BusinessMagazin

Tag: parc

  • Fabuloasa viaţă a celui mai bogat fotbalist român! Are un imperiu de 15.000.000 de euro ca prinţii din basme: castel, hotel, podgorie şi parc de aventuri

    CFR Cluj se reuneşte joi dimineaţa, iar cel mai aşteptat moment al zilei e revenirea lui George Ţucudean în echipamentul vişiniu. Golgheterul ultimelor două ediţii ale Ligii 1 a absentat din luna august din cauza unor probleme cardiace, iar ProSport a aflat că acesta şi-a ocupat această perioadă ridicând un adevărat imperiu în judeţul Arad.

    În viaţă, se spune că de cele mai multe ori o uşă închisă o deschide pe alta. Americanii au felul lor de-a „traduce” o situaţie grea: blessing in disguise (n.r. – binecuvântare deghizată). Cam asta i s-a întâmplat şi lui George Ţucudean în ultimele 12 luni, cel care a trăit în anul ce-a trecut cât în ceilalţi 27 ai vieţii. ProSport s-a deplasat în judeţul Arad pentru a vedea de la faţa locului dimensiunea imperiului pe care cel mai bun fotbalist român al anului 2018 îl ridică.

    Problemele cu inima l-au dus în pragul retragerii pe Ţucudean
    La începutul anului trecut, George Ţucudean a descoperit că suferă de o afecţiune la inimă. S-a operat la Viena în aprilie, iar la începutul lui iulie a revenit pe teren. Nu a rezistat însă decât nouă meciuri, pentru că după ratarea calificării în Liga Campionilor în urma „dublei” cu Slavia Praga a anunţat că abandonează viaţa sportivă pe teren nedeterminat.

    „E o perioadă foarte bună a carierei mele, au apărut problemele astea, sper să trec uşor peste ele şi să îmi reiau repede activitatea. Cea mai bună vârstă este 27-28 de ani şi până la 30-32 e cel mai bine, atunci să fii în formă”, a spus în noiembrie atacantul lui CFR, lucru care se va concretiza odată cu reunirea echipei campioane.

    Debut în afaceri cu 180 de hectare de fructe bio
    Provenit dintr-o familie cu potenţă financiară, Ţucudean a fost recunoscut tot timpul drept un jucător care practică fotbalul de plăcere. Fără să fie un personaj capricios, atacantul s-a remarcat de-a lungul vremii cu un parc auto impresionant.

    Căsătoria şi naşterea primilor copii i-au reconturat însă fotbalistului perspectiva asupra vieţii, astfel că preocupările sale în ultimii ani au devenit mult mai serioase. În urmă cu aproximativ doi ani, acesta a intrat în forţă în lumea afacerilor şi a dezvoltat proiecte în mai multe zone de activitate.

    În primul rând, Ţucudean a investit în 180 de hectare de pământ în zona satului Cuied, din judeţul Arad. Acolo, atacantul naţionalei a dezvoltat o plantaţie de fructe bio şi, spun surse bine informate, întreţinerea culturilor s-a desfăşurat la cele mai înalte standarde. Roadele urmează să fie culese, la propriu, în această vară, când este de aşteptat ca plantele să ofere pentru prima dată fructe. În recolta fotbalistului se vor găsi piersici, caise, nectarine, nuci, mure, coacăze, zmeură şi afine.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Colliers preia administrarea parcului logistic dezvoltat de Element Industrial în nordul Capitalei şi ajunge la un portofoliu de peste 500.000 mp de spaţii logistice şi birouri

    Compania de consultanţă imobiliară Colliers International Romania a fost desemnată să ofere servicii de property management pentru prima fază a proiectului industrial ELI Park din nordul Capitalei, dezvoltat de compania locală Element Industrial.

    Odată cu acestă preluare, suprafaţa de spaţii industriale administrate de Colliers în Bucureşti şi în ţară ajunge la 130.000 de metri pătraţi, dintr-un total de peste 500.000 de metri pătraţi care include şi clădiri de birouri.

    „În România, piaţa serviciilor de property management pentru spaţii industriale şi logistice se află în stare incipientă. Prin urmare, este încurajator să vedem un proprietar de astfel de spaţii, aflat la prima dezvoltare, care externalizează aceste servicii pentru a asigura o mai bună performanţă a proiectului”, explică Oana Adjudeanu, Director Property Management în cadrul departamentului Real Estate Management Services al Colliers International.

    Parcul industrial ELI Park 1, dezvoltat de Element Industrial, companie controlată de Ionuţ Dumitrescu şi Muler Onofrei, este localizat într-un puternic hub logistic, în regiunea Chitila-Buftea, cu bun acces către nordul Bucureştiului şi la forţa de muncă din zonă.

    Prima fază de 20.000 metri pătraţi a fost livrată în luna septembrie şi închiriată deja către producătorul de electrocasnice, Arctic. Proiectul este conectat la linii de transport în comun şi se află la 4 km distanţă de centura Capitalei, având şi acces direct la un drum naţional cu patru benzi, DN7, şi acces imediat la autostrăzile A1, A2 şi A3.

