BusinessMagazin

Tag: pasare

  • Cine sunt curajoşii care au readus la viaţă una dintre perlele turismului românesc. Spun că inconştienţa, nu curajul i-a mânat în luptă

    În împrejurimile staţiunii Băile Herculane sunt cunoscute în prezent 16 izvoare naturale cu apă termominerală, înşirate de-a lungul râului Cerna, care traversează oraşul cu 5.000 de locuitori. Despre apele sulfuroase de la Herculane se ştie că, de-a lungul timpului, au dovedit că pot vindeca boli atât interne, cât şi externe, de la artroze la boli de piele, afecţiuni gastrice, oftalmologice, respiratorii sau sechele posttraumatice. Factorii naturali pot fi folosiţi fie în scop preventiv, fie în scop terapeutic.

    Dar nimic din toate acestea nu se poate întâmpla fără un program investiţional amplu, care să creeze un mediu turistic atractiv pentru cei care ajung la concluzia că apele de la Herculane le pot face bine. Staţiunii îi trebuie infrastructură, îi trebuie posibilităţi mai multe de petrecere a timpului şi o atractivitate constantă tot timpul anului, nu doar în vârful de sezon.

    Azi, o plimbare prin staţiunea Băile Herculane e ca şi cum ai răsfoi o carte veche, un manual care le-a fost de folos bunicilor sau străbunicilor pe băncile şcolii, dar care a sfârşit aruncat în podul casei. Poveştile localnicilor încep, invariabil, cu „Aici, cândva, veneau turiştii străini cu probleme de sănătate” sau „Aici erau hotelurile neîncăpătoare în timpul sezonului de vară”. Toate au fost cândva, pe vremuri, de mult. Azi, hoteluri întregi stau în paragină, cu geamuri sparte şi uşi ferecate, iar clădiri istorice cu detalii fascinante de arhitectură stau să se prăbuşească. Au mai rămas ca martori doar localnicii care au trăit şi vremurile de glorie ale staţiunii.

    „Să mergeţi în centru să vedeţi, acolo e frumos. Aşa, pe lângă ruine, n-aveţi mare lucru de admirat”, spunea prieteneşte un locuitor din staţiune, ieşit la plimbare într-o duminică rece de noiembrie. La fel de rece ca staţiunea.

    În Herculane există astăzi 66 de unităţi de cazare, cu o capacitate de 4.476 de locuri. Dintre acestea, 3.193 se găsesc în cele 13 hoteluri, spun proprietarii din staţiune.

    Tot ei mai arată că, în 2018, în Herculane s-au cazat peste 140.000 de turişti, un record al staţiunii în ultimele două decenii. Minimele istorice au fost atinse în anii 2009 şi 2010, când numărul turiştilor nu a depăşit 5.000 pe an. Pentru 2019, estimările arată că numărul se va apropia de 170.000. Au fost făcuţi paşi înainte, dar nu e suficient.

    Pionierii

    Printre curajoşii care au investit în Herculane se numără familia Băzăvan din Craiova, care este responsabilă de peste 400 dintre cele aproape 3.200 de locuri de cazare disponibile în hotelurile din staţiune.

    „Obişnuiam să venim aici cu părinţii în copilărie, aşa că am văzut cât de căutată era zona cândva. Ani mai târziu, când ne-am reîntors, am găsit totul în paragină. Atunci am decis să cumpărăm noi un hotel şi să-l renovăm pentru a-l redeschide”, povesteşte Marius Băzăvan, care, alături de fratele lui, Florin, ţine în mâini hotelurile Diana şi Afrodita din Băile Herculane.

    Marius avea 22 de ani când a hotărât să se dedice redeschiderii hotelului Diana. Coordonaţi şi susţinuţi permanent de părinţi, cei doi fraţi au făcut ceea ce nu mulţi îndrăzniseră să creadă că se mai poate face. „Am pornit cu un buget care s-a terminat mai repede decât plănuiserăm. Până la finalizarea primului hotel (Diana – n. red.), bugetul programat a crescut de două ori şi jumătate. Am apelat la credite bancare şi încă nu ne-am amortizat investiţia. Sperăm să facem asta în următorii doi ani”, spune Florin Băzăvan.

    Hotelul Diana a fost repus în funcţiune în 2011. Un an mai târziu s-a deschis ceea ce este astăzi Afrodita Resort & Spa, un complex care, pe lângă hotel, include saune, o sursă proprie de apă termală sulfuroasă şi zone destinate tratamentelor de recuperare şi prevenţie. Investiţia în cele două hoteluri a ajuns, în cele din urmă, la 10 milioane de euro.

    „În prima iarnă, am avut şase cazări. Pe atunci (în 2012 – n. red.), în Herculane toate spaţiile de cazare se închideau pe perioada iernii, de aceea oamenii nu erau obişnuiţi să vină aici în lunile acelea”, îşi aminteşte Marius Băzăvan.

    Ei au fost deschizători de drumuri, iar lor le-au urmat şi alţii. Uşor-uşor, staţiunea a ajuns la un nivel decent.

