BusinessMagazin

Tag: pasare

  • Dramoleta Flappy Bird: ce alegi între povara succesului şi câştigul a 50.000 de dolari pe zi

    Flappy Bird s-a lansat în mai 2013, fără a atrage însă atenţia prea multor utilizatori. Jocul a primit în general note mici de la critici şi a trecut neobservat o bună perioadă de timp. În ianuarie 2014 însă, jocul a devenit brusc cel mai descărcat de pe platforma AppStore şi a ajuns să producă sume de până la 50.000 de dolari pe zi.

    De ce este Flappy Bird atÂt de popular? Jocul s-a numit iniţial Flap Flap, dar autorul a trebuit să îi schimbe numele pentru că existau deja produse cu un nume similar. Ideea e foarte simplă: jucătorul trebuie să atingă ecranul telefonului pentru a face o pasăre să zboare, scopul fiind de a trece printr-o serie de obstacole. Cu cât se depăşesc mai multe obstacole, scorul creşte. Grafica jocului este extrem de simplă şi similară jocurilor pentru calculatoare din anii ‘80.

    Jocul a fost dezvoltat de Dong Nguyen, un vietnamez care produce soft în mod independent, în doar trei zile. A fost inspirat, după cum autorul povesteşte, de seria de jocuri clasice Mario Bros. Această asemănare i-a adus multe critici, Nguyen fiind acuzat că a plagiat produsele Nintendo. Reprezentanţii companiei japoneze au declarat însă că nu există dovezi cum că tehnologia lor a fost reprodusă în cazul Flappy Bird. Mai mult, aceştia insistă că nu au influenţat în vreun fel decizia de a retrage jocul de pe piaţă.

    “Motivul pentru care Flappy Bird e atât de popular este pur şi simplu diferenţa faţă de celelalte jocuri de pe piaţă. Este de asemenea distractiv să concurezi cu alţii„, a declarat Nguyen în cadrul unui interviu acordat pentru The Verge. „Fiind disponibil atât pe AppStore, cât şi pe Google Play, este uşor să compari scorurile cu prietenii. Poţi de asemenea să le publici pe Facebook sau alte reţele de socializare, fapt care a ajutat mult la creşterea popularităţii sale.”

    A ajuns să câştige 50.000 de dolari pe zi. Mecanismul prin care Flappy Bird produce bani este unul simplu şi prezent la majoritatea aplicaţiilor mobile. În timpul jocului, utilizatorului i se prezintă o serie de oferte sau mesaje publicitare. Pentru fiecare persoană care accesa pagina prezentată, Nguyen primea o sumă de bani. În mod normal, banii produşi de o aplicaţie nu reprezintă cifre impresionante, dar atunci când există 50 de milioane de jucători lucrurile se schimbă.

    Un aspect interesant al Flappy Bird era dificultatea cu care jucătorii pot obţine scoruri mari. Acest lucru nu este întâmplător, creatorul având intenţia ca foarte puţini să poată termina jocul cu succes; Dong Nguyen a structurat nivelurile în acest fel pentru că nu avea timp să aducă îmbunătăţiri programului. Dificultatea de a progresa a dus însă la o dependenţă a celor care descărcaseră Flappy Bird.

  • Struţocopterul, sau struţul care poate zbura, creat de un artist olandez

    Rezultă o chestie destul de sinistră, care ne-a adus aminte de “The Giant Claw”, un fil din 1951 cu cel mai caraghios, poate, monstru pe care l-au putut imagina realizatorii de filme de groază ieftine.

    Jannsen s-a făcut recent anul trecut cu Orvillecopterul, o chestie zburătoare realizată din rămăşitele împăiate ale motanului săi, Orville, omorât de o maşină.
    În cazul struţului zburător, Jansen a folosit iniţial o instalaţie numită Road Kill Big Bird.

    Apoi o fermă i-a pus la dispoziţie o pasăre pe care un taxidermist a împăiat-o. Struţocopterul are trei metri lungime şi cântăreşte 21 de kilograme> “Este o provocare să faci aşa ceva să zboare”, spune Jansen, citat de wired.co.uk. El a fost ajutat în demersul său de inginerul Arjen Beltman şi de compania RC Technics, furnizoare de componente pentru dispozitive zburătoare telecomandate.

    Jansen nu se oreşte la cele două sărmane animale; el lucrează şi la o haină făcută din arici omorâţi de maşini. Are 19, dar îi mai trebuiesc câţiva. Probabil de aceea
    ste decis să vândă Struţocopterul.
     