    Suprafaţa totală a ELI Park 1 va fi de 50.000 de metri pătraţi spaţii industriale şi birouri, faza a doua urmând a fi livrată anul viitor, investiţia totală fiind estimată la peste 25 de milioane de euro.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro. 

  • Primăria Capitalei vrea să refacă Parcul Unirii cu 8,5 milioane de lei

    Primăria Capitalei vrea să investească 8,5 milioane de lei (aproximativ 1,8 milioane de euro) pentru lucrări de amenajare peisagistică a Parcului Unirii din centrul Bucureştiului, potrivit unui proiect aflat pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului General al Municipiului Bucureşti de joi.

    „Parcul Unirii este un parc cu mare potenţial al agrementului urban, în prezent acesta reprezentând supradimensionarea unui scuar urban de cartier, un spaţiu verde fără funcţiune publică importantă, în afara băncilor stradale, ca parte a mobilierului urban, neexistând piese sau obiective care să atragă publicul în acest sit”, se arată în referatul de specialitate al proiectului aflat pe ordinea de zi a şedinţei CGMB de joi.

    Proiectul prevede aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru lucrările de amenajare peisagistică a Parcului Unirii, în valoare de 8,5 milioane de lei, pe o perioadă de 8 luni, şi sunt necesare următoarele lucrări:

    – curăţarea terenului de resturi vegetale improprii;
    – curăţarea şi eliminarea arborilor uscaţi din sit;
    – eliminarea arborilor existenţi deasupra planşeului Dâmboviţa;
    – umpluturi cu pământ vegetal în strat de 15 cm;
    – nivelarea terenului;
    – instalare sistem de irigaţii automatizat la nivelul întregului parc public;
    – înlocuirea sistemului de iluminat public prin insalarea unui sistem nou de iluminat în care vor fi: stâlpi de iluminat cu înălţimea de 12 metri;
    – refacerea axelor pietonale existente prin lăţirea acestora şi refacerea sistemului de borduri al aleilor;
    – construcţia unui nou ax pietonal cu trasare de la est la vest şi conectarea ascensorului public din parc cu traficul pietonal spre zona de sud-vest a sitului;
    – înlocuirea coşurilor de gunoi cu coşuri noi de tip ECO.

  • Accenture se extinde cu 4.800 mp de birouri în proiectul West Gate din Capitală unde ajunge la o suprafaţă totală de 17.000 mp

    Compania de consultanţă de management şi servicii profesionale Accenture anunţă extinderea cu încă 4.800 de metri pătraţi de birouri în cadrul parcului de afaceri West Gate din vestul Capitalei, deţinut de Genesis Property, unde ajunge să ocupe o suprafaţă totală de 17.000 de metri pătraţi, potrivit datelor furnizate de dezvoltator.

    „Ne onorează decizia unui partener de cursă lungă de talia Accenture, care se dezvoltă şi investeşte în continuare în România”, spune Liviu Tudor, preşedintele şi fondatorul companiei Genesis Property.

    Accenture a semnat în toamna anului trecut pentru prelungirea contractului de închiriere a spaţiului de birouri cu dezvoltatorul Genesis Property pentru o perioadă de încă 7 ani, în contextul în care compania americană este prezentă încă din 2007 în West Gate, când a închiriat 2.400 de metri pătraţi.

    Americanii operează trei companii pe plan local, a căror cifră de afaceri cumulată s-a ridicat la 478,4 mil. lei (102,8 mil. euro) în 2018, mai mare cu 15% faţă de anul anterior.

    Dezvoltatorul imobiliar Genesis Property operează parcurile de birouri West Gate şi Novo Park din Capitală, care totalizează circa 150.000 de metri pătraţi de spaţii de birouri de clasa A, campusul privat studenţesc West Gate Studios, care cuprinde 850 de garsoniere şi apartamente destinate închirierii şi unitatea de cazare de patru stele – Studio One Accommodation Suites.

    Valoarea investiţiilor realizate de Genesis Property în România se ridică la peste 400 de milioane de euro.
     

  • La executare. Parcul industrial Danubiana din Popeşti-Leordeni, unde se produceau anvelope, îşi caută cumpărător. Preţul de vânzare este de 1,2 mil. euro

    Complexul are peste 16.000 de metri pătraţi şi cuprinde spaţii administrative, spaţii de producţie, hală criogenie, ateliere şi laboratoare.

    Banca Intesa Sanpaolo a scos la vânzare parcul industrial Danubiana din Po­peşti-Le­ordeni cu un preţ de 1,2 milioane de euro.

    „Banca Comercială Intesa Sanpaolo România oferă spre vânzare complexul in­dustrial Danubiana, situat în Popeşti-Le­ordeni, Şos. Olteniţei nr. 181, judeţul Ilfov, compus din teren intravilan în suprafaţă totală de 16.255 mp cu spaţii administrative, spaţii de producţie, hală criogenie, ateliere şi laboratoare“, se arată în anunţul băncii.