    Afrodita Resort & Spa face parte din grupul Bacolux, deţinut de fraţii Marius şi Florin Băzăvan. Pe lângă hotelurile Diana (trei stele) şi Afrodita (patru stele) din Băile Herculane, în grup mai sunt incluse hotelul Craioviţa din Craiova şi pensiunea Bacolux din Buşteni. Împreună, acestea au peste 1.000 de locuri de cazare şi 350 de angajaţi. Grupul Bacolux a fost înfiinţat în 1994 ca un business de familie. Primul hotel deschis a fost cel din Craiova, căruia i-au urmat, în 2011, hotelul Diana (preluat şi redeschis), iar apoi hotelul Afrodita. La finalul anului trecut, în cadrul hotelului Afrodita a fost deschis centrul spa Herculum, o investiţie de 2,5 milioane de euro, iar acum proprietarii lucrează la o zonă de divertisment pentru copii.

    Mânaţi de inconştienţă

    La opt ani distanţă de la deschiderea primului hotel din Herculane, cei doi fraţi Băzăvan spun că nu curajul, ci inconştienţa i-a mânat în luptă. „Investitorii nu vin aici, pentru că investiţia nu se amortizează foarte repede. Nimeni nu vrea să cumpere o clădire în ruină, să aştepte un an şi jumătate, poate chiar doi, până să primească autorizaţia de construcţie, să construiască încă patru-cinci ani şi abia apoi să deschidă. Şi totuşi, staţiunea trebuie să renască, peisajele sunt foarte frumoase, resursele naturale şi aerul ionizat sunt elemente foarte valoroase pentru dezvoltarea oraşului”, spune Florin Băzăvan.

    Anul acesta, pentru prima dată în perioada săbătorilor, multe rezervări la Afrodita Resort & Spa sunt pentru perioada 23 decembrie – 3 ianuarie, adică oamenii vor să stea mai mult timp în Herculane, nu doar trei-patru zile, ca până acum. Şi ponderea turiştilor străini e mai mare, ajungând acum la 14-15%, faţă de doar 2% în urmă cu opt ani. „Mai avem câteva proiecte pe care vrem să le dezvoltăm în Băile Herculane şi la care lucrăm în prezent. Unul dintre ele este un spaţiu de divertisment. Ne-ar mai trebui însă angajaţi. Avem 260 de oameni la hotelurile din Herculane, dar am mai avea nevoie de încă cel puţin 15%”, spune Florin Băzăvan.

    Cei doi fraţi antreprenori spun că, dincolo de investiţiile private, turismul balnear are nevoie şi de o colaborare mai bună între Ministerul Sănătăţii şi cel al Turismului, pentru a încuraja oamenii să meargă la tratamente în astfel de staţiuni, unde se ajunge, de regulă, cu trimitere de la medicul de familie. Turiştii care vin să-şi trateze diverse afecţiuni trebuie să respecte indicaţiile clare ale medicului de familie şi ale medicilor din staţiune.

    De altfel, circa 40% dintre turiştii care se cazează la Afrodita Resort & Spa se duc pentru tratamente recomandate de medici, iar restul aleg să meargă acolo pentru relaxare. Media de vârstă a celor care se cazează în complex este de aproximativ 40 de ani. Preţurile variază în funcţie de sezon, de tipul camerei şi de alte criterii, dar în medie şapte nopţi de de cazare în complex costă circa 200 de euro pentru o cameră dublă, potrivit unei simulări de rezervare făcute pe site.
    Pentru toate hotelurile din grupul Bacolux, familia Băzăvan estimează o cifră de afaceri de 7,3 milioane de euro în 2019, în creştere faţă de cele 6 milioane de euro obţinute anul trecut. Businessul creşte şi, odată cu el, creşte şi staţiunea Băile Herculane. Mai trebuie să crească doar interesul investitorilor şi al autorităţilor.

  • Un secol de istorie pentru Bursa de la Bucureşti

    Închisă aproape cinci decenii de socialişti pe fondul procesului de naţionalizare a economiei, bursa de la Bucureşti renaşte din propria cenuşă în 1995 în contextul alinierii României la practicile capitalismului, care presupuneau şi o piaţă de capital funcţională.
    Încercată de mai multe crize în jumătate de secol cât a fost activă, bursa de la Bucureşti are în prezent şansa de a promova de la o piaţă de frontieră la una emergentă, în ceea ce ar putea fi biletul dus către pieţele dezvoltate ale vestului.
    De la emitenţi precum Banca Naţională a României, care era una dintre cele mai căutate acţiuni la începutul secolului XX ca urmare a dividendelor ridicate, sau Letea, unul dintre cei mai vechi şi mai mari producători de hârtie de atunci, bursa de la Bucureşti a evoluat până în prezent la companii din sectoare de activitate care nici măcar nu existau acum o sută de ani, precum telecomunicaţii, IT, intermediare financiară.
    Însă chiar şi cu noile tendinţe, bursa de la Bucureşti încă se luptă să recâştige rolul de finanţator al companiilor în condiţiile în care în 1926 s-a tranzacţionat la Bucureşti circa 11% din Produsul Intern Brut (PIB) al României de atunci faţă de 1,6% în 2017, potrivit calculelor ZF pe baza datelor BNR, ASF şi ale BVB.

