Tag: parc

  • Aplicaţia de socializare lansată de un programator român care rivalizează cu gigantul Google

    „Cumva este amuzant că apelăm tot la tehnologie şi tot la o aplicaţie pentru a-i scoate din casă. Asta e unealta, e un cal troian”, spune fondatorul businessului. Ideea de a dezvolta aplicaţia Jummpi, lansată anul acesta în luna mai, i-a venit în 2016. „Acum câţiva ani eram în casă, era vară, era frumos şi mă gândeam că aş face ceva amuzant dar nu ştiam exact ce şi nici cu cine.

    Tocmai apăruse în România Tinder. Eu sunt programator şi am fost şocat de ideea că există o aplicaţie care arată atât de simplu. Deci, coroborat cu ideea mea, am spus că aş putea să fac şi eu asta. Şi la puţin timp m-am apucat de aplicaţie”, povesteşte Andrei Stoiculescu.

    La acea vreme lucra într-o multinaţională, aşa că şi-a dat demisia pentru a se concentra pe crearea aplicaţiei, însă când a realizat că nu o poate termina aşa de repede pe cum credea, s-a întors la job. Pe parcurs, investiţia în crearea şi lansarea platformei s-a ridicat la aproximativ 15.000 de euro din fonduri proprii, „pentru că aveam nevoie de consultanţi şi de branding, adduri, hosting”, menţionează fondatorul businessului.
    La început a lucrat singur la crearea platformei, dar după ce a făcut un demo a început să caute noi parteneri pe LinkedIn. „Uşor, uşor am început să găsesc oameni şi aşa am strâns echipa actuală de şase persoane – patru programatori, un designer şi un şef al departamentului de marketing şi comunicare”, adaugă el.
    Rolul de CMO (chief marketing officer) a fost preluat de Irina Leca, antreprenoarea care i-a fost alături lui Andrei Pitiş la fondarea brandului Vector Watch, achiziţionat de Fitbit. Ea este şi cofondator al Jumppi şi s-a alăturat echipei în urmă cu o lună, însă momentan lucrează pentru aplicaţie, ca şi ceilalţi membri, doar în timpul liber sau în weekenduri, în contextul în care toţi sunt angajaţi în prezent în alte companii. „Cred că îţi rămâne în sânge antreprenoriatul şi îmi place foarte mult ideea de a aduna şi de a găsi modelul de business câştigător. Asta îmi place la start-up-uri, că poţi să experimentezi foarte mult şi că nu te duci pe o reţetă gata construită. Şi îmi place foarte mult să creionăm produsul ăsta pe baza feedback-ului pe care îl primim de la utilizatori. Plus că vrem să îi facem pe oameni mai fericiţi pentru că facilităm interacţiunea faţă în faţă şi interacţiunea socială; cred că asta rezonează foarte mult şi cu felul meu de a fi”, explică ea motivaţia de a se alătura afacerii.
    Iniţial, iniţiativa dezvoltării aplicaţiei a avut la bază dorinţa antreprenorului de a-i ajuta pe studenţii din provincie veniţi la facultate în Bucureşti să îşi facă mai uşor noi cunoştinţe şi să lege prietenii. „Eu am vorbit personal cu mai mulţi studenţi şi cu asociaţii de studenţi de la care am aflat că, într-adevăr, există problema asta: la început studenţii au foarte multe lucruri noi de care se lovesc şi faptul că foarte mulţi pleacă de acasă şi se mută într-un oraş nou e un factor în plus de greutate. Am intrat pe forumuri şi am văzut că oamenii chiar caută pe internet «Cum îţi faci prieteni la facultate, ce trebuie să faci» şi îşi dădeau sfaturi unii altora”, spune Irina Leca. Ea adaugă că, în ciuda faptului că asociaţiile de studenţi le pun acestora la dispoziţie grupuri de Facebook, în care se înregistrează toţi, de multe ori oamenii nu reuşesc să treacă de bariera aceasta şi să iniţieze discuţii sau să lege prietenii în spatele ecranului. La rândul său, Stoiculescu susţine că „una e să îi spui unui necunoscut pe Facebook: «Hai, nu vrei să ieşi acum să jucăm squash?» şi alta e să-i spui cuiva care este pe o platformă dedicată acestor activităţi”.