     

     

     

  • Pasărea Phoenix a televizoarelor vine în România pe o piaţă care încă suferă

    “Sharp nu s-a concentrat foarte mult pe Europa. Afacerile din Asia au fost dintotdeauna puternice, ca şi cele din SUA, iar Europa a rămas în plan secund, lucrurile mergând dintr-o oarecare inerţie. Lucru care se va schimba însă din acest an”, spune Bogdan Pasat, directorul general al Sharp pentru prima reprezentanţă directă a mărcii pentru România şi Bulgaria. Brandul este prezent însă pe piaţa televizoarelor de mai bine de 23 de ani, prin dealeri, iar cota de piaţă atinsă este de mai puţin de 2% dintr-o valoare totală a vânzărilor de televizoare estimată în 2012 la circa 257 milioane de euro. Pe plan mondial, Sharp este al patrulea producător de televizoare, în Japonia se află pe locul unu la capitolul vânzări, iar în SUA acoperă circa 10% din piaţa de profil.

    Demersurile pentru deschiderea de operaţiuni directe în toate ţările unde nu au fost sucursale până acum au început la
    1 aprilie, ca parte a strategiei de extindere la nivel european. Sharp Electronic România va fi astfel una dintre noile filiale de pe harta japonezilor de la Sharp, iar Bogdan Pasat va fi responsabil cu repoziţionarea pe piaţă a mărcii.

    Experienţa lui Pasat în industria de retail electronice şi electrocasnice a început în 2002, când lucra la Cora, iar piaţa de retail traversa o perioadă înfloritoare. A făcut parte din echipa care a deschis primul magazin din Pantelimon, fiind unul dintre cei câţiva oameni care au pus piatra de temelie a magazinului emblemă din lanţul de retail. „Lucram cam 14 ore pe zi şi au fost luni întregi în care nu am avut nicio zi liberă. Motivaţia de a munci mult era însă foarte puternică, pentru că rezultatele veneau cu viteză şi erau foarte vizibile„, îşi aminteşte el. A urmat un curs de specializare de şase luni în Franţa, unde a învăţat ce înseamnă de fapt retailul. Inginer de profesie şi fără prea multă experienţă în domeniu, s-a format pentru o industrie care evolua într-un ritm exploziv şi care ducea lipsă de manageri comerciali cu cunoştinţe solide şi expertiză. Îşi aminteşte de ritmul intens în care a lucrat atunci ca fiind „o şcoală de care n-aş fi avut parte nicăieri altundeva„. Între 2002 şi 2005 a fost o perioadă în care, într-un singur magazin, se vindea un tir de televizoare pe zi, „pe când acum o întreagă reţea de magazine din ţară nu mai are astfel de vânzări„. Aproximativ 500 de televizoare se vindeau pe atunci într-o singură zi, aproape toate cu tub catodic, pe vremea când LCD-urile şi plasmele erau considerate un adevărat lux.

    După Cora, unde a traversat toate etapele, de la vânzare propriu-zisă şi până la resurse umane sau marketing, s-a mutat la Flanco, în poziţia de product manager.

  • Carnea de pasăre din magazine s-ar putea scumpi cu 15% până la sfârşitul anului

    “Preţurile la furaje au crescut cu 30-35% începând cu luna august, din cauza secetei şi a producţiei mai mici din această toamnă”, a spus Van. El a adăugat că scumpirea cărnii de pasăre va fi influenţată şi de majorările de preţ la combustibili şi energie. “Preţurile la carnea de pasăre vor creşte cam cu 5% la poarta fermierilor, până la sfârşitul anului, dar asta nu reflectă scumpirea din magazine. În general, o creştere de preţ la poarta fermei se regăseşte de trei ori mai mare pe rafturile magazinelor”, a afirmat Van, care estimează o majorare de preţ la carnea de pasăre de aproximativ 15% în magazine.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Carnea din farfuria romanilor – porc din plin, peste mult prea putin

    In fiecare zi, un roman mananca 170 de grame de carne. Un calcul
    simplu, bazat pe datele furnizate de Institutul National de
    Statistica si Asociatia Romana a Carnii, indica un consum de 60 de
    kilograme anual pe cap de locuitor, fata de media Uniunii Europene
    de 90 de kilograme. Datele INS privind consumul de carne si
    preparate din carne arata ca doar un sfert din carnea consumata
    provine din productia proprie si numai doua treimi provin din
    comert.

    Cel mai mare autoconsum se inregistreaza la oua, unde populatia
    cumpara mai putin de jumatate din cantitatea totala. Pe locul
    secund ca pondere a autoconsumului se situeaza legumele, respectiv
    35% din cantitatea medie consumata. Din 9,3 kilograme de legume
    consumate lunar de o persoana, aproape 3,3 kilograme sunt produse
    in gospodarii pentru consum propriu. Cetatenii beau in medie 6,1
    litri de lapte pe luna, dintre care doar putin peste patru litri
    sunt cumparati, iar doi litri provin din gospodarie. Ponderi mai
    reduse ale autoconsumului, sub 20%, se inregistreaza la paine si
    produsele zaharoase, precum si la apa minerala si bauturile
    nealcoolice.