    50 de ani în beznă
    Activitatea Bursei de Efecte, Acţiuni şi Schimb este întreruptă în 1948 odată cu instaurarea regimului comunist în România şi cu începerea naţionalizării economiei, proces care avea să transforme din temelii societatea românească şi a cărui cerneală în paginile de istorie este proaspăt uscată.
    La acel moment, la bursa de la Bucureşti erau înscrise acţiuni emise de 93 de societăţi şi 77 de titluri cu venit fix (obligaţiuni). Coincidenţă sau nu, în prezent pe piaţa principală sunt listate circa 90 de acţiuni şi 76 de emisiuni de obligaţiuni, practic numere asemănătoare celor de acum o jumătate de secol, potrivit datelor BVB.
    România a schimbat macazul în 1989 odată cu Revoluţia, eveniment care avea să delimiteze generaţii întregi şi care cu siguranţă va rezista testului timpului. Economia sare într-o nouă etapă, de la una închisă la una de tipul deschis, capitalist. Iar bursa îi urmează exemplul câţiva ani mai târziu.
    Capitalismul se scrie cu cerneală verde, dolarii fiind motorul care la începutul anilor ’90 a pus în funcţiune motorul pieţei de capital în România. Iar cum banii nu au ochi sau urechi să audă, au nevoie de specialişti care să îi dirijeze spre plasamente. Până şi inginerii au răspuns chemării pieţei de capital de atunci şi au devenit din stâlpi ai orânduirii socialiste, stâlpi ai capitalismului românesc.

    Renaşterea
    Anii de început ai bursei post-decembriste au fost cuprinşi de un „romantism revoluţionar”, cu sute de mii de români prinşi în vârtejul transformării în profit chiar şi a celei mai reduse sume investite, a cupoanelor rezultate de pe urma privatizărilor în masă de la începutul anilor ’90, dar şi a premierelor la Bucureşti, suprapuse chiar cu o criză.
    „Capitalul de entuziasm a fost molipsitor şi a atras rapid câteva mii dintre cei mai buni absolvenţi ai facultăţilor economice, juridice şi tehnice ale vremii către firmele de brokeraj, consultanţă şi servicii IT conexe, cu promisiunea unor cariere fulgerătoare şi a unor câştiguri pe măsura adrenalinei care pulsa în vene mai rapid decât cotaţiile primelor blue chips pe ecranele computerelor Pentium, cu hardul mai mic decât al celui mai ieftin smartphone de azi”, spune Dragoş Neacşu, unul dintre cei mai vechi specialişti ai pieţei de capital din România, în prezent director general al Erste Asset Managmenet, administrator a circa 7 miliarde de lei.
    În noiembrie 1995 bursa de la Bucureşti înregistrează prima şedinţă de tranzacţionare de după pauza de aproape o jumătate de secol. În acea zi au fost tranzacţionate 905 acţiuni emise de şase companii listate. În prezent la bursa de la Bucureşti se tranzacţionează în medie circa 30 de milioane de acţiuni emise de aproape 90 de companii.
    „Noutatea anilor 1995-1996 a fost dată de diluţia a circa 30% din capitalul românesc al vremii, existent în circa 6.000 de companii din numeroase sectoare de activitate şi cu o largă răspândire geografică, către peste 13 milioane de cuponari/acţionari minoritari. Care au primit aceste hârtii de valoare gratuit, pentru simplul motiv ca împliniseră 18 ani şi erau cetaţeni români. Dar care nu aveau nici cele mai elementare cunoştinţe despre piaţa de capital, mecanismele acesteia şi modul în care ar trebui să se comporte cu noua avuţie financiară”, spune Dragoş Neacşu.
    Practic, în urma procesului de privatizare, românii au devenit acţionari la cele mai mari companii din România şi până şi în prezent sunt mulţi care nu ştiu acest lucru în condiţiile în care la Depozitarul Central sunt parcate deţinerile a circa 9,4 milioane de români.
    În 1997 bursa de la Bucureşti lansează indicele BET, principalul indice al evoluţiei pieţei de capital din România. De la 1.000 de puncte atunci, indicele BET afişează la începutul lunii octombrie din 2018 un nivel de circa 8.500 de puncte, fiind încercat de mai multe crize, una cu puţin timp de la lansare.
    La un an din momentul lansării, BET avea să atingă minimul istoric pe fondul crizei rublei din Rusia. Pe 24 septembrie 1998, indicele ajungea la cel mai scăzut nivel, de 281 de puncte. În contrapartidă, la aproape 10 ani de la momentul lansării, BET a atins maximul istoric: pe 24 iulie 2007, de 10.813 puncte. Ulterior, evenimentele de pe scena financiară internaţională din anul 2008 au condus la scăderi abrupte pe toate pieţele de capital ale lumii, iar nivelul minim după această perioadă a fost atins în România pe 25 februarie 2009, când indicele BET avea un nivel de 1.887 puncte.

