BusinessMagazin

Tag: Parlamentul European

  • Parlamentul European a decis ca trecerea la ora de vară să nu mai fie obligatorie

    Potrivit acestei propuneri, fiecare stat membru al Uniunii Europene va avea dreptul să decidă până în 2021 dacă va păstra actualul sistem sau va renunţa la schimbarea orei.
     
    Potrivit legislaţiei comunitare actuale, toate cele 28 de state membre trec la ora de vară în ultima duminică din martie şi înapoi la ora de iarnă în ultima duminică din octombrie.
     

  • Firea îl parafrazează pe Dragnea în privinţa candidaţilor: Trebuie să fie şi patrioţi şi buni europeni

    „Sunt o persoană care a fost ataşată permanent valorilor europene, chiar în această perioadă este o întreaga efervescenţă, atât în tara, cât şi în Europa, în vederea organizării alegerilor pentru Parlamentul European.
     
    Aud din ce în ce mai des întrebarea, ce fel de persoane trebuie sa trimită naţiunile în PE, dacă trebuie sa fie patrioti sau buni europeni. (…) Trebuie sa ieşim în strada, sa vorbim cu cetăţenii şi cu siguranţă vom afla răspunsul la întrebarea ce fel de oameni trebuie sa trimitem în PE, patrioţi sau europeni. Deopotrivă, aş da eu răspunsul”, a declarat primarul Capitalei, Gabrela Firea, joi, la Parlament, la al VIII-lea Summit european al regiunilor şi oraşelor.
     
    Al VIII-lea Summit european al regiunilor şi oraşelor se desfăşoară joi şi vineri la Bucureşti, în contextul deţinerii de către România preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.
     
    Alegerile europarlamentare vor avea loc pe 26 mai.
     

  • Un politician austriac cere grupului Socialiştilor şi Democraţilor din PE sancţionarea PSD

    Karl Nehammer, secretarul general al Partidului Popular austriac (ÖVP, centru-dreapta), formaţiune condusă de cancelarul austriac Sebastian Kurz şi membră a Partidului Popular European (PPE), s-a declarat deranjat de afirmaţii făcute de Liviu Dragnea, liderul Partidului Social-Democrat, care a declarat că România a aderat la UE „pentru o viaţă mai bună”, nu pentru întoarcerea la „frică şi teroare”.
     
    Aceste afirmaţii merg prea departe, a declarat deputatul Karl Nehammer, citat de agenţia de presă APA şi de publicaţia Tiroler Tageszeitung.
     
    „Social-democraţii din România au adoptat o serie de poziţii care intră în contradicţie cu valorile europene”, acuză Karl Nehammer, denunţând „campania contra procurorului anticorupţie Laura Codruţa-Kovesi”, „violenţe la adresa jurnaliştilor” şi „ingerinţe asupra sistemului judiciar”. „Şi Comisia Europeană trebuie să fie foarte preocupată şi să stabilească linii clare”, a subliniat el.
     
    Karl Nehammer le-a cerut liderilor social-democraţi din Austria, Pamela Rendi-Wagner şi Andreas Schieder, să depună o moţiune la Grupul Socialiştilor şi Democraţilor din PE pentru sancţionarea PSD.
     
    Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat sâmbătă, la Slobozia, că românii au vrut în Uniunea Europeană pentru o viaţă mai bună şi pentru libertate, nu pentru a reveni la „frică şi teroare”.
     

  • România nu va participa la negocierile Consiliului UE cu PE pentru procurorul şef european

    “Procesul este stabilit de către Consiliu. Consiliul a definit o ierarhie iniţială a celor trei candidaţi, apoi echipa de negociatori care va avea discuţii cu Parlamentul să vadă cum putem reconcilia poziţia celor două instituţii este un grup de trei ambasadori din trei ţări, care reprezintă statele ce urmează să deţină Preşedinţia Consiliului UE”, a declarat Romain Sadet.

    Când un candidat are aceeaşi naţionalitate ca unul din statele ce îşi delegă un reprezentant la negocieri, regulamentul Consiliului UE prevede că următorul stat membru ce va deţine Preşedinţia Rotativă a UE va trimite un ambasador în locul celui de dinainte.
     
