Constructorul german Max Boegl, care a realizat proiecte precum stadionul Naţional Arena din Capitală sau autostrada Cernavodă-Medgidia-Constanţa, îşi extinde activităţile pe plan local, urmând să investească 180-200 de milioane de euro în construcţia unui parc eolian în Tulcea, cu o capacitate instalată de 99 MW. “Avem trei motive pentru care am luat decizia de a ne implica într-un asemenea proiect în România: suntem prezenţi pe piaţa locală şi avem o experienţă bună, parametrii de vânt sunt foarte buni în Dobrogea, iar schema de subvenţionare a energiei verzi este avantajoasă comparativ cu alte ţări”, a spus Romeo Boţocan, directorul executiv al Max Boegl România. Nemţii vor începe construcţia parcului eolian în acest an, urmând să-l finalizeze în 2014. Max Boegl va monta în Dobrogea turnuri hibride (realizate din prefabricate în partea inferioară şi din metal în partea superioară – n.red.), care pot atinge o înălţime de până la 140 de metri, urmând a fi cele mai înalte turbine eoliene montate în România, în contextul în care în general înălţimea acestora se ridică la 90-110 metri, potrivit Max Boegl. Nemţii de la Max Boegl au înregistrat anul trecut pe plan local o cifră de afaceri de circa 110 milioane de euro, în uşoară scădere faţă de anul anterior, iar pentru 2013 şi-au bugetat un rulaj de 80-100 de milioane de euro.
Tag: parc eolian
-
CEZ: România şi-a pierdut potenţialul de a exporta energie. Lipsesc investiţiile şi o strategie clară
“Sunt de opt ani aici şi încă nu am văzut un concept strategic (în sectorul energetic – n.r.). Eu cred că România este deja în cădere şi şi-a pierdut potenţialul de a fi exportatoare de energie”, a afirmat Veskrna, şeful companiei deţinute de grupul ceh de utilităţi CEZ. Potrivit acestuia, multe unităţi de producţie a energiei din România au probleme cu lipsa investiţiilor, au tehnologie din anii ’60, iar pentru a avea fonduri pentru investiţii ar trebui să crească preţurile reglementate. El a dat exemplul reactoarelor nucleare 3 şi 4 ale centralei de la Cernavodă, care trenează de mai mulţi ani. CEZ a fost una dintre companiile care au renunţat la acest proiect, la sfârşitul anului 2010.
-
BERD si IFC finanteaza cu 73,3 mil. euro investitia in parcul eolian de la Pestera
IFC si BERD vor investi fiecare cate 26,9 milioane de euro in
nume propriu, la care se adauga cate 9,7 milioane de euro
sindicalizate de fiecare dintre institutii catre un grup de banci
comerciale.Este a doua investitie facuta impreuna de BERD si IFC intr-un
proiect in sectorul energiei regenerabile din Romania, dupa
creditul de 114,8 milioane de euro acordat luna trecuta pentru
cofinantarea operatiunilor de constructie si exploatare a
parcurilor eoliene de 138 MW, Cernavoda I si II, unde actionarul
majoritar este tot EDP Renováveis.“Finantarea proiectelor de la Cernavoda si Pestera va avea un
impact semnificativ si incurajator si pentru altii in privinta
finantarii proiectelor dedicate energiei regenerabile si va
deschide calea dezvoltarii viitoare a acestui sector”, apreciaza
Nandita Parshad, directorul BERD pentru energie. “Parcurile eoliene
de la Cernavoda si Pestera vor contribui in mod semnificativ la
productia de energie regenerabila din Romania si vor imbunatati
oferta de energie electrica pentru societati comerciale si
consumatori individuali”, a adaugat Snezana Stoiljkovic, director
IFC pentru Europa de Est si Asia Centrala.