    Revenind la carne, dintre cele 60 de kilograme per capita
    mancate anual, jumatate reprezinta produse pe baza de carne de
    porc. 15-17 kilograme inseamna produse din pasare, iar restul
    bovine si ovine. Totodata, carnea pe care o mancam e fabricata in
    Romania in proportii de circa trei sferturi, potrivit asociatiilor
    din domeniu. Mihai Visan, directorul executiv al Asociatiei Romane
    a Carnii, explica pentru BUSINESS Magazin ca, de regula, consumul
    de carne de porc este specific batranului continent, in timp ce in
    Statele Unite ale Americii, spre exemplu, pasarea si vita sunt
    preponderent mancate de cetateni: “E o chestiune de traditie, in
    primul rand, iar faptul ca mai bine de jumatate din carnea
    consumata de europeni provine din sortimentul porc tine de
    obisnuinta”.

    Sorin Minea, presedintele Patronatului Romalimenta, confirma
    preferinta pentru traditionalul Ghita si sustine ipoteza modelului
    cultural european: “Cu exceptia tarilor musulmane, unde predomina
    consumul de oaie, Europa mananca preponderent porc”. Minea vede
    carnea de pasare ca un tip mai nou introdus si mai ieftin, insa in
    favoarea porcului punctele albe vin de la gustul mai bun, dar si de
    la calitatea nutritiva superioara. O carne mai tanara care creste
    foarte repede, spune Minea, nu e la fel de buna calitativ cu cea a
    unui animal matur: “Colagen si colesterol exista in toate tipurile
    de carne, iar faptul ca porcul e considerat mai nesanatos e cat se
    poate de fals. E o chestiune de imagine”. Majoritatea
    procesatorilor de carne de porc sunt nationali, insa cei din lapte
    sau pasare nu. Asa se face ca laptele e promovat ca aliment extrem
    de sanatos, puiul la fel, iar acum cativa ani chiar si margarina
    era socotita benefica, explica Minea, subliniind ca directiile in
    ce priveste mancarea sunt construite artificial, in functie de un
    criteriu simplu: “cine plateste”.

    Totusi, chestiunea tipului de animal cumparat trece in plan
    secund, cat timp consumul de carne este relativ scazut, atat fata
    de media UE, cat si comparativ cu marii consumatori de produse de
    origine animala, cum ar fi Spania, unde media pe cap de locuitor
    ajunge la 90-95 de kilograme, cu jumatate peste Romania. “Faptul ca
    romanii au ajuns sa manance tot mai rar carne nu are de-a face cu o
    gandire dietetica, ci dimpotriva, se leaga de saracie”, declara
    directorul ARC. In ultima vreme, scumpirea carburantilor si rata
    inflatiei si-au pus amprenta si asupra preturilor la produsele din
    carne. Asa se face ca, doar in prima luna a anului 2011, clientii
    au gasit la raft porc, pui, vita sau pasare mai scumpe in medie cu
    15%. Fireste, preturile vor mai creste, iar majorarile corelate cu
    puterea scazuta de cumparare a cetatenilor, cauzata de reducerile
    de pensii si salarii, vor descuraja consumul in continuare, sustin
    producatorii.

  • Kuweitul interzice importurile de pasari si oua din Romania

    Masura se bazeaza pe rapoartele Organizatiei Mondiale a
    Sanatatii care sugereaza existenta gripei aviare in cele doua tari
    europene, explica institutia din Kuweit.
    Un focar de gripa aviara de tip H5N1 a fost descoperit la jumatatea
    acestei luni in judetul Tulcea, in apropiere de granita cu Ucraina,
    caz in care autoritatile au aplicat toate masurile necesare pentru
    a limita raspandirea virusului si a lichida focarul. Ulterior,
    Comisia Europeana a emis o decizie prin care confirma zona de risc
    stabilita de autoritatile romane. Ucraina a interzis imediat
    importurile de pasari si produse avicole din Romania.

    Ieri, Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara a anuntat
    existenta tot in judetul Tulcea a unui al doilea “posibil focar” de
    gripa aviara, care intre timp a fost neutralizat.
    Pe site-ul Organizatiei Mondiale a Sanatatii, ultimul comunicat
    privind raspandirea gripei aviare dateaza din 4 martie si are ca
    obiect situatia din Egipt. Nici Romania, nici Danemarca nu
    figureaza in documentele OMS ca tari cu risc de gripa aviara. |n
    sectiunea despre Romania, ultima actualizare care face referire la
    gripa aviara dateaza din 2005.

    In 2008, importurile Kuweitului din UE insemnau circa 5 miliarde
    de dolari, din care produsele agricole reprezentau 5,7%. |n acelasi
    an, importurile Kuweitului din Romania s-au ridicat la 54,6
    milioane de dolari, majoritatea constand in produse din fier, otel
    si lemn, conform datelor compilate de Biroul de Promovare
    Comercial-Economica al Ambasadei Romaniei din Kuweit.