    “De aceea a fost luată decizia privind cei trei ambasadori ai statelor care urmează să deţină Preşedinţia Rotativă a Consiliului UE: Finlanda, Croaţia şi Portugalia. Germania urma după Croaţia, dar pentru că unul dintre candidaţi este cetăţean german, a fost înlocuită de următoarea, şi anume Portugalia. Acestea sunt regulile de procedură care au fost agreate de cele 22 de state membre înaintea începerii procesului de alegere a Procurorului-şef European”, mai spus reprezentantul Biroului de Presă a Consiliului Uniunii Europene.
     

  • „Este o ruşine”. Doi europarlamentari critică în termeni duri prezenţa în Parlamentul European a fiicei purtătorului de cuvânt al lui Vladimir Putin

    Elizaveta Peskova, fiica de 21 de ani a purtătorului de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov, lucrează ca stagiar pentru europarlamentarul francez de extrema dreaptă Aymeric Chauprade, a descoperit Europa Liberă.
     
    Aymeric Chauprade a fost unul susţinătorii fervenţi ai anexării în 2014 de către Rusia a Peninsulei Crimeea. De numele politicianului este legat însă şi scandalul Air Cocaine din 2013, care a dus la mai multe arestări de cetăţeni francezi, în Republica Congo, pentru implicarea în traficarea pe calea aerului a nu mai puţin 700 de kilograme de cocaină.
     
    „Este o breşă în regulile generale de securitate din Parlamentul European”, a catalogat Sandra Kalniete, eurodeputat letonă din cadrul Partidului Popular European (PPE), prezenţa Elizavetei Peskova în Legisaltivul de la Bruxelles, transmite Europa Liberă.
     

  • Tăriceanu, despre candidatura Laurei Codruţa Kovesi la şefia Parchetului European: Nu prea merge chestia asta

    ”În general când vezi că un român poate să acceadă la o funcţie din asta trebuie să te bucuri. M-aş fi bucurat şi eu dacă nu aş fi ştiut şi dacă nu aş şti ce a făcut Kovesi în România în calitatea ei de procuror general şi şef al DNA, adică abuzuri, excese, încălcări ale Constituţiei, arestări făcute la bunul-plac, decapăm pe unii, îi ricăm pe alţii. Nu prea merge chestia asta cu procuror european”, a declarat la TVR Călin Popescu Tăriceanu, întrebat despre candidatura Laurei Codruţa Kovesi la şefia Parchetului European.
     
    Laura Codruţa Kovesi se află pe lista scurtă a celor trei procurori care candidează pentru şefia Parchetului European, potrivit unei informări transmise către preşedintele PE, Antonio Tajani şi lui Tudorel Toader,în calitatea sa de ministru al Justiţiei din ţara care deţine preşedinţia Consiliului UE.
     

  • Tudorel Toader şi Carmen Dan, audiaţi în comisia LIBE. Orban: Au făcut de râs România în PE, având o prestaţie în băşcălie

    „Miniştrii Carmen Dan şi Tudorel Toader şi-au dat măsura imposturii, ipocriziei şi incompetenţei în Parlamentul European, în cadrul audierilor din Comisia LIBE, unde au fost puşi la colţ de europarlamentarii din toate grupurile politice pentru atacul asupra statului de drept. Audierea celor doi miniştri a arătat imensa problemă de credibilitate pe care o are actualul Guvern la nivelul Uniunii Europene”, a declarat preşedintele PNL, Ludovic Orban, într-un comunicat de presă, remis MEDIAFAX.
     
    Liderul liberalilor a precizat că prestaţia ministrului Justiţiei din PE „va produce grave prejudicii României la nivelul Uniunii Europene”, în contextul deţinerii de către România a preşedinţiei Consiliului UE.
     
