecut, capul Bisericii Ortodoxe Române are un venit de 23.920 de lei, faţă de 16.600 cât lua înainte, notează Capital.ro

    Într-o comparaţie, Klaus Iohannis, preşedintele României, avea salariul de 22.800 de lei, mărit tot din ianuarie 2020 la aproape 25.000 de lei.

    Ce salariu are o asistentă în România. Cât câştigă în fiecare lună
    Salariile cadrelor medicale au fost majorate în urmă cu doi ani, după ce preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea cu nr. 153/2017, unde sunt precizate remuneraţiile acestora. În continuare, GÂNDUL.RO vă prezintă ce salariu are o asistentă medicală în România. Află suma pe care o câştigă în fiecare lună.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Rusia: credinţa şi serviciile secrete

    Averea personală a patriarhului Chiril I al Moscovei, fostă gazdă a unui show TV la televiziunea publică, a fost estimată de Moscow News în 2006 la 4 miliarde de dolari, potrivit Forbes. Despre averea lui Putin nu se ştiu prea multe, dar se speculează că l-ar face pe conducătorul ruşilor cel mai bogat om de pe planetă.

    În decembrie 2017, când Ucraina era în război cu Rusia, serviciile de securitate ucrainene au declasificat documente care arată cum Biserica rusă a luat fiinţă sub ghidajul NKGB (Comisariatul Poporului pentru Securitatea Statului), precursorul KGB.

    Astfel, consiliul local din 1945 care l-a ales pe patriarhul Aleksei I şi a adoptat numele actual al bisericii a fost organizat şi condus de poliţia politică sovietică, reiese din documentele ucrainene, după cum scrie revista Newsweek. Delegaţii consiliului din ianuarie 1945 au fost aleşi dintre „persoanele care erau preţuite în mod deosebit de către cler şi de credincioşi şi care, în acelaşi timp, şi-au dovedit valoarea ca parte a intelectualităţii sau a muncii patriotice”. Sinodul, prima adunare de acest fel de la revoluţia din 1917, a decis că biserica va fi numită de acum „Biserica Ortodoxă Rusă”. Consensul este că sinodul din 1945 a fost vital pentru biserica aflată sub stăpânirea sovietică: încrederea în patriarhul Aleksei a ajutat la readucerea în „turmă” a multora dintre credincioşii care se îndeptaseră de patriarhul precedent, Sergius, din cauza loialităţii sale faţă de Stalin exprimate public. (Trebuie spus însă că nici Sergius şi nici instituţia bisericii nu ar fi supravieţuit altfel).
    Însă, potrivit celor care se opuneau radical guvernării sovietice, bolşevicii au distrus complet canoanele Bisericii Ortodoxe care au existat până în zilele revoluţionare ale anului 1917.
    Patriarhia Moscovei ar fi, potrivit acestui punct de vedere, o organizaţie apărută în istorie abia în 1943, anul în care Stalin i-a convocat la Kremlin pe cei trei episcopi de rang înalt ai vremii şi le-a spus că este pregătit să legalizeze Biserica Ortodoxă şi să redeschidă bisericile.
    Documentele făcute publice de agenţia de securitate ucraineană au arătat că întâlnirile cruciale ale Bisericii Ortodoxe Ruse şi procesul de selecţie a patriarhului au fost controlate de poliţia secretă. Colonelul KGB Gheorghi Karpov, a cărui semnătură se află pe scrisoarea prin care sunt instruiţi şefii locali ai KGB cu privire la modul de selecţie a delegaţilor, a fost decorat cu Ordinul Stindardul Roşu al Muncii pentru organizarea consiliului din 1945. Karpov a fost cunoscut pentru cruzimea extremă de care a dat dovadă în timpul Marii Epurări. De asemenea, el face parte şi din istoria Bisericii: timp de 17 ani a condus Consiliul pentru Afacerile Bisericii Ortodoxe Ruse – adică a guvernat de facto Biserica într-un mod asemănător cu cel al procuratorului-şef al Preasfântului Sinod.
    Karpov a rămas fără noroc sub Hruşciov pentru că s-a opus închiderii parohiilor: Nikita Hruşciov, care i-a succedat lui Stalin, a fost mult mai dur cu religia decât Stalin în anii ’40 şi începutul anilor ’50. Documentele ucrainene n-au afectat cu nimic relaţiile ruşilor credincioşi cu Biserica Ortodoxă. Mai mult de jumătate din cetăţenii ruşi cred în minuni religioase. Iar Biserica Ortodoxă Rusă este cea mai puternică sursă a tot ceea ce este miraculos. De fapt, singurul lucru pe care îl are în comun cu adevărat majoritatea ortodoxă este credinţa în minuni. Această credinţă se corelează doar indirect cu opiniile sau valorile lor politice. „Turmei” nu-i pasă prea mult de viaţa internă a Bisericii, de istoria ei sau de relaţiile sale cu statul.
    Există sfinţi care sunt foarte populari. Se pare că întreaga ţară se roagă Sfintei Matrona din Moscova (născută Matrona Dimitrievna Nikonova în 1881), o bătrână cu o biografie neclară, căreia oamenii îi cer o varietate de lucruri, cum ar fi să treacă un examen, să aibă o căsnicie fericită, să aibă copii sau sănătate.