    Complexul Danubiana cuprinde spaţiul pe care a funcţionat în trecut uzina de anvelope şi produse de cauciuc cu acelaşi nume, construită în anii ’60. În 1995, uzina a fost privatizată şi a ajuns să fie deţinută de omul de afaceri Gelu Tofan, iar în 2006 compania Tofan Grup Interna­tional a intrat în administrare judiciară. Doi ani mai târziu, a intrat în faliment.

    Pe o parte din fosta platformă indus­trială Danubiana a ajuns să funcţioneze fa­brica Green Group, din domeniul reciclării.

    Omul de afaceri Gelu Tofan, care a avut Danubiana, era în anii ’90 şi la începutul anilor 2000 unul dintre cei mai importanţi antreprenori din România, grupul Tofan operând mai multe firme, majoritatea din industria anvelopelor auto, care angajau 16.000 de oameni.

  • One United Properties şi Auchan au investit 178.000 de euro în reamenajarea parcului aflat în vecinătatea proiectului pe care dezvoltatorul îl construieşte în Capitală

    One United Properties, companie controlată de Andrei Diaconescu şi Victor Căpitanu, şi retailerul francez Auchan, au investit 178.000 de euro în reamenajarea parcului Automatica, situat în vecinătatea proiectului imobiliar One Floreasca City, pe care dezvoltatorul îl construieşte la intersecţia arterelor Mircea Eliade şi Calea Floreasca din zona centrală a Bucureştiului.

    Totodată, dezvoltatorul a cedat municipalităţii o suprafaţă de teren de 1.000 de metri pătraţi şi a alocat un buget de 1 milion de euro pentru investiţii în infrastructură, care prevăd lărgirea străzii Calea Floreasca de la 4 la 6 benzi (pe sectorul cuprins între Str. Glynka şi Bd. Mircea Eliade), semaforizare, noi alveole pentru staţiile de autobuz, dar şi modernizarea sistemului de iluminat public pe Calea Floreasca, pe segmentul dintre Bd. Mircea Eliade şi Str. Banu Antonache.

    „Încă de la început acest ansamblu multifuncţional a fost gândit ca o comunitate, care se adaptează la un stil de viaţă actual, care înglobează într-un mix organic zone comerciale, rezidenţiale şi office. Nu în ultimul rând, compania noastră şi-a asumat răspunderea pentru investiţii în spaţiile publice, care vor aduce numeroase beneficii locuitorilor: vorbim de reamenajarea parcului Automatica, de investiţii care au rolul de a reduce traficul şi de a propune soluţii pentru decongestionarea zonelor, de creare a unor spaţii outdoor de recreere, de clădiri eficiente energetic, care contribuie la îmbunătăţirea calităţii vieţii”, explică Beatrice Dumitraşcu, VP Residential Sales One United Properties.

    Citiţi mai multe pe ZF.ro

  • În mintea copiilor

    De la case bântuite la carusele ameţitoare, de la reproduceri în miniatură ale unor clădiri emblematice din mai multe ţări la un minicinematograf cu scurtmetraje care aduc pe ecran personaje din universul Lego, nu există loc în Legoland care să nu-i facă pe cei mici să-şi tragă părinţii de mână către o nouă fascinaţie. Din peisaj nu lipsesc nici românii.

    „Hai să ne activăm superputerile!”, îi spunea, într-o luni dimineaţă, în română, o puştoaică fratelui ei, într-unul din hotelurile tip castel din Legoland. O noapte de cazare acolo porneşte de la 220 de euro (1.640 de coroane daneze).

    Piesa de rezistenţă a oraşului Billund este însă Lego House, o construcţie făcută în jurul conceptului lego, în care totul, de la arhitectura clădirii la dinozaurii reproduşi în interior, este o reproducere a micilor cărămizi menite să creeze jucării pentru copii, dar şi pentru oamenii mari.
    „Am deschis Lego House în septembrie 2017, bazându-ne pe ideea de învăţare prin joacă. Este singura astfel de casă pe care am făcut-o şi va rămâne singura, pentru că vrem să fie asociată cu oraşul în care a luat naştere Lego”, explică Jesper Vilstrup, CEO al Lego House, care lucrează pentru grupul danez de 18 ani.

    Anul trecut, 245.000 oameni au trecut pragul casei Lego, iar estimările pentru 2019 arată că numărul ar putea ajunge la 275.000. Vizitatorii vin din toată lumea, mai exact din peste o sută de ţări – precum Germania, Olanda, Marea Britanie, dar şi Statele Unite ale Americii sau ţări asiatice. Majoritatea turiştilor sunt însă din Danemarca.