    „Tudorel Toader a refuzat să-şi ia angajamentul de a nu iniţia alte modificări asupra legislaţiei din domeniul Justiţiei şi din domeniul penal fără a avea în prealabil avizul Comisiei de la Veneţia, după ce i s-a solicitat în mod expres acest lucru. Mai mult, nu a explicat în niciun fel poziţia sa asupra Raportului MCV, preferând în schimb să mintă în mod ordinar asupra implementării recomandărilor Comisiei de la Veneţia în legislaţia românească. Prestaţia de astăzi a ministrului Justiţiei va produce grave prejudicii României la nivelul Uniunii Europene, care vor fi cu atât mai mari în condiţiile deţinerii de către România a preşedinţiei Consiliului UE” a precizat Orban.
     

  • Ministrul Finanţelor a trimis în Parlamentul European noile măsuri europene privind combaterea spălării banilor

    „Discuţiile au fost substanţiale, dar într-un final constructive. Am decis să separăm componenta privind spălarea banilor şi finanţarea activităţilor teroriste, care este o prioritate pentru Consiliul. 
     
    În concordanţă cu prevederile Parlamentului European (PE), ne vom implica în negocieri cu Parlamentul European, astfel încât să ne asigurăm că avem un acord privind AML (anti-money laundering – n.red.) până la finalul acestei sesiuni legislative. În ceea ce priveşte restul pachetului ESFS, discuţiile vor continua la nivel tehnic şi politic, cu perspectiva de a ajunge la un acord cât mai curând posibil. Vom reveni asupra acestui subiect, în şedinţa ECOFIN din februarie”, a declarat marţi, Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor din România, în cadrul unei conferinţe de presă, la Bruxelles.
     
    Oficialul român a făcut aceste declaraţii în calitate de preşedinte al Consiliului Afacerilor Economice şi Financiare (ECOFIN), fiind în această funcţie deoarece România deţine, între ianuarie şi iunie 2019, inclusiv, preşedinţia Consiliului Uniunii Europene (UE). El a prezidat marţi prima şedinţă în această calitate.
     
    În ceea ce priveşte, discuţiile substanţiale, în timpul şedinţei Italia, Franţa şi Spania s-au opus ca noile reglementări europene privind acţiunile de combatere a spălării banilor să fie trimise PE spre discuţie. În plus, reprezentantul Germaniei a atras atenţia că separarea acestor reglementări de pachetul iniţial contribuie la adoptarea unui pachet ESFS cu un impact mai redus.
     
    Ministrul Finanţelor din România a subliniat că a luat această decizie, de a separata componenta privind combaterea spălării banilor, pentru a accelera cu discuţiile în privinţa întregului pachet, caracterizând decizia sa drept „pragmatică”.
     

  • Reacţia dură a comisarului european Corina Creţu: Proiectul PE răspunde principiului „toleranţă zero faţă de fraudă”

    ”A fost o discuţie întreagă în cadrul Comisiei Europene şi în Parlamentul European. Urmează să se ia o decizie în Consiliu. Eu cred că răspunde acestui principiu pe care îl avem foarte clar în Comisia Europeană şi în Uniunea Europeană, <toleranţă zero faţă de fraudă>, dar şi respectarea valorilor şi principiilor europene. Ceea ce m-am luptat eu ca şi comisar european a fost să fie pentru toate statele membre şi să fie pe orizontală, deci practic se va aplica asupra tuturor fondurilor, dacă va fi votată de Consiliu (Consiliul European – n.r.)”, a declarat Corina Creţu.
     
    Întrebată dacă România va avea de suferit din cauza acestui proiect, ea a afirmat că poziţia a fost exprimată de preşedintele CE Jean-Claude Juncker.
     

  • PE propune condiţionarea accesului la fonduri UE de independenţa justiţiei şi combaterea corupţiei

    “Asistată de un grup de experţi independenţi, Comisia Europeană va avea sarcina de a depista «deficienţe generalizate în privinţa statului de drept» şi va decide măsuri care ar putea include suspendarea plăţilor efectuate prin bugetul UE sau reducerea prefinanţării”, se arată în proiectul aprobat joi de Parlamentul European cu 397 de voturi pentru, 158 împotrivă şi 69 de abţineri.

    Planul va fi implementat doar dacă va fi aprobat după negocieri de Parlamentul European şi de Consiliul European.

    Imediat ce un stat membru sancţionat va remedia problemele identificate de Comisia Europeană, Parlamentul European şi Consiliul UE pot hotărî deblocarea fondurilor.