BusinessMagazin

Tag: par

  • Donald Trump şi doamna cu părul gri de la Deutsche Bank: Cum l-a ajutat banca germană pe preşedintele american exagerându-i averea şi ce credite a dat gigantul bancar către familia lui

    În timp ce Trump îşi livra discursul de instaurare la Casa Albă în 2017, o femeie subţire cu părul gri stătea în faţă şi asculta, îmbrăcată într-o parka ce ieşea în evidenţă dincolo de gardurile de la zona VIP.
     
    Numele ei era Rosemary T. Vrablic. Era în acel moment managing director în cadrul Deutsche Bank şi unul dintre principalele motive pentru care Trump a ajuns în fruntea Statelor Unite.
     
    Se pare că în acel moment legăturile dintre Donald Trump şi angajatorul doamnei Vrablic, Deutsche Bank, erau destul de strânse, iar fiecare parte avea nevoie de cealaltă: un mogul al pieţei imobiliare considerat toxic prin retorica lui ce polarizează societatea americană, şi o bancă cu probleme financiare cutremurătoare şi un istoric de fărădelegi.
     
    Publicaţia americană scrie că mai multe surse din apropierea doamnei Vrablic susţin că ea se aşteaptă să fie chemată pentru depoziţii în Congres, în contextul în care cele două comitete investighează relaţia dintre creditorul german şi Donald Trump. Vrablic nu a răspuns publicaţiei New York Times pentru publicaţii.
     

  • Exponatele nu sunt ceea ce par a fi

    Trei dintre lucrările incluse într-o expoziţie a artistului american Tim Hawkinson îi joacă feste vizitatorului, deoarece niciuna din ele nu este ceea ce pare a fi. Fagurele, prezentat cu titlul de Sock Drawer (sertarul cu şosete), scrie LA Times, este de fapt format din sute de mici fotografii ale interiorului unei şosete, suprapuse apoi pe un fundal negru, ce par să conducă privitorul spre o altă dimensiune.

    Bucata de cămaşă de zale, intitulată Invisibility Cloak (mantia care te face invizibil), este de fapt o ţesătură din poliester metalizat, în timp ce centura cu diamante Diamonds (Belt) nu e decât o centură confecţionată dintr-o combinaţie de cofraje de ouă şi plastic. 

     

  • Artişti în pustiu

    Mai întâi festivalul muzical Coachella din valea cu acelaşi nume, iar mai nou Desert X, aflat la ediţia a doua. Dacă prima ediţie, din urmă cu doi ani, s-a remarcat prin casa oglindă sau prin panourile cu imagini ale peisajelor spre care blocau vederea, anul acesta, începând cu 9 februarie, artiştii se concentrează pe schimbările climatice şi mediu. Printre lucrările care vor fi expuse, scrie LA Times, se numără o construcţie din aluminiu roz realizată de danezii de la Superflex, care aminteşte de un cinema în care spectatorii stau în maşini şi doreşte să atragă atenţia asupra creşterii nivelului mărilor. Un alt exemplu de lucrare expusă aici este a unui  monolit portocaliu fosforescent lung de 6 metri şi înalt de 2,5 metri realizat de artistul din Los Angeles Sterling Ruby.

  • Somnul pasagerilor, o nouă prioritate pentru operatori

    Câteva companii organizatoare de croaziere pe mare au introdus un aşa-numit „meniu de perne” din care clienţii le pot alege pe cele care li se par mai confortabile pentru dormit. Meniul de perne este disponibil fie numai pentru clienţii de lux, fie pentru toţi, în funcţie de companie.

    Altele oferă tratamente la spa menite să asigure un somn cât mai liniştit. Prin aeroporturi au început să apară din ce în ce mai multe mici cabine care se pot închiria cu ora, unde cei care au de aşteptat mai mult după un avion pot dormi dacă simt nevoia. Spre exemplu, la Dulles International Airport din Washington, Statele Unite, se află un microhotel de 16 camere cu înălţimea de 2,4 metri şi suprafeţe de la 9 la 13 metri pătraţi, denumit Sleepbox.