    Lego House este, practic, raiul oricărui pasionat de lego, mai mult sau mai puţin copil. Coloana vertebrală a clădirii este un copac făcut din 6,3 milioane de piese lego, cu o înălţime de 15,5 metri. De ce copac? Pentru că primele jucării făcute de Lego au fost din lemn, nu din plastic, fondatorul Ole Kirk Kristiansen orientându-se abia mai târziu către cuburile care aveau să-l facă faimos, poate, pentru eternitate.
    „Fiecare dinozaur are gura deschisă, nu fără motiv. Îi întrebăm pe copii dacă au idee ce sunete scoate un dinozaur şi ei ne spun că nu ştiu. Aşa că le-am pus câte o jucărie din lego fiecăruia sub picior pentru a le spune că sunetul pe care îl scoate un dinozaur este similar cu cel pe care îl scoate un părinte atunci când calcă pe o piesă lego rătăcită prin casă”, povesteşte ghidul din Lego House.

    „If you can think it, you can build it” (Dacă îţi poţi imagina ceva, îl poţi construi) – este sloganul după care se ghidează orice angajat al Lego, care a învăţat, în timp, că jucăriile nu sunt doar o formă de a le da copiilor o ocupaţie, ci o adevărată modalitate de educare.
    „Orice piesă de lego, chiar şi creată acum 60 de ani, este concepută în aşa fel încât să se potrivească şi astăzi cu una făcută acum, pentru a da naştere unei jucării noi”, povesteşte Signe Wiese, responsabilă cu predarea istoriei Lego în muzeul amenajat în casa în care a început totul, în anul 1932.

    Ea povesteşte şi că, în procesul de predare a businessului mai departe către copiii săi, fondatorul Lego – Ole Kirk Kristiansen – a fost cât se poate de sever, pentru a impune standardele de calitate pe care şi le dorea.

    „De pildă, când fiul său a împachetat un set de răţuşte pentru a fi vândute după ce le dăduse cu doar două straturi de lac în loc de trei, Ole Kirk Kristiansen l-a pus să le desfacă din ambalaje şi să le dea şi cu cel de-al treilea strat necesar. Nu a avut voie să se culce până nu a terminat”, spune Signe Wiese.

    De la înfiinţare şi până astăzi, Lego a rămas un business de familie, ajuns acum la cea de-a treia generaţie. Astfel, actualul proprietar este Kjeld Kirk Kristiansen, nepotul fondatorului.

    Jucării în era digitalului
    Billund este un oraş care abia numără 7.000 de locuitori şi orice atracţie acolo este în jurul Lego. Deşi atât de mic, oraşul are un aeroport – proporţional cu mărimea localităţii – tocmai pentru a facilita accesul numeroşilor turişti care vor să afle povestea cuburilor care le-au bucurat copilăria, chiar la ele acasă.

    În Billund, Danemarca, se află astfel sediul Lego, unde a fost construită prima fabrică de piese sub acest brand. Astăzi, există fabrici Lego în Cehia, Ungaria, China, Mexic.
    Vremurile s-au schimbat de la înfiinţare până acum, aşa că, într-o lume în care tehnologia s-a infiltrat în fiecare domeniu, nici măcar jucăriile Lego nu au scăpat de undele acestei influenţe. Aşa se face că există departamente întregi în cadrul grupului danez al căror scop este să insereze cât mai eficient tehnologia în jucăriile celor mici.

    Trendul este vizibil şi în Lego House, unde, de pildă, poţi crea din lego un peşte pe care ulterior îl poţi scana şi îl poţi urmări înotând agale într-un acvariu virtual. Sau, de ce nu, îţi poţi vedea eroul creat din câteva din milioanele de piese disponibile pe coperta unei reviste. Sau poţi, scanând brăţara de acces pe care o primeşti la intrare, să primeşti un set de şase piese lego pentru a crea una din cele peste o sută de milioane de combinaţii posibile.

    „Nu cred că jucăriile fizice vor dispărea vreodată. Şi acum 13 ani, când am venit eu la Lego, se vorbea despre dispariţia lor şi iată că încă există. Jucăriile şi tehnologia nu se exclud una pe alta”, spune Jamie Berard, expert în creaţie la Lego.
    Tocmai în acest context, producătorul danez a creat recent mai multe jocuri care combină piesele fizice cu realitatea augmentată, astfel încât copiii să se poată folosi şi de tabletă sau de telefon când se joacă. Lego Hidden, Lego Ninjago şi Lego Boost sunt doar câteva astfel de exemple.

    La Lego Hidden Side, de pildă, joaca presupune să construieşti o casă din piese lego, pentru ca apoi, folosindu-te de o aplicaţie, să găseşti fantomele din respectiva clădire. Tehnologie în joacă? Misiune îndeplinită.
    „Producţia unui astfel de joc durează, în medie, patru ani, din momentul în care ne vin primele idei până când livrăm jocul în cutie. Am testat, am făcut focus groupuri cu copii din diferite ţări, pentru a vedea care este feedbackul lor”, spune Luis Gomez, responsabil cu dezvoltarea acestui joc.

    Un joc Lego Hidden Side porneşte de la 20 de dolari, dacă are dimensiuni mai mici, putând ajunge şi la 130 de dolari.
    Mai ales când tehnologia este implicată în realizarea jocurilor Lego, creatorii acestora colaborează cu psihologi şi pedagogi pentru a-şi da seama când anume nivelul de tehnologie devine prea mare pentru educaţia celor mici. Chiar dacă unele jocuri sunt atât de complexe, încât stârnesc şi curiozitatea adulţilor.