    Perspective de promovare
    În septembrie 2016, agenţia de evaluare financiară FTSE Russell introduce piaţa de capital din România pe lista de promovare de la piaţa de frontieră la una emergentă, cea mai bună veste primită de piaţa bursieră post-decembristă în contextul în care o posibilă promovare aduce fluxuri ale investitorilor străini, capital care ulterior se regăseşte în preţurile acţiunilor şi în economia românească. În septembrie 2018 FTSE Russell anunţă că menţine România pe lista de monitorizare şi îmbunătăţeşte două criterii, printre care şi cel de lichiditate, cea mai dureroasă rană a bursei româneşti. Analiştii consideră că în 2020 bursa de la Bucureşti va trece într-o nouă ligă, ceea ce va aduce şi marfă nouă, dar şi un aflux de capital al investitorilor.

    1948
    În 1948, anul în care bursa de la Bucureşti
    a fost închisă de comunişti, erau înscrise acţiuni emise de 93 de societăţi şi 77 de titluri cu venit fix (obligaţiuni).

    2018
    În prezent pe piaţa principală sunt listate circa 90 de acţiuni şi 76 de emisiuni de obligaţiuni, asemănător statisticilor de acum o jumătate de secol. 

    # Bursa de la Bucureşti are 169 miliarde de lei capitalizare (38 mld. euro) şi 87 de emitenţi listaţi. Spre comparaţie, bursa de la Varşovia adună 870 emitenţi cu 290 mld. euro capitalizare.

    # Indicele BET-TR de la Bucureşti, care urmăreşte şi dividendele livrate de prima ligă bursieră, a adus în 2017 un randament de 19%, printre cele mai ridicate la nivel european. Deutsche Boerse din Germania a livrat 16%, iar Euronext din Bruxelles circa 4,9%.

    # 2 miliarde de lei (430 mil. euro) este cea mai mare listare la Bucureşti, cea a Electrica din 2014. 944 milioane de lei (205 mil. euro) reprezintă cea mai mare listare anteprenorială, cea a Digi în mai 2017.

    # 4,5 mld. euro este capitalizarea Petrom (SNP), cea mai valoroasă companie de la Bucureşti. Spre comparaţie, cea mai valoroasă companie de la Varşovia, PKO Bank, are
    13 mld. euro capitalizare.

  • Vânzările Agricola au crescut în 2017 cu 6% la carnea de pasăre, şi cu 10% la salamuri crud-uscate

    Grupul de firme Agricola a înregistrat în 2017 o cifră totală de afaceri de 683,183 mil. lei, cu 5,31% mai mare decât cea înregistrată anul precedent, 648,746 mil. lei (în condiţiile în care în cursul anului 2016 Agricola a făcut exit din business-urile GA-Nutriţie Animală SA şi Suinprod SA). Toate celelalte companii ale grupului, respectiv toate categoriile de produse Agricola au înregistrat creşteri în 2017.

    La categoria mezeluri (salamurile crud-uscate şi preparatele fiert-afumate), cifra de afaceri a fost de 124,843 mil. lei, cu 2,55% mai mare decât în 2016 (cresterea reală ar fi de 10,51%, dacă se iau în calcul, începând cu iunie 2016, efectele aplicării Legii 321, prin care off-urile de vânzări se exclud din cifra de afaceri începând cu acea dată). Salamurile crud-uscate Agricola, care au înregistrat anul trecut o creştere valorică a vânzărilor de 9,13%, respectiv o creştere de 6% în volume. De asemenea, anul trecut au crescut vânzările valorice ale preparatelor fiert-afumate cu 20,5%, respectiv 15% în volum.          

    Europrod SA, compania din grupul de firme Agricola care comercializează  semipreparate şi produse tip ready-meal, a înregistrat în 2017 vânzări mai mari cu cu aproape 21%, faţă de anul precedent, în condiţiile unei creşteri a volumelor comercializate de 15%. „Creştem sistematic această categorie, motiv pentru care anul acesta vom face o investiţie ce depăşeşte 4 milioane euro într-o nouă linie de producţie”, a precizat preşedintele AGRICOLA.

    La ouă consum, produse la Avicola Lumina Constanţa, compania a înregistrat o creştere cu 21% a cifrei de afaceri în 2017 (69,405 mil. ouă vândute).

     

     

  • INCIDENT aviatic cu un avion Blue Air care avea 143 de persoane la bord. Totul s-a petrecut la câteva minute după ce a decolat din Bucureşti

    O aeronavă a companiei Blue Air cu destinaţia Valencia care a decolat în jurul orei 7:20 de pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti a revenit pe aeroport din cauza faptului că o pasăre a fost aspirată de unul dintre motoarele aparatului, potrivit reprezentanţilor Blue Air.

    Potrivit reprentanţilor companiei aeriene, aeronava s-a întors din zbor, conform procedurilor.

  • Aroganţă fără limite: de ce a cumpărăt un bărbat 80 de bilete de avion pentru aceeaşi cursă

    Şoimilor le este permis să călătorească în cabinele acestor operatori aerieni. Au chiar propriul paşaport şi de obicei stau pe umerii stăpânilor lor. 
     