    Potrivit reprezentanţilor businessului, aplicaţia nu se adresează doar studenţilor, ci şi tinerilor angajaţi, comunităţilor locale de expaţi sau turiştilor veniţi în Capitală, ţinta principală fiind persoanele de 18-35 de ani, dar nu există limită superioară de vârstă în ceea ce priveşte folosirea aplicaţiei, singura condiţie fiind să fii major. „Nu ne axăm neapărat pe studenţi, am lăsat o platformă care să-i ajute să se întâlnească mai uşor unii cu ceilalţi, dar asta nu-i exclude pe ceilalţi utilizatori”, menţionează fondatorul Jummpi.
    Pe platformă, disponibilă atât pe iOS cât şi pe Android, poţi să postezi sau să găseşti evenimente sau activităţi din cele mai diverse, de la simple ieşiri la bere sau la alergat, până la excursii sau seri de jocuri, ba chiar să îţi întâlneşti şi jumătatea, chiar dacă specificul aplicaţiei nu este unul de dating, ci de socializare. „Nu credem că publicul va percepe aplicaţia ca pe una destinată datingului, pentru că în primul rând pe aplicaţie se formează grupuri, de la două persoane în sus, şi în al doilea rând e centrată pe anumite activităţi”, spune Stoiculescu.
    Irina Leca adaugă: „E mult mai cool să faci o activitate socială cu alţi oameni, şi dacă se înfiripă ceva, să fie spontan, de la sine, nu forţat. Când te duci la o întâlnire de pe Tinder clar te duci cu o strângere de inimă. E un pic mai greu şi ai o anumită reţinere. Pe când dacă te duci înspre o activitate socială, într-un grup de oameni, şi se întâmplă ceva, cu atât mai bine. Noi ne-am bucura să fie mulţi oameni care să se îndrăgostească pe Jummpi”.
    Ea mai spune că nu trebuie doar să aştepţi să posteze cineva un eveniment şi să vină oamenii către tine, ci poţi invita şi tu la un eveniment alţi utilizatori din listă sau alţi prieteni, printr-un link pe care îl poţi distribui extern, pe alte aplicaţii, ca Facebook sau WhatsApp. „Am constatat că 85% dintre utilizatori nu iniţiază evenimente, ci stau şi se uită la ce activităţi sunt, dar nu au curajul să iniţieze. Pe aceştia vrem să-i activăm să participe.”
    În prezent, aplicaţia are 1.600 de utilizatori în Capitală, însă ambiţiile lui Stoiculescu sunt ca până la sfârşitul anului numărul acestora să crească până la 20.000, în Bucureşti, Cluj şi Braşov. Intenţia sa nu este însă de a acoperi doar harta României, ci plănuieşte ca, printr-o finanţare externă – fond de investiţii, accelerator de start-up-uri sau business angel – să se extindă anul viitor şi în afara ţării. „Există mai multe posibilităţi, dar momentan vrem să vedem că există tracţiune, că oamenii intră pe platformă şi că îşi doresc să participe la activităţi, şi după aceea vom vedea exact cui ne adresăm mai departe să obţinem şi finanţare”, menţionează Irina Leca. Motivaţia antreprenorului de a se extinde peste graniţe a fost impulsionată şi de faptul că, la foarte scurt timp după lansarea Jumppi, laboratorul de inovaţie de la Google a dezvoltat la New York o aplicaţie similară, Shoe Lace. „Cumva tot asta încearcă să facă, să scoată oamenii din spatele ecranelor pentru a se întâlnii în viaţa reală. Şi noi ne bucurăm, pentru că asta înseamnă că Google validează ideea noastră. Şi ei sunt foarte la început, chiar mai la început decât noi, şi experimentează, ca şi noi, dar asta e o validare în plus pentru proiectul nostru”, spune Stoiculescu.
    Primele state vizate pentru extindere sunt SUA, Marea Britanie şi Olanda, dar Irina Leca spune că personal se gândeşte şi la alte ţări care au foarte mulţi turişti şi comunităţi importante de expaţi. „Ne-am dat seama că străinii sunt un target foarte bun pentru noi. Chiar au căutat activ aplicaţii prin care să cunoască oameni, mai ales expaţi. Ţările sau zonele în care sunt mulţi expaţi ar fi un target bun, pentru că expaţii chiar asta îşi caută – un nou cerc de prieteni. Ei din start sunt izolaţi de prietenii lor şi e o nevoie umană, firească, să socializezi şi să îţi împarţi momentele cu alţi oameni. Toţi avem nevoia asta.”