Parcurile eoliene de la Pestera si Cernavoda, situate in Dobrogea,
vor forma impreuna unul dintre cele mai mari parcuri eoliene din
Romania, cu o capacitate totala de 228 MW. Acest procent reprezinta
aproximativ 40% din totalul capacitatii de generare a energiei
eoliene din Romania.In anul fiscal 2010, IFC si-a majorat investitiile in energie
regenerabilã panã la 72% din angajamentele din sectorul energetic,
in crestere de la 28%, cat era in anul fiscal 2008. incepand din
anul 2005, IFC a finantat diverse proiecte in domeniul energiei
regenerabile insumand peste 2,3 miliarde de dolari.Pana in prezent, BERD a finantat constructia si exploatarea a
numeroase proiecte de energie regenerabila in tarile unde isi
desfasoara activitatea, inclusiv Polonia, Bulgaria, Estonia,
Mongolia, Turcia si Ungaria, angajand peste 558,6 milioane de euro
in sectorul energiei regenerabile. -
Povestea omului care aduce vantul, Jan Veskrna
Avea cam 8 ani in ziua cand tatal sau, doctor de profesie, a venit acasa si a povestit ca amputase piciorul unui om. S-a ascuns speriat crezand ca tatal sau e un om rau, criminal sau macelar, de a putut face asa ceva. Tatal sau a inteles si i-a explicat ca piciorul omului era bolnav si astfel i-a salvat viata. Peste aproape 40 de ani, Jan Veskrna a transpus in business ceea ce a inteles de la tatal sau atunci cand a concediat peste 1.000 de oameni pentru a salva costurile unei companii. “De cand sunt in business, pot spune ca <am taiat multe picioare>, dar cred ca am crescut afaceri si am adus profit actionarilor”, povesteste Jan Veskrna (45 de ani), care conduce afacerile CEZ in Romania inca de cand compania ceheasca a castigat licitatia pentru achizitia Electrica Oltenia.
Era manager in cadrul furnizorului de servicii pentru industria energetica Dalkia in Cehia cand cel mai important client al sau, CEZ, a inceput sa il curteze: intai il voiau pentru a conduce potentialele afaceri din Bulgaria, unde compania participa la niste licitatii. Nu le-au castigat, asa ca managerul a ramas la Dalkia, dar nu pentru mult timp, pentru ca CEZ s-a intors la el cand a castigat licitatia pentru Electrica Oltenia.
A oscilat un pic atunci. “Dar a fost cea mai buna decizie pe care am luat-o in viata mea”, considera acum managerul care se afla aproape de sfarsitul celui de-al doilea mandat in Romania. In cadrul CEZ, ca si in cazul celor mai multe multinationale, mandatele expatilor sunt pe trei ani; in 2008, cand a expirat primul mandat, i s-a propus un al doilea, pentru a putea finaliza planul de afaceri pe care il incepuse.
Acum isi doreste un al treilea si, eventual, ultim mandat: “In decembrie 2011 ar trebui sa se termine si al doilea contract; am solicitat insa un al treilea si astept raspunsul in aprilie. Am fost nomad toata viata, 80% din cariera mea a fost in afara Cehiei, dar mi-a ajuns; doresc sa muncesc in Romania pana ma voi retrage”. Daca nu se va putea prelungi contractul – desi zambetul managerului vorbeste de la sine despre aceasta decizie -, Veskrna este decis sa se retraga din management si din CEZ. Asadar, in cazul in care contractul din Romania nu se va prelungi, vrea sa ramana in Romania si sa isi faca aici o afacere intr-unul din domeniile care il inspira: arta, servicii medicale sau mancare bio. Mai pe scurt, ceva folositor pentru oameni. “Mi-as folosi filosofia de viata de a fi folositor. Pana acum nu am facut deloc asta, nu sunt folositor nimanui vanzand energie”, considera managerul. Chiar daca ii va fi prelungit contractul, Veskrna nu are oricum planuri de foarte lunga durata cu managementul si energia: “Vreau sa mai fac maximum 5 ani ceea ce fac acum. Apoi vreau sa ma retrag si sa am o viata activa plimbandu-ma cu barca si creionand benzi desenate in casa mea de piatra din Bretania”.