    A existat o canonizare în masă a unor sfinţi noi în timpul renaşterii credinţei de la sfârşitul anilor 1990 şi începutul anilor 2000: mii de clerici şi oameni de credinţă au pierit în secolul XX şi astfel fiecare eparhie şi-a câştigat propriii sfinţi noi.
    Eparhiile au primit şi sfintele moaşte ale sfinţilor prerevoluţionari care s-au pierdut în perioada sovietică: Sfântul Serafim din Sarov, Alexandru din Svir şi alţii. Noi culte au apărut peste tot, iar cele vechi au fost reînviate şi reconstruite cu o notă de evlavie postsovietică. La începutul anilor 2000 a apărut o nouă practică – scoaterea şi plimbarea de moaşte. Principalul act de credinţă este acum statul la coadă multe ore pentru atingerea sau vederea rămăşiţelor sfinte. A apărut un fel de „teologie a cozii” care justifică nevoia de a depăşi greutăţile pe drumul către o sfântă relicvă. Coada a devenit analogul pelerinajului.
    Coada poate fi urmărită în timp ca un fenomen până în toamna anului 2011, când centura Fecioarei Maria a fost adusă în Rusia de pe Muntele Athos. Aproximativ 3 milioane de oameni au aşteptat la rând să o vadă când relicva a făcut turul oraşelor ruseşti timp de 39 de zile. O altă relicvă de la Muntele Athos, Darurile Magilor, a fost adusă în 2014. În 2017, timp de două luni, Catedrala lui Hristos Mântuitorul a expus moaştele Sfântului Nicolae, care au părăsit bazilica oraşului italian Bari pentru prima dată în aproape un mileniu. Cu toate acestea, o serie de documente arată că Biserica Rusă, sau mai bine zis Patriarhia Moscovei, nu este condusă de credinţă, ci de Kremlin prin agenţi ai serviciilor de securitate. Această situaţie reiese din rapoartele anuale din 1958 ale ramurii estoniene a KGB. Documentele au fost lăsate în urmă, la Tallinn, când autorităţile sovietice s-au retras din noul stat independent în 1991, scrie The Guardian.
    Rapoartele, văzute de The Guardian, sunt strânse într-un teanc de pagini îngălbenite scrise la maşină, legate împreună ca o carte care poartă legenda „Top Secret Ex. Nr. 2 Seria K” şi titlul „Rezumatul lucrărilor de informaţii operaţionale ale departamentului 4 al KGB în Consiliul de Miniştri al SSR Estonia în 1958”.
    La pagina 125 este prezentat un scurt raport al recrutării, în acel an, a unui tânăr preot ortodox, menţionat cu numele de cod „Drozdov”. Numele real al agentului nu este dat, dar caracteristicile cheie coincid cu viaţa omului devenit în 1990 patriarhul Aleksei  al II al Moscovei.
    Ca şi patriarhul, Drozdov s-a născut la Tallinn în 1929, vorbea fluent rusa şi estoniana, era doctor în teologie şi slujea ca preot ortodox în Estonia în 1958.