    În ceea ce priveşte reticenţa pe care ar putea-o avea utilizatorii platformei în legătură cu stabilirea unor activităţi alături de oameni necunoscuţi, Andrei Stoiculescu spune că este normal să existe o temere. „De aceeea vrem să aflăm cât mai multe de la oamenii care folosesc sau vor folosi în viitorul apropiat Jumppi şi cum văd ei situaţia asta. Noi avem deja câteva mecanisme la care ne gândim, de exemplu un sistem de rating pentru oamenii care se întâlnesc, să îşi ofere unii altora un fel de calificativ. La noi nu vor fi steluţe, ci etichete pozitive pe care le dai doar dacă vrei. Spre exemplu, un tip de încredere sau o tipă foarte amuzantă”, explică el. De altfel, adaugă Stoiculescu, poţi avea această reticenţă peste tot, de pildă pe Tinder. „E un lucru de care nu ai cum să scapi. Vrem să creăm condiţiile de a găsi oamenii cei mai buni pentru tine, cei mai asemănători.” Irina Leca spune că şi conversaţia pe care o porţi pe platformă înainte de a te întâlni cu alţi utilizatori pentru a stabili diverse detalii este o primă modalitate de a vedea dacă persoana respectivă reprezintă o primă sursă de validare. „Apoi tu alegi dacă te duci mai departe”, menţionează ea. 
    În prezent aplicaţia nu este monetizată, însă pe viitor reprezentanţii afacerii plănuiesc să lanseze o versiune premium cu o serie de funcţionalităţi care vor fi disponibile contra cost. În plus, Stoiculescu spune că vor introduce şi publicitate targetată şi personalizată în funcţie de profilul utilizatorilor. „Trebuie să fie relevantă pentru ceea ce îţi place ţie să faci. De exemplu, dacă ştim că te duci la sală, probabil că vei putea să vezi produse pentru sală”, spune Irina Leca. O sursă de venit va fi reprezentată şi de parteneriate. „Vrem să avem şi furnizori de activităţi, cum ar fi Therme sau Worldclass, care să organizeze activităţi acolo, iar noi să creăm grupuri pentru a merge la furnizorul respectiv”, adaugă ea.
    „Vrem să ne parteneriem, să avem afiliaţi. Spre exemplu, dacă reuşim să facem oamenii să iasă din casă în club, e clar că vor avea nevoie să meargă acolo cu maşina. Facem un parteneriat cu Bold sau Uber, de exemplu; ei câştigă prin faptul că iau faţa concurenţei în oraşul respectiv, iar noi primim o mică taxă pentru fiecare cursă pe care ei au facilitat-o”, spune şi Stoiculescu. Potrivit lui, pentru a facilita accesul utilizatorilor la respectivul furnizor, în aplicaţie va fi disponibil un buton – «Comandă din Jumppi» – pentru cei care vor dori să folosească serviciul de ridesharing. De altfel, ei au încheiat deja un parteneriat care funcţionează pe acest principiu, de affiliate fee, cu platforma de rezervări pentru restaurante ialoc.ro, care, potrivit lui Stoiculescu, va oferi mici bonusuri sau recompense în restaurantele partenere utilizatorilor de Jumppi. Irina Leca spune că s-au gândit inclusiv la posibilitatea de a face parteneriate şi cu asociaţiile de studenţi, pentru a coorganiza o serie de evenimente.
    Cât priveşte concurenţa, reprezentanţii Jumppi spun că pe plan local nu au decât concurenţi indirecţi. „Tinderul, de exemplu, este folosit de mulţi oameni doar pentru socializare, nu neapărat pentru dating, şi observăm că uneori oamenii se duc efectiv la o întâlnire pentru că au nevoie de partea asta de socializare sau ca să iasă din casă”, susţine Irina Leca. Andrei Stoiculescu spune, în completare, că un alt concurent indirect este aplicaţia MeetApp. „E destul de mare şi cam pe aceeaşi idee, doar că mai planificată, şi se axează mai mult pe conferinţe. În plus, pe MeetApp trebuie să plăteşti ca să postezi activitatea, la noi e gratuit. Noi ne ducem mai mult pe partea de spontan”, adaugă Andrei Stoiculescu. „E un proiect destul de ambiţios, de anvergura celor mari din Statele Unite – cum ar fi Facebook, Tinder. Suntem entuziasmaţi şi credem în acest proiect pentru că este destul de vizionar pe termen lung”, adaugă Andrei Stoiculescu, fondator şi CEO al Jummpi.