Planul de a se pensiona la 50 de ani a fost dintotdeauna pe lista de lucruri de facut a lui Jan Veskrna inca de cand a venit in Romania si marturisea intr-un interviu din 2005 ca munca in Romania e intensa: “Un an de munca in Romania este cat doi in alte tari”, estima atunci managerul. Estimarea de la inceput, cand a preluat o companie in care lucrau mult prea multi oameni si care pierdea bani, s-a intensificat pe parcurs, cand managerul s-a vazut pus in fata unei piete care juca dupa propriile reguli si unde o companie straina nou-venita nu avea de unde, de exemplu, sa cumpere energie. “Haideti sa nu vorbim despre asa-numitii baieti destepti”, a raspuns inainte de inceperea evenimentului MEET THE CEO Jan Veskrna – “subiectul acesta chiar a ajuns sa ma oboseasca”. In anii de dupa venirea CEZ in Romania, contractele bilaterale incheiate intre furnizorii de energie si producatorii locali scoteau de pe piata cam toata energia hidro si o parte din cea nucleara, lasand in cosul celorlalti energie termo, mai scumpa. “Mie imi place sa joc carti, in special poker, dar niciodata nu ma plang de cartile care mi-au cazut, incerc sa joc cu ele cat de bine pot”, explica CEO-ul CEZ cum s-a descurcat in aceste conditii in piata din Romania.
CONTINUAREA IN PAGINA URMATOARE ->>>>>>>>
-
Mariana Gheorghe, Petrom: Pentru noi, energia regenerabila nu e “o adaptare la moda”
“Toata lumea dezvolta proiecte, vorbeste de ferme si parcuri
eoliene, dar ar fi bine ca aceste planuri sa se si materializeze”,
spune Mariana Gheorghe, adaugand ca realizarea unor astfel de
investitii depinde de cadrul legislativ si de capacitatea de a
obtine resurse de finantare.Pentru Petrom, afirma Mariana Gheorghe, atat programul de
intrare pe piata electricitatii si a energiei eoliene, cat si
programul de eficienta energetica nu sunt insa “o adaptare la
moda”, ci o oportunitate de business, de natura sa aduca venituri
actionarilor.Petrom asigura 25% din necesarul total de energie al Romaniei,
dar in acelasi timp consuma si 5% din consumul de energie. “Pana la
sfarsitul anului viitor, Petrom va asigura aproape 10% din
productia de electricitate a Romaniei, ceea ce va schimba profilul
companiei, care in mod traditional a fost o companie de petrol si
gaze”, spune Mariana Gheorghe.Petrom a anuntat recent ca intra pe piata energiei eoliene, cu
un parc eolian cu o capacitate de 45 MW in Dobrogea, in care ar
urma sa investeasca 100 de milioane de euro pana in 2011. La
aceasta se va adauga centrala electrica de 860 MW de la Brazi, ce
va folosi gaze din productia proprie si va intra in functiune la
anul, la fel ca si parcul eolian, urmand sa faca din Petrom unul
din cei mai mari furnizori de energie din Romania.Cresterea eficientei energetice, cu scopul de a reduce emisiile
de carbon, are loc prin modernizarea activitatilor de extractie si
rafinare in sectorul de extractie si de rafinare a hidrocarburilor
si limitarea pierderilor la instalatii. “Avem in total peste 250 de
campuri de extractie in tara, la unele nu s-au mai facut investitii
de ani de zile, asa incat potentialul de imbunatatire a eficientei
este mare – vorbim de o crestere de 20-30%”, afirma Gheorghe.Anul trecut, Petrom a avut o cifra de afaceri putin peste 3
miliarde de euro, in scadere de la 4,5 miliarde in 2008. In primul
trimestru din 2010, compania a avut afaceri de aproape un miliard
de euro si un profit de aproape 200 de milioane de euro, in
conditiile in care productia de hidrocarburi s-a redus cu 4%, iar
vanzarile in acelasi segment au scazut cu 22%. Din bugetul de
investitii de 1,6 miliarde de euro pentru 2010, compania a alocat
un sfert pentru segmentul de gaze si electricitate.Compania a fost anul trecut cel mai mare beneficiar de finantare
de la BERD din Romania, cu un credit de 200 de milioane de euro
pentru centrala electrica de la Brazi si un credit sindicalizat de
300 de milioane de euro pentru cresterea eficientei energetice.
BERD detine circa 2% din actiunile Petrom, ai carei actionari
majoritari sunt grupul austriac OMV, cu 51%, si statul roman cu
circa 40%.