     

    Drozdov, care a impresionat KGB-ul cu dorinţa, discreţia şi calitatea de a ştii cum să se facă plăcut oamenilor, şi-a început cariera de agent furnizând informaţii despre un preot corupt la o biserică din micul oraş Jyhvi.
    Patriarhul a fost rectorul Bisericii Bobotezei din Jyhvi din 1950 până în 1957. În 1961 a devenit episcopul Tallinnului şi al Estoniei la vârsta de doar 32 de ani. Rapoartele KGB din 1958 despre Drozdov spuneau că promovarea sa în acest post a fost „avută în vedere” în timpul recrutării sale.
    În acelaşi an în care a devenit episcop, Aleksei  şi-a început ascensiunea rapidă în cadrul Consiliului Mondial al Bisericilor – chiar cursul planificat de KGB pentru Drozdov.
    Indrek Jurjo, istoric estonian care a investigat raportul KGB, a spus: „Trebuie să fie el. În acea perioadă erau foarte puţini preoţi ai Bisericii Ortodoxe. Descrierea, vârsta, planul pentru el de a deveni episcop – totul se potriveşte.”
    Rapoartele îl descriu pe Drozdov ca fiind de acord să lucreze pentru KGB din motive patriotice. „Este descris aici ca agent”, a explicat Jurjo. „Asta înseamnă că a avut un ofiţer KGB cu care se întâlnea în mod regulat în locaţii clandestine şi care l-a interogat. Ar fi scris şi el rapoartele.”
    Părintele Gleb Yakunin, preot ortodox şi fost parlamentar care a căutat prin dosarele KGB, a declarat că a găsit mai multe referinţe la Drozdov. Spre regretul său, nu a făcut copii şi niciodată nu a găsit indexul în care numele de cod ale agenţilor erau potrivite cu adevăratele lor identităţi.
    O referinţă din raportul din octombrie 1969 spune: „Agenţii Drozdov şi Peresviet au călătorit în Anglia ca parte a delegaţiei la Conferinţa Bisericilor Europene”. Părintele Gleb, care a fost încarcerat în epoca sovietică pentru opoziţia sa faţă de ingerinţele statului în Biserică, a spus că patriarhul trebuie să conducă clerul în pocăinţă.


    „Să coopereze cu un stat care are ca obiectiv distrugerea religiei este un mare păcat şi o trădare a creştinismului”, a spus el. Nici informaţiile din Tallinn nu au reuşit să altereze imaginea Bisericii în Rusia. De altfel, ruşii nici n-au aflat despre ele.


    Lui Aleksei  al II-lea i-a urmat în 2009 la conducerea Bisericii Chiril I, mitropolitul Smolenskului care s-a remarcat apoi prin susţinerea lui Putin şi a unei ideologii antioccidentale.
    Conform informaţiilor din arhivele sovietice, Chiril a fost agent KGB. Aceasta înseamnă că a fost mai mult decât un simplu informator, cum în Uniunea Sovietică erau milioane. A fost un ofiţer activ al organizaţiei de securitate. Nici Chiril şi nici Aleksei  nu au recunoscut şi nu şi-au cerut scuze pentru legăturile lor cu agenţiile de securitate. În calitate de şef al departamentului de relaţii cu biserici străine al Bisericii, Chiril şi-a câştigat reputaţia de conducător relativ luminat. S-a întâlnit cu papa Benedict şi a fost atacat de conservatorii bisericii pentru „ecumenism”.
    Mai important decât contactele sale cu catolicii a fost sprijinul dat de Chiril unei noi ideologii ruse bazate pe negarea drepturilor omului. La cea de-a zecea şedinţă a Consiliului Mondial al Ruşilor – o organizaţie publică internaţională condusă de patriarh, la Moscova, pe 4 aprilie 2006 – Chiril a acuzat liderii drepturilor omului din Occident că au forţat „dictatorial” societăţile să accepte dreptul de a paria la jocuri de noroc, eutanasia şi homosexualitatea.
    Consiliul a spus că există valori „care nu sunt mai mici decât drepturile omului”. Acestea sunt „credinţa, moralitatea, locurile sacre şi patria”. Atunci când aceste valori intră în conflict cu drepturile omului, „societatea şi guvernul şi legea ar trebui să le îmbine armonios”. Cum s-ar putea face acest lucru nu a fost clar, dar, potrivit Consiliului, este imposibil de tolerat o situaţie în care drepturile omului „au ameninţat existenţa patriei”.
    În ziua următoare preluării rolului de patriarh, Chiril a elaborat ideile sale pentru combinarea „armonioasă” a cerinţelor statului şi drepturile omului. El a spus că doreşte să pună bazele relaţiilor biserică-stat pe conceptul bizantin de „simfonie”, în care se face distincţie între autoritatea imperială şi preoţie, cu prima preocupată de treburile omului şi ultima cu chestiunile divine. Cele două părţi sunt privite ca fiind strâns interdependente, dar niciuna nefiind subordonată celeilalte.