  • Motivul pentru care un parc din Bucureşti se va redenumi după un oraş din SUA

    Numele Parcului marchează începutul cooperării dintre Sectorul 1 al Capitalei şi Jersey City, din New Jersey.

    „Propunerea vine ca iniţiativă care să marcheze începutul cooperării dintre Sectorul 1 al Municipiului Bucureşti şi Jersey City, New Jersey din SUA, prin atribuirea denumirii oraşului-partener unei locaţii publice din faţa Ambasadei Statelor Unite ale Americii, respectiv Parcul Jersey City, care se numeşte în prezent Parcul Băneasa”, se arată în referatul de aprobare a proiectului.

    Cititi mai multe pe mediafax.ro

  • Dinozaurii din Râşnov, vizitaţi de peste 1 milion de turişti

    Dacă anul trecut parcul se întindea pe o suprafaţă de 1,6 hectare, anul acesta, în urma unei investiţii de 600.000 de euro, acesta şi-a dublat suprafaţa, până la 3 hectare şi 100 de exemplare de dinozauri în mărime naturală, de la 53, câţi avea în 2018.
    Dino Parc Râşnov, cel mai mare parc cu dinozauri din sud-estul Europei, a fost deschis în vara lui 2015 în baza unei investiţii iniţiale de aproximativ 22,4 milioane de lei, deopotrivă fonduri europene şi fonduri proprii. Parcul este situat în apropierea cetăţii Râşnov, iar Adrian Apostu, acţionar şi manager al Dino Parc, spune că a ales această locaţie datorită „poziţiei geografice foarte bune, dar şi a deschiderii autorităţilor publice locale”.

    Anul trecut, cifra de afaceri a Dino Parc Râşnov a fost de peste 12 miloane de lei, în creştere cu 1 milion de lei faţă de veniturile din 2017. Pentru anul acesta, reprezentanţii companiei se aşteaptă la o creştere de 5-8%.

    Apostu spune că „un mare procent din venituri este generat pe timpul verii, când avem cei mai mulţi vizitatori. Acestea scad pe perioada iernii, când turiştii se concentrează mai degrabă pe activităţi specifice zonei (schi, snowboard).

    Pe lângă fondurile direcţionate în dezvoltarea suprafeţei parcului, investiţiile anuale reprezintă 20% din cifra de afaceri. În 2017 de pildă, reprezentanţii Dino Park Râşnov au investit în dispozitive high-tech, menite să sprijine dimensiunea interactivă a parcului.
    În intervalul 2015-2018, parcul a înregistrat peste 1 milion de vizitatori, dintre care, anual, un procent de 15% a fost reprezentat de turişti străini. Parcul este deschis pe durata întregului an, iar traficul zilnic variază în funcţie de perioadă, lunile de vară fiind cele mai aglomerate, cu circa 1.000-2.000 de vizitatori în timpul săptămânii şi până la 5.000 de clienţi în weekend. „Publicul nostru ţintă este format din copii cu vârste cuprinse între 3 şi 14 ani şi părinţii acestora, din toate categoriile sociale”, spune reprezentantul Dino Parc.

    Printre atracţiile parcului se numără un traseu cu 100 de dinozauri în mărime naturală şi dinozauri animatronici, locuri de joacă pentru copii, case construite în copaci, un cinematograf 9D şi o serie de expoziţii internaţionale organizate periodic. În prezent, în cadrul Dino Parc lucrează 19 angajaţi. 