    Şoimul este pasărea naţională a qatarezilor şi este văzută ca un simbol al forţei şi curajului. Este totodată folosit la vânătoare. A devenit un lucru obişnuit ca şoimii să îi însoţească pe stăpânii lor în timpul călătoriilor lor, fără cuşti, indiferent de clasa de zbor la care şi-au luat bilet. 
     
    Săptămâna aceasta, o fotografie cu o cabină plină de astfel de păsări a devenit virală pe social media, după cum remarcă CNN. Ahmet Yasar, cel care a postat imaginea pe Reddit, le-a spus celor de la CNN că şoimii călătoreau spre Jeddah, în Arabia Saudită, iar fotografia a fost făcută de un prieten pilot.
     
    Într-adevăr, nu este neobişnuit să călătoreşti însoţit de o astfel de pasăre cu operatorii din Golf, însă să aibă atât de mulţi la bord a fost o supriză pentru pilot – operatorii aerieni restricţionează numărul şoimilor până la un maximum de şase.
     
    Expertul în cultura arabă Nasif Kayed, a declarat pentru CNN că un şoim poate să coste între 2.000 de dirhami (circa 544 de dolari) şi 70.000 de dirhami (peste 19.000 de dolari). ”Depinde de ceeea ce cauţi şi câţi bani vrei să cheltuieşti. (…) Costul lor este influenţat de rasă – unii sunt crescuţi pentru vitză, alţii pentru faptul că pot vâna pe distanţe lungi.”
     
    În Emiratele Arabe Unite, şoimii trebuie să aibă propriul lor paşaport, emis de Ministrul Mediului şi Apelor. Scopul acestuia este să prevină contrabanda cu şoimi. Documentul este valabil timp de trei ani şi costă aproximativ 130 de dolari. Între 2002 şi 2013, guvernul a eliberat mai mult de 28.000 de paşapoarte pentru şoimi. Kayes spune că şoimii pot fi antrenaţi în şase luni, iar bărbaţii din Emirate au o legătură specială cu ei. ”Pentru noi, reprezintă curajul, perseverenţa, determinarea şi libertatea.”
    Proprietarul şoimilor din fotografie a cumpărat bilete pentru fiecare în parte, dar câteva companii aeriene permit pasagerilor să zboare cu păsările pe scaunul lor. 
     
    Potrivit site-ului companiei, Qatar Airways  permite fiecărui pasager să fie însoţiţi de câte un şoim, cu menţiunea că în întreaga cabină este permis un maximum de şase şoimi – costul este cuprins între 115 şi 1.620 de dolari.  Etihad are reguli asemănătoare în ce priveşte zborurile cu şoimi, dar Emirates solicită ca toate animalele care călătoresc cu stăpânii lor să fie închise în cuşti. 
     
    Royal Jordanian Airlines permite călătoria cu câte doi şoimi pe scaun şi un maximum de 10-12 şoimi în cabină în acelaşi timp.
     
    Se pare că şi alte companii aeriene sunt deschise la acest comportament: operatorul aerian german Lufthansa a sugerat că ar putea permite pasagerilor să călătorească împreună cu şoimii lor la bord în viitor – a dezvoltat un prototip de loc pentru păsări în 2014, pe care l-au denumit ”The Falcon Master”.

  • Sfatul de business al săptămânii de la George Horoi, preşedinte Agricola Bacău: “Orice problemă are o soluţie”

    Grupul de firme pe care îl conduce Horoi a avut în primele şase luni ale acestui an o cifră de afaceri de circa 345 milioane de lei, în creştere cu 12,7% faţă de perioada similară a anului trecut. Agricola Internaţional SA, cea mai importantă companie a grupului, în care sunt integrate lanţul de producţie a cărnii de pasăre şi operatorul logistic, a înregistrat în primele şase luni o cifră de afaceri mai mare cu 17,6% faţă de cea realizată în perioada similară a anului trecut, ajungând la 201,8 milioane de lei.

    Grigore Horoi şi-a început cariera în cadrul grupului de firme Agricola în urmă cu 25 de ani şi a urcat pas cu pas în ierarhie până în 2009, când a preluat frâiele conducerii pentru întregul grup. Absolvent de studii economice, până în 1991 a lucrat la o fermă, iar fostul director al Agricola, Petru Plăcintă, zootehnist care a condus combinatul avicol din Bacău vreme de trei decenii, l-a numit economist-şef al complexului de găini ouătoare. Grigore Horoi este, de altfel, şi unul dintre cei trei acţionari români care deţin pachetul majoritar de acţiuni ale companiei, a cărei istorie începe în urmă cu aproape 60 de ani.

    CARE A FOST CEL MAI DIFICIL MOMENT DIN CARIERĂ ŞI CUM L-AŢI DEPĂŞIT?

    Cel mai dificil moment a fost criza din 1997. Atunci, subvenţia pe produs, de 30%, a dispărut, iar dobânzile au crescut la peste 150%. Inflaţia la acel moment a ajuns la circa 80%, TVA a crescut de la 9% la 18%.