    Camerele sunt izolate fonic şi prevăzute cu pat şi măsuţă rabatabilă în caz că persoana care le închiriază are şi ceva de lucru. Următorul Sleepbox se va inaugura pe Logan International Airport din Boston. Un concurent, Minute Suites, şi-a intensificat ritmul deschiderilor de microhoteluri, având planificate şase pentru acest an.

    O companie hotelieră, Six Senses, a pregătit pentru anul acesta un program care să-i ajute pe clienţii săi să-şi revină mai uşor după schimbarea de fus orar, program creat în parteneriat cu un profesor de la Facultatea de Medicină a Universităţii Harvard, expert în ritmuri circadiene. Pentru a beneficia de el, clienţii trebuie să se înscrie din timp şi primesc sfaturi despre cum să combată problemele cauzate de diferenţa de fus orar în funcţie de locul unde se află.

  • Drive test X-Class: un pick-up cu accente premium

    X-Class e propunerea Mercedes-Benz pentru segmentul de comerciale uşoare de tip pick-up, segment dominat în mod uzual de Ford sau Toyota. Astfel, prin modelele X, Mercedes-Benz intră în competiţie directă cu Toyota Hilux, Volkswagen Amarok şi Nissan Navara; de altfel, X-Class preia de la Navara motorul dezvoltat de Renault.

    X-Class nu a fost dezvoltată special pentru pieţele europene, unde Mercedes-Benz domină deja segmentul de lux, ci mai degrabă pentru pieţe din Asia sau America de Nord. Cu toate acestea, reprezentanţii producătorului se aşteaptă să înregistreze vânzări semnificative şi pe unele pieţe dezvoltate, în special Germania.

    Pentru teste, cei de la Mercedes-Benz au propus un traseu alpin, în Austria, la o altitudine de peste 2.000 de metri. Conducând maşina pe un drum acoperit de zăpadă, realizezi destul de repede cât de importantă e tracţiunea integrală, mai ales în virajele strâmte. Am abordat traseul schimbând manual vitezele, iar asta a oferit ceva mai multă siguranţă.

    În ceea ce priveşte condusul în condiţii bune – fără zăpadă sau gheaţă – maşina se comportă aproape la fel de bine ca modelele din Clasa C sau Clasa E. Nu sunt un fan al pick-up-urilor, şi am conştientizat în permanenţă că mă aflu într-unul; sigur, cei care cumpără un pick-up o fac cu un scop, iar pentru ei, X-Class e o variantă superioară celorlalte modele de piaţă.

    Segmentul de traseu off-road pe care am testat maşina a scos la iveală şi importanţa tracţiunii integrale: X-Class urcă fără probleme pe drumuri de munte (forestiere, mai exacte) cu un grad mare de înclinare. De altfel, producătorul german notează că X-Class poate urca pante de până la 30 de grade, se poate înclina lateral până la 50 de grade şi poate trece prin apă adâncă de 60 de centimetri. Garda e suficient de ridicată încât să nu fii nevoit să ocoleşti fiecare piatră, dar cred că ar fi mai fi fost loc de 3-5 centimetri fără a afecta semnificativ centrul de greutate.

    X-Class este disponibilă cu două sisteme de tracţiune integrală, una nepermanentă pentru versiunile cu 4 cilindri şi permanentă pentru V6. Sistemul 4×4 nepermanent este preluat de la Navara şi poate comuta din 4×2 în 4×4. Şi lista de echipemente variază în funcţie de varianta aleasă: Pure, Progressive sau Power.

    Printre dotările Clasei X trebuie menţionate touchpadul multifuncţional, sistemul Comand Online, controlul vocal Linguatronic sau conectivitatea online prin smartphone. Maşina vine dotată şi cu sisteme de asistenţă şi o gamă destul de mare de sisteme de siguranţă.

    În ceea ce priveşte aspectul, designerii de la Mercedes-Benz au făcut o treabă bună: interiorul e premium, aşa cum era de aşteptat, iar liniile exterioare au elemente bine aliniate ideii de maşină de lux. Un element de design care trădează dimensiunile maşinii este bara frontală, extrem de lată. Sarcina utilă este mai mare de o tonă, iar sarcina de remorcare poate ajunge până la 3,5 tone.