    „Unele jucării sunt concepute pentru a putea fi folosite şi fără implicarea tehnologiei, aşa că părinţii sunt cei care decid dacă vor sau nu să-i iniţieze pe copii în această lume. Am lucrat cu psihologi de la Universitatea din Copenhaga pentru a înţelege până la ce nivel este în regulă să introducem tehnologia în jucăriile noastre”, spune Elisabeth Kahl-Backes, responsabilă de jucăriile Lego Duplo, destinate copiilor de până la cinci ani.
    S-ar zice aşadar că cerul este limita (Sky is the limit) când vine vorba despre inovaţie în lumea jucăriilor. De acord?

    Lego în România şi în lume
    Pe plan local, Lego a avut în 2018 vânzări de 104 milioane de lei, în creştere cu 13% faţă de anul anterior. Deşi nu a fost pentru prima dată când Lego a trecut de 100 milioane de lei afaceri, profitul din 2018 a fost cel mai mare de la înfiinţarea companiei, depăşind 2,6 milioane de lei, ceea ce înseamnă o creştere de 36% faţă de anul 2017.
    Lego are pe piaţa locală nouă magazine certificate, toate fiind amplasate în centre comerciale din oraşele mari ale ţării, precum Mega Mall, ParkLake, Sun Plaza, AFI Ploieşti sau City Park Constanţa.
    Magazinele din România sunt dezvoltate de retailerul de jucării Brick Depot, înfiinţat în 2013, controlat de mai mulţi antreprenori locali.
    Lego este prezent pe piaţa din România şi prin intermediul distribuitorilor de jucării, care duc jucăriile danezilor în magazinele de profil sau în supermarketuri.
    La nivel de grup, Lego a avut, în primul semestru din 2019, venituri de 14,8 mld. coroane daneze (1,9 mld. euro), în creştere cu 4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Profitul net a fost, în S1 2019, de 2,7 mld. coroane daneze (361 milioane de euro), în scădere cu 12% faţă de primele şase luni ale anului 2018. Din planurile grupului face parte expansiunea în China şi India. Danezii nu oferă date aferente fiecărei ţări în care sunt prezenţi.
    Pentru întreg grupul Lego lucrează peste 18.000 de angajaţi în toată lumea, dintre care 200 doar pentru Lego House.
    Până la sfârşitul anului 2019, grupul Lego vrea să depăşească numărul de 140 de magazine proprii în 35 de oraşe. În prezent, Lego are aproximativ 135 de magazine.
    Pe piaţa românească de jucării, companiile care înregistrează cele mai mari vânzări sunt Lego, Mattel, care produce păpuşa Barbie, şi Hasbro, care pune pe piaţă jocul Monopoly. Lego are o cotă de piaţă estimată de ZF la 8,6% în 2018.

  • Aplicaţia de socializare lansată de un programator român care rivalizează cu gigantul Google

    „Cumva este amuzant că apelăm tot la tehnologie şi tot la o aplicaţie pentru a-i scoate din casă. Asta e unealta, e un cal troian”, spune fondatorul businessului. Ideea de a dezvolta aplicaţia Jummpi, lansată anul acesta în luna mai, i-a venit în 2016. „Acum câţiva ani eram în casă, era vară, era frumos şi mă gândeam că aş face ceva amuzant dar nu ştiam exact ce şi nici cu cine.

    Tocmai apăruse în România Tinder. Eu sunt programator şi am fost şocat de ideea că există o aplicaţie care arată atât de simplu. Deci, coroborat cu ideea mea, am spus că aş putea să fac şi eu asta. Şi la puţin timp m-am apucat de aplicaţie”, povesteşte Andrei Stoiculescu.