    Echipa parcului este formată din 16 angajaţi permanenţi şi sezonieri, cei mai mulţi dintre aceştia fiind studenţi sau elevi. Potrivit ZF, un bilet de intrare pentru adulţi costă 28 de lei, în timp ce pentru copii, studenţi şi pensionari preţul este de 22 de lei. Copiii sub trei ani au gratuitate.

  • Primăria Capitalei va reface Parcul Cişmigiu cu 10 milioane de euro, în trei ani

    Potrivit proiectului care stabileşte indicatorii tehnico- economici în valoare de 46 de milioane de lei (aproximativ 10 milioane de euro), lucrările de reabilitare peisagistică a Parcului Cişmigiu ar urma să se facă pe o perioadă de 3 ani (36 de luni).

    Potrivit proiectului, obiectivele de intervenţie propuse în documentaţie sunt:

    „Refuncţionalizarea modului de utilizare al parcului cu prezervarea şi punerea în valoare a compoziţiilor de mare calitate ale parcului cum ar fi: ansamblul Cetăţii, ansamblul Movilei, ansamblul Terasei trandafirlor, Rondului Roman cu terasele de meditaţie (…)

    Revitalizarea peisageră a parcului prin aplicarea unor măsuri eficiente şi ştiinţifice de înlocuiri, toaletări, plantări, cu punerea în valoare reciprocă atât a vegetaţiei cât şi a ansamblurilor construite şi a oglinzii de apă, element definitoriu al parcului Cişmigiu”, se arată în proiectul de hotărâre votat miercuri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primăria Capitalei vrea să refacă Parcul Cişmigiu cu 10 milioane de euro. Cât timp ar putea dura lucrările

    Potrivit proiectului care stabileşte indicatorii tehnico- economici în valoare de 46 de milioane de lei (aproximativ 10 milioane de euro), lucrările de reabilitare peisagistică a Parcului Cişmigiu ar urma să se facă pe o perioadă de 3 ani (36 de luni).

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Parcul de aventură din România deschis pe o platformă militară, unde mănânci la popotă şi dormi în camere Tun şi apartamente Colonel

    Astfel, vizitatorii au de ales între o serie de activităţi precum escalada, traseul de tiroliene, tir cu arcul, plimbări cu scutere electrice, biciclete, karturi sau maşinuţe de golf, escape-roomuri, zbor cu parapanta, paintball, airsoft sau pot, pur şi simplu, să se răcorească în aqua park. Printre activităţile gratuite se numără skate parkul sau parcul de fitness.

    Arsenal Park a luat naştere ca unitate turistică în 2009, iar investiţiile au ajuns, în prezent, la peste 20 de milioane de euro. Sebastian Antal, directorul general al businessului, povesteşte că platforma pe care se află Arsenal Park există din jurul anilor 1936-1938, când Carol al II-lea a dispus oferirea unui spaţiu de aproape 90 de hectare armatei, pentru efectuarea unor experimente în domeniul materialului explozibil şi al muniţiei.

    „Am ales această locaţie pentru poziţionarea strategică şi potenţialul pe care îl prezenta. Pe lângă faptul că are o frumuseţe aparte, judeţul Hunedoara este bogat din punctul de vedere al obiectivelor turistice, printre care amintesc castelul Corvinilor, cetăţile dacice, cetatea Devei, munţii Parâng şi Parcul Naţional Retezat. Încă neexploatate în totalitate, acestea prezintă în continuare o oportunitate de dezvoltare”, povesteşte Antal.

    În 2017, Arsenal Park a înregistrat o cifră de afaceri de 2,3 milioane de euro şi o rată a profitului de 15%. Primul şi al doilea trimestru din anul 2018 păstrează acelaşi trend ascendent. La nivel de investiţii, reprezentantul Arsenal Park spune că acestea reprezintă, anual, un procent de 10-15% din cifra de afaceri, fiind direcţionate în general spre reorganizarea şi standardizarea proceselor şi a serviciilor şi spre modernizare. Totuşi, „o mare parte sunt atribuite către fidelizarea personalului, deoarece gradul de satisfacţie a clientului are la bază bunăstarea angajatului”, spune Antal. Periodic, reprezentanţii parcului fac şi investiţii de dezvoltare, care „pot ajunge până la 50% din cifra de afaceri”.