    X-Class vine în următoarele vari­ante: X220d cu motor diesel de 3 litri care dezvoltă 161 de cai-putere, cu o cutie manuală în 6 trepte; X250d, motor diesel de 3 litri şi 188 cai-putere, care poate fi comandată cu o cutie manuală în 6 trepte sau o cutie automată în 7 trepte; X350d, cea mai puternică variantă diesel, dotată cu un motor de 3 litri V6 ce dezvoltă 255 de cai-putere şi o cutie manuală în 7 trepte; X200, variantă pe benzină care dezvoltă 164 de cai-putere şi vine cu o cutie manuală în 6 trepte. În România, modelele Clasei X pot fi comandate la un preţ ce pleacă de la aproximativ 35.000 de euro şi care poate ajunge la peste 45.000 de euro.

    În concluzie, X-Class e un concurent important pentru producătorii care au deja o istorie îndelungată pe segmentul pick-up. Nu cred că e o maşină care o să aibă prea mult succes în România, pentru că nu este o maşină pe care să o foloseşti mare parte a timpului în oraş, dar nu ar fi prima oară când gusturile excentrice ale Românilor contrazic ideile mele.

  • Tratamente cu inteligenţă artificială şi senzori

    Acestea se bazează fie pe chestionare la care trebuie să răspundă clienţii şi algoritmi de inteligenţă artificială, cum ar fi soluţiile oferite de firme ca Prose sau Function of Beauty, scrie New York Times, ori pe dispozitive cu senzori care pot detecta structura moleculară a părului şi nivelul său de hidratare, după care o maşinărie instalată în salonul de coafură la care se face testul prepară tratamentul necesar şi tipăreşte o etichetă cu cod de bare pentru comenzile viitoare, acest din urmă sistem fiind calea aleasă de gigantul din industria cosmeticelor Schwarzkopf. 

  • Tratamente cu inteligenţă artificială şi senzori

    Acestea se bazează fie pe chestionare la care trebuie să răspundă clienţii şi algoritmi de inteligenţă artificială, cum ar fi soluţiile oferite de firme ca Prose sau Function of Beauty, scrie New York Times, ori pe dispozitive cu senzori care pot detecta structura moleculară a părului şi nivelul său de hidratare, după care o maşinărie instalată în salonul de coafură la care se face testul prepară tratamentul necesar şi tipăreşte o etichetă cu cod de bare pentru comenzile viitoare, acest din urmă sistem fiind calea aleasă de gigantul din industria cosmeticelor Schwarzkopf. 

  • Confesiunile unei angajate Facebook: am avut parte de cea mai toxică experienţă de muncă din viaţa mea

    Să lucrezi pentru Facebook pare o oportunitate pe care nu trebuie să o ratezi, însă lucrurile nu par a fi chiar aşa, potrivit unei foste angajate Facebook care a spus pentru The Guardian că acolo a avut parte de cea mai toxică experienţă de muncă.

    Sarcina ei în cadrul diviziei de “Trending” era să aleagă ce link-uri să apară în caseta „trending” a Facebook.  „În fiecare zi, analizam sute de subiecte (sau cuvinte cheie), despre care Facebook îmi spunea că sunt în tendinţe pe platformă. Apoi, alegeam o poveste, compuneam un titlu şi un scurt rezumat care apăreau în casetă”, mărturiseşte tânăra.

    Fosta angajată spune că în departamentul în care lucra tronau favoritismul, sexismul şi intimidarea. Mediul de muncă devenise inconfortabil, angajaţii erau nervoşi, deprimaţi şi nu aveau dreptul să îşi exprime opiniile. Părerile femeilor erau ignorate şi nu li se recunoşteau meritele şi competenţa în soluţionarea problemelor, spune fosta angajată. “Am constatat că, atunci când raportam o problemă sau o discrepanţă, raportul meu nu era luat în considerare. Numai că atunci când un bărbat făcea acelaşi lucru compania se mobiliza în a rezolva acele chestiuni. Această ignorare era devastatoare. Am ajuns la un punct în care nici nu mă mai oboseam să raportez probleme”, adaugă ea.