    La acea vreme lucra într-o multinaţională, aşa că şi-a dat demisia pentru a se concentra pe crearea aplicaţiei, însă când a realizat că nu o poate termina aşa de repede pe cum credea, s-a întors la job. Pe parcurs, investiţia în crearea şi lansarea platformei s-a ridicat la aproximativ 15.000 de euro din fonduri proprii, „pentru că aveam nevoie de consultanţi şi de branding, adduri, hosting”, menţionează fondatorul businessului.
    La început a lucrat singur la crearea platformei, dar după ce a făcut un demo a început să caute noi parteneri pe LinkedIn. „Uşor, uşor am început să găsesc oameni şi aşa am strâns echipa actuală de şase persoane – patru programatori, un designer şi un şef al departamentului de marketing şi comunicare”, adaugă el.
    Rolul de CMO (chief marketing officer) a fost preluat de Irina Leca, antreprenoarea care i-a fost alături lui Andrei Pitiş la fondarea brandului Vector Watch, achiziţionat de Fitbit. Ea este şi cofondator al Jumppi şi s-a alăturat echipei în urmă cu o lună, însă momentan lucrează pentru aplicaţie, ca şi ceilalţi membri, doar în timpul liber sau în weekenduri, în contextul în care toţi sunt angajaţi în prezent în alte companii. „Cred că îţi rămâne în sânge antreprenoriatul şi îmi place foarte mult ideea de a aduna şi de a găsi modelul de business câştigător. Asta îmi place la start-up-uri, că poţi să experimentezi foarte mult şi că nu te duci pe o reţetă gata construită. Şi îmi place foarte mult să creionăm produsul ăsta pe baza feedback-ului pe care îl primim de la utilizatori. Plus că vrem să îi facem pe oameni mai fericiţi pentru că facilităm interacţiunea faţă în faţă şi interacţiunea socială; cred că asta rezonează foarte mult şi cu felul meu de a fi”, explică ea motivaţia de a se alătura afacerii.
    Iniţial, iniţiativa dezvoltării aplicaţiei a avut la bază dorinţa antreprenorului de a-i ajuta pe studenţii din provincie veniţi la facultate în Bucureşti să îşi facă mai uşor noi cunoştinţe şi să lege prietenii. „Eu am vorbit personal cu mai mulţi studenţi şi cu asociaţii de studenţi de la care am aflat că, într-adevăr, există problema asta: la început studenţii au foarte multe lucruri noi de care se lovesc şi faptul că foarte mulţi pleacă de acasă şi se mută într-un oraş nou e un factor în plus de greutate. Am intrat pe forumuri şi am văzut că oamenii chiar caută pe internet «Cum îţi faci prieteni la facultate, ce trebuie să faci» şi îşi dădeau sfaturi unii altora”, spune Irina Leca. Ea adaugă că, în ciuda faptului că asociaţiile de studenţi le pun acestora la dispoziţie grupuri de Facebook, în care se înregistrează toţi, de multe ori oamenii nu reuşesc să treacă de bariera aceasta şi să iniţieze discuţii sau să lege prietenii în spatele ecranului. La rândul său, Stoiculescu susţine că „una e să îi spui unui necunoscut pe Facebook: «Hai, nu vrei să ieşi acum să jucăm squash?» şi alta e să-i spui cuiva care este pe o platformă dedicată acestor activităţi”.
    Potrivit reprezentanţilor businessului, aplicaţia nu se adresează doar studenţilor, ci şi tinerilor angajaţi, comunităţilor locale de expaţi sau turiştilor veniţi în Capitală, ţinta principală fiind persoanele de 18-35 de ani, dar nu există limită superioară de vârstă în ceea ce priveşte folosirea aplicaţiei, singura condiţie fiind să fii major. „Nu ne axăm neapărat pe studenţi, am lăsat o platformă care să-i ajute să se întâlnească mai uşor unii cu ceilalţi, dar asta nu-i exclude pe ceilalţi utilizatori”, menţionează fondatorul Jummpi.
    Pe platformă, disponibilă atât pe iOS cât şi pe Android, poţi să postezi sau să găseşti evenimente sau activităţi din cele mai diverse, de la simple ieşiri la bere sau la alergat, până la excursii sau seri de jocuri, ba chiar să îţi întâlneşti şi jumătatea, chiar dacă specificul aplicaţiei nu este unul de dating, ci de socializare. „Nu credem că publicul va percepe aplicaţia ca pe una destinată datingului, pentru că în primul rând pe aplicaţie se formează grupuri, de la două persoane în sus, şi în al doilea rând e centrată pe anumite activităţi”, spune Stoiculescu.
    Irina Leca adaugă: „E mult mai cool să faci o activitate socială cu alţi oameni, şi dacă se înfiripă ceva, să fie spontan, de la sine, nu forţat. Când te duci la o întâlnire de pe Tinder clar te duci cu o strângere de inimă. E un pic mai greu şi ai o anumită reţinere. Pe când dacă te duci înspre o activitate socială, într-un grup de oameni, şi se întâmplă ceva, cu atât mai bine. Noi ne-am bucura să fie mulţi oameni care să se îndrăgostească pe Jummpi”.
    Ea mai spune că nu trebuie doar să aştepţi să posteze cineva un eveniment şi să vină oamenii către tine, ci poţi invita şi tu la un eveniment alţi utilizatori din listă sau alţi prieteni, printr-un link pe care îl poţi distribui extern, pe alte aplicaţii, ca Facebook sau WhatsApp. „Am constatat că 85% dintre utilizatori nu iniţiază evenimente, ci stau şi se uită la ce activităţi sunt, dar nu au curajul să iniţieze. Pe aceştia vrem să-i activăm să participe.”