    Printre noile servicii care au menţinut o creştere constantă a cifrei de afaceri se numără lansarea de la începutul anului 2018 a încă unui panou de escaladă, în prezent cel mai înalt din ţară, dar şi deschiderea unei serii de escape room-uri. De asemenea, tot anul trecut cei de la Arsenal Park au demarat un nou proiect, festivalul de off-road ArcFest, aflat la prima ediţie, şi au lansat un nou produs turistic dedicat activităţilor de familie, Family Bootcamp (weekendul familiilor de supereroi), care se bucură de un real succes, potrivit lui Antal.

    Pentru turiştii veniţi de departe, parcul deţine şi o serie de unităţi de cazare. Tarifele camerelor sunt cuprinse între 60 şi 368 de euro, în funcţie de tipul şi capacitatea acestora. Astfel, o noapte în camerele Ofiţer, Tun şi Tab costă 60 de euro pentru o singură persoană şi 72 de euro pentru o cameră dublă, apartamentul Maior este 104 euro, apartamentul Colonel – 123 de euro, Vila General – 320 de euro iar vila Mareşal costă 368 de euro, toate preţurile incluzând mic dejun şi acces la aqua park. Arsenal Park dispune şi de o cafenea şi un restaurant-popotă

    Jumătate dintre clienţii parcului hunedorean sunt corporatişti

    Reprezentantul parcului spune că businessul înregistrează, anual, circa 150.000 de vizitatori de toate vârstele, din clasele sociale medii şi premium. Din totalul de clienţi, jumătate sunt corporatişti. „Când vorbim despre segmentul individual versus corporate, proporţia este de 50-50%”, spune Antal. El adaugă că „în 2018 ponderea clienţilor străini a fost în creştere faţă de anii anteriori, în prezent fiind de 15%”.

    Fiind un business sezonier, numărul angajaţiilor parcului este variabil, între 50 şi 150 de persoane, variind în funcţie de numărul clienţilor. Antal spune că ponderea traficului de weekend este net mai mare faţă de timpul săptămânii, cu excepţia intervalului iunie-august, când ponderea este egală. Pe perioada iernii, reprezentantul parcului spune că businessul îşi desfăşoară activitatea normal, iar din 2016, de când a fost deschis aquaparkul, care cuprinde bazine şi tobogane interioare, veniturile generate sunt cu 30% mai mari faţă de anii anteriori în aceeaşi perioadă. „Perioada de extrasezon nu reprezintă un impediment pentru dezvoltarea parcului”, spune Antal.

  • De Basm.Cum arată cel mai mare parc de agrement din România. ”Zaga Zaga” Resort, 82 de hectare

    Cel mai mare parc de agrement din România, „Zaga Zaga”, a fost deschis pe malul Siretului, în zona Doaga, pe o suprafaţă de 82 de hectare.

      „Departe de oraşele zgomotoase, într-un colţ feeric, unde omul este în comuniune cu natura, resortul ZagaZaga a ajutat la formarea unei delte de o frumuseţe nepământeană.
    Într-un spaţiu în care timpul parcă a rămas oprit contemplându-i tăcerea, la nu mai mult de 20 km de Focşani, Siretul îşi ramifică braţele care se risipesc ca nişte vene peste o întindere nesfârşită, dând naştere unui loc care deapănă frumuseţea pământului românesc”.

    Pe Facebook, Cristina Doina Cris  a scris: „Nu degeaba i se spune ”Delta Siretului”. Este un resort complex, cu tot ce trebuie, singurul din ţară cu acces pe apă către spaţiile de cazare şi spre restaurant.

    Într-un spaţiu în care timpul parcă a rămas oprit contemplându-i tăcerea, la nu mai mult de 20 km de Focşani, Siretul îşi ramifică braţele care se risipesc ca nişte vene peste o întindere nesfârşită, dând naştere unui loc care deapănă frumuseţea pământului românesc”.