    Momentul a fost depăşit cu încredere şi determinare şi cu sprijinul partenerilor: bănci, furnizori, acţionari, angajaţi şamd. Agricola a avut şi are între valorile sale asumate reputaţia – bună, care dă încredere partenerilor săi.

    CE AŢI ÎNVĂŢAT DIN ACEASTĂ EXPERIENŢĂ?

    Că orice problemă are o soluţie.

    CARE SUNT GREŞELILE PE CARE LE ÎNGĂDUIŢI ALTORA?

    Greşeala care nu se repetă. În general, sunt greu de iertat greşelile provocate de lipsa implicării şi de superficialitate.

    CE ALTĂ PROFESIE V-AR FI PLĂCUT?

    Îmi place să construiesc echipe şi să le mobilizez pentru a pune în valoare resursele. Cred că mi-ar plăcea jobul de antrenor.

    CE PROFESIE NU AŢI FI ALES NICIODATĂ?

    Am o mare admiraţie pentru medicii chirurgi, dar nu cred că aş putea să profesez. Nu cred că aş putea să fac meseria de profesor – nu-mi place să repet aceleaşi… vorbe.

    UN SFAT PENTRU TINERI LA ÎNCEPUT DE CARIERĂ.

    Fie că aleg poziţia de angajat, fie pe cea de antreprenor, să se orienteze spre lucrurile pe care le-ar face cu plăcere. Încrederea, perseverenţa şi etica profesională sunt elemente care îi pot ajuta în drumul spre succes.

    Preferinţe

    CUVÂNT:
    Armonie. Nu-l folosesc, dar am auzit că are legătură cu atitudinea mea.

    CARTE:
    Citesc destul de mult, dar cartea „Doctrina Şocului. Naşterea capitalismului dezastrelor“ de Naomi Klein îmi revine periodic în minte.

    PERSONALITATE:
    Nu am o persoană la care să mă raportez. În general sunt plin de admiraţie faţă de oamenii care au reuşit având mintea deschisă, creativă, foarte perseverenţi şi serioşi în relaţia cu partenerii.

  • Locul unde locuitorii trăiesc140 de ani şi fără să se îmbolnăvesc-GALERIE FOTO

    Valea râului Hunza, aflat la graniţa dintre India şi Pakistan, este de multe ori numită şi “oaza tinereţii”. Oamenii din această regiune aproape nu se îmbolnăvesc niciodată şi arată mereu tineri, iar durata de viaţa ajunge până la 140 de ani.

    Mulţi dintre locuitori trăiesc peste 100 de ani şi este considerat ceva normal. Oamenii din Hunza au fost descoperiţi de europeni în anii 20 de către un doctor scoţian numit MakKarrison care a trăit o perioadă îndelungată alături de ei. Acesta le-a documentat viaţa şi a descoperit că secretul pentru longevitatea acestora este dieta lor. Scoţianul a descoperit că mănâncă puţină carne, şi iau masa doar de două ori pe zi. În plus, înnoată în apa îngheţată, iar o plimbare de 15-20 km este cât se poate de normală.

    R. Bircher detaliază felul în care trăieşte poporul din Hunza în cartea sa “Hunza-people who do not know disease”:

    – dieta e dominată de fructe şi legume
    – mănâncă multă hrană neprepărată, crudă
    – consumă foarte puţină sare
    – alcoolul şi dulciurile sunt consumate foarte rar

    În 1963, o echipă medicală franceză a mers într-o expediţie în Hunza şi au stabilit că speranţa medie de viaţă este de 120 de ani. Mai mult, în 1977, în cadrul unui congres despre cancer, potrivit mai multor oameni de ştiinţă, în Huzna s-a constatat absenţa cancerului în orice formă.

    CELE MAI INTERESANTE GALERII FOTO

    Călătorie spectaculoasă pe cel mai mare râu subteran aflat într-o peşteră – GALERIE FOTO

    Fotografii incredibile ale şahului din Iran şi ale haremului său – GALERIE FOTO

    Titanicul se pregăteşte de un nou drum. Va pleca din Jiangsu, China, pâna la Dubai – GALERIE FOTO

    Cea mai izolată localitate din lume. Acolo trăiesc 800 de oameni – GALERIE FOTO

    Imagini din epoca de aur: cum se distrau oamenii din URSS în anii ’70 şi ’80 – GALERIE FOTO

    Cum arată yachtul secret al lui Steve Jobs – GALERIE FOTO

    Imagini incredibile cu tribul care nu a fost atins de lumea modernă – GALERIE FOTO

    Cum arată noul avion privat de 20 de milioane de dolari al lui Jackie Chan – GALERIE FOTO

    Viaţa în cel mai poluat oraş din lume unde temperatura medie anuală este -10 grade Celsius – GALERIE FOTO

    Restaurantul discret unde preşedinţii îşi duc amantele – GALERIE FOTO

     

     

  • Jumătate din parizerul analizat conţine piele de pasăre, emulsie din şorici, zgârciuri, cartilagii şi până la 19 aditivi!

    Asociaţia Pro Consumatori (APC) a achiziţionat din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri) 52 tipuri de parizer, în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenţia în ceea ce priveşte conţinutul acestor produse şi potenţialele efecte asupra sănătăţii consumatorilor. 