    În prezent, aplicaţia are 1.600 de utilizatori în Capitală, însă ambiţiile lui Stoiculescu sunt ca până la sfârşitul anului numărul acestora să crească până la 20.000, în Bucureşti, Cluj şi Braşov. Intenţia sa nu este însă de a acoperi doar harta României, ci plănuieşte ca, printr-o finanţare externă – fond de investiţii, accelerator de start-up-uri sau business angel – să se extindă anul viitor şi în afara ţării. „Există mai multe posibilităţi, dar momentan vrem să vedem că există tracţiune, că oamenii intră pe platformă şi că îşi doresc să participe la activităţi, şi după aceea vom vedea exact cui ne adresăm mai departe să obţinem şi finanţare”, menţionează Irina Leca. Motivaţia antreprenorului de a se extinde peste graniţe a fost impulsionată şi de faptul că, la foarte scurt timp după lansarea Jumppi, laboratorul de inovaţie de la Google a dezvoltat la New York o aplicaţie similară, Shoe Lace. „Cumva tot asta încearcă să facă, să scoată oamenii din spatele ecranelor pentru a se întâlnii în viaţa reală. Şi noi ne bucurăm, pentru că asta înseamnă că Google validează ideea noastră. Şi ei sunt foarte la început, chiar mai la început decât noi, şi experimentează, ca şi noi, dar asta e o validare în plus pentru proiectul nostru”, spune Stoiculescu.
    Primele state vizate pentru extindere sunt SUA, Marea Britanie şi Olanda, dar Irina Leca spune că personal se gândeşte şi la alte ţări care au foarte mulţi turişti şi comunităţi importante de expaţi. „Ne-am dat seama că străinii sunt un target foarte bun pentru noi. Chiar au căutat activ aplicaţii prin care să cunoască oameni, mai ales expaţi. Ţările sau zonele în care sunt mulţi expaţi ar fi un target bun, pentru că expaţii chiar asta îşi caută – un nou cerc de prieteni. Ei din start sunt izolaţi de prietenii lor şi e o nevoie umană, firească, să socializezi şi să îţi împarţi momentele cu alţi oameni. Toţi avem nevoia asta.”
    În ceea ce priveşte reticenţa pe care ar putea-o avea utilizatorii platformei în legătură cu stabilirea unor activităţi alături de oameni necunoscuţi, Andrei Stoiculescu spune că este normal să existe o temere. „De aceeea vrem să aflăm cât mai multe de la oamenii care folosesc sau vor folosi în viitorul apropiat Jumppi şi cum văd ei situaţia asta. Noi avem deja câteva mecanisme la care ne gândim, de exemplu un sistem de rating pentru oamenii care se întâlnesc, să îşi ofere unii altora un fel de calificativ. La noi nu vor fi steluţe, ci etichete pozitive pe care le dai doar dacă vrei. Spre exemplu, un tip de încredere sau o tipă foarte amuzantă”, explică el. De altfel, adaugă Stoiculescu, poţi avea această reticenţă peste tot, de pildă pe Tinder. „E un lucru de care nu ai cum să scapi. Vrem să creăm condiţiile de a găsi oamenii cei mai buni pentru tine, cei mai asemănători.” Irina Leca spune că şi conversaţia pe care o porţi pe platformă înainte de a te întâlni cu alţi utilizatori pentru a stabili diverse detalii este o primă modalitate de a vedea dacă persoana respectivă reprezintă o primă sursă de validare. „Apoi tu alegi dacă te duci mai departe”, menţionează ea. 
    În prezent aplicaţia nu este monetizată, însă pe viitor reprezentanţii afacerii plănuiesc să lanseze o versiune premium cu o serie de funcţionalităţi care vor fi disponibile contra cost. În plus, Stoiculescu spune că vor introduce şi publicitate targetată şi personalizată în funcţie de profilul utilizatorilor. „Trebuie să fie relevantă pentru ceea ce îţi place ţie să faci. De exemplu, dacă ştim că te duci la sală, probabil că vei putea să vezi produse pentru sală”, spune Irina Leca. O sursă de venit va fi reprezentată şi de parteneriate. „Vrem să avem şi furnizori de activităţi, cum ar fi Therme sau Worldclass, care să organizeze activităţi acolo, iar noi să creăm grupuri pentru a merge la furnizorul respectiv”, adaugă ea.
    „Vrem să ne parteneriem, să avem afiliaţi. Spre exemplu, dacă reuşim să facem oamenii să iasă din casă în club, e clar că vor avea nevoie să meargă acolo cu maşina. Facem un parteneriat cu Bold sau Uber, de exemplu; ei câştigă prin faptul că iau faţa concurenţei în oraşul respectiv, iar noi primim o mică taxă pentru fiecare cursă pe care ei au facilitat-o”, spune şi Stoiculescu. Potrivit lui, pentru a facilita accesul utilizatorilor la respectivul furnizor, în aplicaţie va fi disponibil un buton – «Comandă din Jumppi» – pentru cei care vor dori să folosească serviciul de ridesharing. De altfel, ei au încheiat deja un parteneriat care funcţionează pe acest principiu, de affiliate fee, cu platforma de rezervări pentru restaurante ialoc.ro, care, potrivit lui Stoiculescu, va oferi mici bonusuri sau recompense în restaurantele partenere utilizatorilor de Jumppi. Irina Leca spune că s-au gândit inclusiv la posibilitatea de a face parteneriate şi cu asociaţiile de studenţi, pentru a coorganiza o serie de evenimente.
    Cât priveşte concurenţa, reprezentanţii Jumppi spun că pe plan local nu au decât concurenţi indirecţi. „Tinderul, de exemplu, este folosit de mulţi oameni doar pentru socializare, nu neapărat pentru dating, şi observăm că uneori oamenii se duc efectiv la o întâlnire pentru că au nevoie de partea asta de socializare sau ca să iasă din casă”, susţine Irina Leca. Andrei Stoiculescu spune, în completare, că un alt concurent indirect este aplicaţia MeetApp. „E destul de mare şi cam pe aceeaşi idee, doar că mai planificată, şi se axează mai mult pe conferinţe. În plus, pe MeetApp trebuie să plăteşti ca să postezi activitatea, la noi e gratuit. Noi ne ducem mai mult pe partea de spontan”, adaugă Andrei Stoiculescu. „E un proiect destul de ambiţios, de anvergura celor mari din Statele Unite – cum ar fi Facebook, Tinder. Suntem entuziasmaţi şi credem în acest proiect pentru că este destul de vizionar pe termen lung”, adaugă Andrei Stoiculescu, fondator şi CEO al Jummpi.