    VEZI AICI CONTINUAREA MATERIALULUI

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

  • CTP investeşte circa 40 milioane euro în achiziţia A1 Bucharest Park

    Dezvoltatorul mai deţine alte trei proprietăţi în vecinătatea capitalei: CTPark Bucharest West, CTPark Bucharest şi CTPark Bucharest Chitila. Proiectul logistic A1 Bucharest Park a fost dezvoltat de către AIC RE şi cumpărat de CTP, de la Vabeld Group, iar tranzacţia a fost perfectată pe 27 iunie 2019.

    Terenurile şi clădirile nou achiziţionate vor fi integrate pe deplin în CTPark Bucharest şi vor beneficia de aceleaşi standarde de management ca restul parcului, inclusiv amenajarea teritorială adecvată şi administrarea proprietăţii. A1 Bucharest Park acoperă 14 hectare de teren pe care sunt dezvoltate opt clădiri logistice, ocupate în totalitate, cu o suprafaţă închiriabilă de 78.000 mp. Printre chiriaşii actuali ai parcului se numără retaileri şi companii de transport cunoscute la nivel naţional şi internaţional, cum ar fi: Delamode, Augsburg sau Kalapod.

    A1 Bucharest Park este amplasat foarte aproape de Şoseaua de Centură a capitalei şi cu acces foarte bun la autostrada A1, oferind o rută rapidă spre restul ţării şi legând Bucureştiul de Ungaria şi restul Europei. „Este unul dintre cele mai importante noduri logistice din partea de vest a Bucureştiului, cu o infrastructură bună şi toate utilităţile disponibile, cu vizibilitate excelentă şi acces uşor al camioanelor, aproape de oraş”, spun reprezentanţii companiei.

    Tranzacţia a fost finanţată de Alpha Bank, asistată de CMS Cameron McKenna. Compania CTP a fost asistată în această tranzacţie de firma de avocatură NNDKP, iar partea financiară şi fiscală a fost coordonată de Mazars.

     

  • Muzeului Antipa i s-a cerut să cedeze 45% din parc; instituţia se opune

    Muzeul a primit, din partea autorităţii finanţatoare, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, solicitarea de a răspunde unei adrese venite de la Secretariatul General al Guvernului privind cedarea a 5.300 de metri pătraţi din parcul instituţiei în vederea realizării unei alte construcţii.

    Anterior primirii acestei adrese, managerul instituţiei, Luis Ovidiu Popa, a fost invitat la sediul Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară pentru a semna un plan de dezlipire a terenului pe care Muzeul Antipa îl are în administrare, dezlipire pe care nu a solicitat-o, despre care nu fusese informat şi pe care nu o doreşte.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DE BASM.Cum arată si unde a fost deschis cel mai mare parc de agrement din România – GALERIE FOTO

    Cel mai mare parc de agrement din România, „Zaga Zaga”, a fost deschis pe malul Siretului, în zona Doaga, pe o suprafaţă de 82 de hectare.

     „Departe de oraşele zgomotoase, într-un colţ feeric, unde omul este în comuniune cu natura, resortul ZagaZaga a ajutat la formarea unei delte de o frumuseţe nepământeană.

    VEZI AICI GALERIE FOTO 

    Într-un spaţiu în care timpul parcă a rămas oprit contemplându-i tăcerea, la nu mai mult de 20 km de Focşani, Siretul îşi ramifică braţele care se risipesc ca nişte vene peste o întindere nesfârşită, dând naştere unui loc care deapănă frumuseţea pământului românesc”.

    Pe Facebook, Cristina Doina Cris  a scris: „Nu degeaba i se spune ”Delta Siretului”. Este un resort complex, cu tot ce trebuie, singurul din ţară cu acces pe apă către spaţiile de cazare şi spre restaurant.

    Într-un spaţiu în care timpul parcă a rămas oprit contemplându-i tăcerea, la nu mai mult de 20 km de Focşani, Siretul îşi ramifică braţele care se risipesc ca nişte vene peste o întindere nesfârşită, dând naştere unui loc care deapănă frumuseţea pământului românesc”.