    73% din parizerul analizat are gust intensificat cu monoglutamatul de sodiu şi este colorat cu extract de gândaci!

    La fabricarea sortimentelor de parizer analizate s-au folosit următoarele ingrediente: emulsie din piele de pasăre, emulsie de şorici, carne de pui, carne de pui şi de curcan separată mecanic, carne de pui dezosată mecanic, carne de pasăre separată mecanic, piept de pui, carne de curcan, piept de curcan, piele de curcan, piele de pui ş.a.m.d

    În cele 52 de produse analizate s-au identificat 48 aditivi alimentari şi alte substanţe. 

    Toate produsele analizate conţin aditivi alimentari, adică E-uri, de la 3 aditivi alimentari până la 19 aditivi alimentari.
    La 85% din produsele analizate s-a folosit nitrit de sodiu, un conservant suspect.

    La 79% din produsele analizate s-au  folosit difosfaţi.

    73% dintre produsele analizate sunt colorate cu carmin/E120/acid carminic, un colorant roşu strălucitor obţinut dintr-o specie de insectă numită coşenilă. Aditivul prezent şi la crenvruşti.

    Top 10 mărci de  parizer după conţinutul de carne:

    1. Kaufland Classic (parizer de porc. Delicatesă germană Lyoner) / Germania cu 84% carne de porc şi 4 aditivi;
    2. Zimbo (parizer ţărănesc cu ardei) / Ungaria cu 80% carne porc şi 6 aditivi;
    3. Apetit (parizer porc / 5 aditivi, parizer cu ardei / 6 aditivi) cu 63% carne de porc;
    4. Apetit (parizer pasăre / 4 aditivi / 60% carne de pasăre; parizer ţărănesc piept de pui /6 aditivi / 60% carne piept de pui), Baroni (parizer de pasăre / 9 aditivi / 60% carne pui)
    5. Auchan (parizer piept de pui / 8 aditivi / 57% piept de pui);
    6. Casa Gustului (parizer cu ardei / 8 aditivi / carne porc 55%);
    7. Gustoso (parizer ţărănesc cu piept de pui / 9 aditivi/ 54% piept de pui), Baroni (parizer ţărănesc cu piept de pui / 9 aditivi / 54% carne din piept de pui), Casa Gustului (parizer de porc / 8 aditivi / 54% carne de pui);
    8. Baroni (mini parizer cu pui / 8 aditivi/ 52% carne de pui; parizer cu ardei / 9 aditivi/ 52% carne de porc; parizer cu carne de porc / 9 aditivi / 52% carne de porc);
    9. Facos (parizer cu pui /5 aditivi / 51% carne pasăre), Aldis (mini parizer cu pui / 4 aditivi / 51% carne de pui)
    10. Pick (parizer de porc / 5 aditivi / 50% carne de porc) Aldis (parizer porc / 4 aditivi / 50% carne de porc), Facos (parizer cu porc / 6 aditivi / 50% carne porc).

    Top 10 mărci de parizer după numărul de aditivi alimentari:

    1. DiaVist (parizer cu şuncă) conţine 19 aditivi;
    2. DiaVist (parizer cu pasăre şi porc) conţine 16 aditivi;
    3. DiaVist (parizer cu carne de pui; parizer cu carne de curcan) conţine 15 aditivi;
    4. Fox (parizer mini) conţine 13 aditivi;
    5. Matache Măcelaru (parizer ţărănesc), Carrefour (parizer feliat, parizer cu ardei) conţin 11 aditivi;
    6. Reinert (parizer feliat) conţine 10 aditivi;
    7. Gustoso (parizer ţărănesc cu piept de pui), Baroni (parizer cu ardei, parizer cu carne de porc, parizer ţărănesc cu piept de pui, parizer de pasăre), Pofta Bună (parizer cu carne de pasăre) conţin 9 aditivi;
    8. Auchan (parizer piept de pui), Carrefour (parizer cu pasăre), Casa Gustului (parizer cu ardei, parizer de porc), Baroni (mini parizer cu pui), Meda (parizer ţărănesc, parizer ţărănesc cu piept de pui) conţin 8 aditivi alimentari;
    9. Campofrio (parizer cu pasăre), Caroli (parizer cu pasăre), Fox (parizer cu piept de pui), Benedek (parizer cu ciuperci), Poftă Bună (parizer cu carne de porc, parizer Familia), DiaVist (Suprem. Parizer favorit) conţin 7 aditivi;
    10. Cris-Tim (miniparizer cu pui), Auchan (parizer cu carne de pui, parizer cu carne de porc), Alpinia (miniparizer cu pui), Apetit (parizer cu ardei, parizer ţărănesc piept de pui), Matache Măcelaru (parizer cu vită), Zimbo (parizer ţărănesc cu ardei), Ifantis (parizer cu carne de curcan), Facos (parizer cu porc).

     

  • Super-tatăl care a construit un copac în camera copiilor săi

    Utilizatorul Reddit Radamshome, tatăl a doi copii, a vrut să le facă o surpriză acestora şi a transformat camera lor dintr-un dormitor obişnuit, într-un tărăm feeric, completat de un copac în mărime naturală în care să citească. A investit 4.250 de dolari în proiect şi a petrecut 18 luni pentru a-l finaliza, potrivit freshome.com.