     

    Experţii în domeniu au subliniat că nu există niciun exemplu de simfonie care să definească cu succes relaţiile biserică-stat în vremurile noastre, iar istoria recentă a Bisericii Ortodoxe Ruse indică faptul că faţă de puterea Kremlinului nu are niciun interes să devină o forţă morală.
    După căderea Uniunii Sovietice, Biserica a primit privilegii oficiale, inclusiv dreptul de a importa fără taxe alcool şi tutun. În 1995, mănăstirea Nikolo-Ugreşki, aflată în subordinea directă a Patriarhiei, a câştigat 350 de milioane de dolari din vânzarea de alcool. Departamentul de relaţii bisericeşti a Patriarhiei, pe care îl conducea Chiril, a câştigat 75 de milioane de dolari din vânzarea tutunului. Însă Patriarhia a raportat un buget anual în 1995-1996 de numai 2 milioane de dolari. Averea personală a lui Chiril (Vladimir Gundiaev în buletin) a fost estimată de presa moscovită în 2006 la 4 miliarde de dolari. Activităţile sale sunt principalul motiv pentru care organizaţiile non-profit nu plătesc taxe în Rusia. Chiril importa ţigări de milioane printr-o astfel de organizaţie pe care le vindea la preţuri care distrugeau concurenţa – aceasta trebuia să-şi plătească taxele către guvern. Din 1994, Chiril a fost prezentatorul unei emisiuni ortodoxe săptămânale (Lumea păstorului) la principalul canal de televiziune de stat.

  • Patriarhul: Prin această Sfântă Lumină am păstrat comuniunea cu Hristos şi cu toate Bisericile

    „Anul acesta Lumina Sfântă a fost primită într-o atmosferă de tristeţe pentru toată lumea. Biserica Sfântului Mormânt era aproape goală. Cu toate acestea însă, faptul că Lumina Sfântă a venit şi anul acesta la Ierusalim şi în toate ţările ortodoxe care au trimis delegaţii spre a o primi în dar de la Hristos, aduce bucurie. Şi pe lângă binecuvântare, ne aduce şi o mare consolare, o mângâiere”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh.

    Patriarhul Daniel a adăugat că „Hristos, care ne-a trimis lumina Învierii Sale, doreşte să intre în casa sufletului nostru, în familia noastră, în toată viaţa noastră. Să lumineze incertitudinea, să risipească teama, să ne ajute să ne vindecăm sufleteşte şi trupeşte”.

    „Dincolo de toate opreliştile care există din cauza pandemiei, prin această Sfântă Lumină am păstrat comuniunea cu Hristos şi cu toate Bisericile Ortodoxe şi cu toţi credincioşii noştri, care deşi nu pot participa fizic în noaptea de Înviere la slujbă, totuşi, prin faptul că primesc în casele lor această Lumină Sfântă, ‹se luminează cu prăznuirea›, cum ne îndeamnă cântările de Sfintele Paşti, şi ‹unii pre alţii ne îmbrăţişăm› duhovniceşte, sufleteşte, de la distanţă prin aceeaşi credinţă pe care o mărturisim şi aceeaşi iubire pe care o arătăm lui Hristos şi Bisericii Sale”, a subliniat Părintele Patriarh.

    Lumina Sfântă s-a aprins în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, sâmbătă, în jurul orei 13:50, în urma unei ceremonii restrânse oficiată de Patriarhul ortodox grec al Ierusalimului, Preafericitul Părinte Teofi al III-lea.