    O femeie a raportat o problemă cu pontarea la locul de muncă, dar supervizorul său a spus că nu este nicio problemă. Săptămâna următoare mai mulţi angajaţi au semnalat faptul că le lipsesc ore din program.

    Afirmaţiile acesteia sunt susţinute şi de faptul că din 2014 până acum, 15 din cei 45-50 de angajaţi ai departamentului Trending şi-au dat demisia, iar zece din 15 au fost femei.

    Salariile pentru asemenea poziţie se învârteau în jurul a 55.000 şi 65.000 de lire pe an

  • Oceanul din sulul de hârtie

    Aceasta creează tablouri în care culoarea vine în mare parte de la fâşii de hârtie de diferite tipuri şi dimensiuni făcute sul şi aplicate pe pânză.

    Lucrările sale pe pânză par a fi, de la depărtare, peisaje colorate şi oceane învolburate, iar artista îşi propune să treacă de la tablouri la pereţi întregi ori instalaţii de artă.

  • La 18 ani fugise de acasă, trăia în ghetou şi avea probleme cu poliţia. Astăzi conduce un imperiu de 20 de milioane de dolari

    Tom Ferry trăia în suburbiile Californiei, având o gaură de glonţ în geam, părul vopsit violet şi un apetit crescut pentru violenţă. La 18 ani avea probleme cu rudele, cunoscuţii şi cu autorităţile; drumul în viaţă părea să-i fi fost aşternut.

    Au trecut 12 ani de atunci, iar Tom Ferry conduce astăzi una dintre cele mai mari companii de consultanţă în imobiliare din Statele Unite. Compania sa, Tom Ferry – Your Coach, îi învaţă pe agenţii imobiliari cum să facă milioane prin stăpânirea tehnicilor de vânzare şi marketing. “Un agent decent vinde între 5 şi 30 de case pe an”, spune Ferry. “Agenţii pregătiţi de noi vând peste 100.”

    Compania sa a înregistrat creşteri de peste 50% ale cifrei de afaceri în ultimii trei ani, iar Ferry a fost numit cel mai bun trainer de vânzări în imobiliare pentru al treilea an consecutiv.

    Cum a reuşit însă să se transforme dintr-un adolescent tulburat într-un om de afaceri de succes?

    Când avea 18 ani şi se afla într-o situaţie extrem de proastă, Ferry şi-a dat seama că trebuie să acţioneze pentru a avea o şansă în viaţă. Spre nococul lui, avea modelul perfect la câteva case distanţă: un om de succes care avea un Rolls Royce, un Porsche şi un S-Class şi conducea un business de succes. Partea proastă: era exact omul de la care fugise, tatăl său.

    “Unii oameni au fost crescuţi de oameni pasionaţi de şcoală sau de sport. Eu am fost crescut de un om care a ajuns cel mai bun vânzător al lui Earl Nightingale”, povesteşte Ferry. Nightingale, o personalitate în lumea media, pornise o compania care vindea materiale motivaţionale. Tatăl lui Ferry învăţase arta vânzării chiar de la Nightingale, punând apoi bazele propriei sale afaceri de succes în domeniul imobiliar.

    Ferry a decis să lucreze pentru tatăl său, aşa că într-o zi s-a dus şi i-a spus acestuia că vrea să îi conducă, într-o bună zi, compania. Răspunsul a fost unul rece: “Atunci când o să fii serios în legătură cu viaţa ta şi dispuşi să munceşti, vino să vorbeşti cu mine.”

    La scurt timp după, tatăl său l-a angajat totuşi pe o poziţie de jos în compania sa, dându-i sarcina de a sorta corespondenţa. Tânărul a învăţat totul despre logistică şi a aflat tot felul de informaţii despre piaţa imobiliară. Şi-a propus să ajungă la conducerea companiei în 5 ani; i-a luat însă 9, dar pe parcurs a ajuns să stăpânească toate tehnicile folosite de agenţii de vânzări.

    După trei ani petrecuţi la cârma companiei construită de tatăl său, Ferry a decis că e timpul să pornească propriul său business: o companie ce oferă cursuri agenţilor de vânzări. În 2015, veniturile companiei sale au fost de 20 de milioane de dolari, iar estimările pentru 2016 arată o dublare a veniturilor.