  • Motivul pentru care un parc din Bucureşti se va redenumi după un oraş din SUA

    Numele Parcului marchează începutul cooperării dintre Sectorul 1 al Capitalei şi Jersey City, din New Jersey.

    „Propunerea vine ca iniţiativă care să marcheze începutul cooperării dintre Sectorul 1 al Municipiului Bucureşti şi Jersey City, New Jersey din SUA, prin atribuirea denumirii oraşului-partener unei locaţii publice din faţa Ambasadei Statelor Unite ale Americii, respectiv Parcul Jersey City, care se numeşte în prezent Parcul Băneasa”, se arată în referatul de aprobare a proiectului.

    Cititi mai multe pe mediafax.ro

  • Dinozaurii din Râşnov, vizitaţi de peste 1 milion de turişti

    Dacă anul trecut parcul se întindea pe o suprafaţă de 1,6 hectare, anul acesta, în urma unei investiţii de 600.000 de euro, acesta şi-a dublat suprafaţa, până la 3 hectare şi 100 de exemplare de dinozauri în mărime naturală, de la 53, câţi avea în 2018.
    Dino Parc Râşnov, cel mai mare parc cu dinozauri din sud-estul Europei, a fost deschis în vara lui 2015 în baza unei investiţii iniţiale de aproximativ 22,4 milioane de lei, deopotrivă fonduri europene şi fonduri proprii. Parcul este situat în apropierea cetăţii Râşnov, iar Adrian Apostu, acţionar şi manager al Dino Parc, spune că a ales această locaţie datorită „poziţiei geografice foarte bune, dar şi a deschiderii autorităţilor publice locale”.

    Anul trecut, cifra de afaceri a Dino Parc Râşnov a fost de peste 12 miloane de lei, în creştere cu 1 milion de lei faţă de veniturile din 2017. Pentru anul acesta, reprezentanţii companiei se aşteaptă la o creştere de 5-8%.

    Apostu spune că „un mare procent din venituri este generat pe timpul verii, când avem cei mai mulţi vizitatori. Acestea scad pe perioada iernii, când turiştii se concentrează mai degrabă pe activităţi specifice zonei (schi, snowboard).

    Pe lângă fondurile direcţionate în dezvoltarea suprafeţei parcului, investiţiile anuale reprezintă 20% din cifra de afaceri. În 2017 de pildă, reprezentanţii Dino Park Râşnov au investit în dispozitive high-tech, menite să sprijine dimensiunea interactivă a parcului.
    În intervalul 2015-2018, parcul a înregistrat peste 1 milion de vizitatori, dintre care, anual, un procent de 15% a fost reprezentat de turişti străini. Parcul este deschis pe durata întregului an, iar traficul zilnic variază în funcţie de perioadă, lunile de vară fiind cele mai aglomerate, cu circa 1.000-2.000 de vizitatori în timpul săptămânii şi până la 5.000 de clienţi în weekend. „Publicul nostru ţintă este format din copii cu vârste cuprinse între 3 şi 14 ani şi părinţii acestora, din toate categoriile sociale”, spune reprezentantul Dino Parc.

    Printre atracţiile parcului se numără un traseu cu 100 de dinozauri în mărime naturală şi dinozauri animatronici, locuri de joacă pentru copii, case construite în copaci, un cinematograf 9D şi o serie de expoziţii internaţionale organizate periodic. În prezent, în cadrul Dino Parc lucrează 19 angajaţi. 

    Echipa parcului este formată din 16 angajaţi permanenţi şi sezonieri, cei mai mulţi dintre aceştia fiind studenţi sau elevi. Potrivit ZF, un bilet de intrare pentru adulţi costă 28 de lei, în timp ce pentru copii, studenţi şi pensionari preţul este de 22 de lei. Copiii sub trei ani au gratuitate.