    A adăugat detalii precum ferestre luminate, cuiburi de pasăre şi lumini de Crăciun în interior care să simuleze stelele. Terenul poveste a fost atent construit din sârmă sudată, pastă de hârtie turnată şi beton şi pictat cu straturi multiple de vopsea, colorant şi cerneală colorată. Copacul este atât de puternic încât suportă greutatea a trei adulţi.
     

  • Vânzările Agricola la carnea de pasăre au crescut cu 10% în 2014

    „Vânzările Agricola de carne de pui au crescut faţă de anul precedent în principal datorită creşterii ponderii în mixul de produse comercializate a sortimentelor cu valoare adăugată mare – produse refrigerate tranşate şi dezosate, în detrimentul carcasei de pasăre.

    Am crescut, de asemenea, cantităţile de produse de nişă, cum sunt Puiul Fericit, Puiul Familist, Puiul Antistres, gama Uşor de Gătit si, respectiv, sortimentele din carne de curcă, raţă şi chiar iepure. Rezultatul continuă trendul crescător pe care Agricola îl menţine în ultimii şase ani – vorbim de o dublare a vânzărilor în acest interval – în contextul în care piaţă cărnii de pasăre înregistrează o creştere lentă în 2014 faţă de 2013, de 2%, iar preţul mediu al cărnii de pasăre urmează un trend negativ în Europa, respectiv de – 3 procente în piaţa internă, în aceeaşi perioadă.

    În 2014, 85% din carnea de pui comercializată a fost refrigerată. Exporturile s-au diminuat  cu aproximativ 30% faţă de anul trecut (circa 8% din producţia de carne) deoarece, pe de o parte, ne-am concentrat mai mult pe piaţa internă, în special în zona retailului tradiţional, unde livrăm astăzi 36,5% din producţia de carne, iar pe de altă parte exportul a fost orientat exclusiv pe marfă cu valoare adăugată mare, o parte semnificativă a acesteia fiind vândută sub brand Agricola”, a declarat Grigore Horoi, preşedintele Agricola Bacău.

    Grupul de firme Agricola a înregistrat în 2014 o cifră totală de afaceri de peste 616 mil. lei (aprox. 138,5 mil. euro), cu 4% mai mare decât cea înregistrată anul precedent,.

    La toate celelalte categorii de produse compania a înregistrat creşteri. Astfel, la categoria mezeluri (salamurile crud-uscate şi preparatele fiert-afumate obţinute la Salbac SA, companie din cadrul grupului de firme Agricola), valoarea totală a vânzărilor a fost cu 11% mai mare decât în 2013, în condiţiile în care această piaţă a continuat să se contracte.

    Pentru al şaselea an consecutiv salamurile crud-uscate ale companiei au înregistrat o creştere valorică a vânzărilor, care anul trecut s-a plasat la 16% în valoare şi respectiv 14% în volume.

    „Ne consolidăm poziţia de lideri de piaţă în România la grupa salamurilor crud-uscate, cu vânzări de 16% din total segment. Salamul de Sibiu Agricola a înregistrat pe parcursul anului trecut o cotă de piaţă medie valorică de 51%, respectiv o cotă medie în volum de 50% din total segment Salam de Sibiu comercializat pe piaţa internă. Anul trecut am vândut cu 11% mai mult Salam de Sibiu Agricola decât în anul 2013”, a precizat Grigore Horoi.      

    Europrod SA, care comercializează semipreparate şi produse tip ready-meal, si-a menţinut anul trecut, cumulat, o cotă de piaţă de 19% în categorie. Astfel, în 2014 faţă de anul precedent vânzările companiei Europrod de semipreparate şi produse ready meal au crescut cu 18% în valoare, în condiţiile unei creşteri de 19% a volumelor comercializate.

    La ouă consum, produse la Avicola Lumina Constanţa, s-a înregistrat o creştere cu 13% a cifrei de afaceri în 2014, respectiv o creştere cu aproape 6% a bucăţilor vândute în 2014 (57,894 mil. buc.).

    ”Vorbim în continuare de o perioadă în care preţul mediu înregistrează un trend descrescător, similar celui european. Pentru anul 2015 ne-am propus o menţinere a cantităţilor vândute la carnea de pasăre, o creştere de 10% la mezeluri şi semipreparate. Ne îndreptăm atenţia către creşterea profitabilităţii, în special prin selecţia riguroasă a portofoliului de produse”, a încheiat preşedintele Grigore Horoi.  

    Agricola este unul dintre cei mai mari producători de carne de pui din România şi principalul exportator din această categorie, care în septembrie 2014 a împlinit 22 de ani de la înfiinţare.

    În 2014, Agricola deţine 16% din piaţa cărnii de pui, 19% din piaţa de semipreparate şi produse de tip ready-meal, iar Salamul de Sibiu Agricola este lider în total segment Salam de Sibiu comercializat în România cu 52% cotă de piaţă în valoare.