Tag: Papandreou

  • Noul pachet de masuri ale Atenei: OTE si Hellenic Postbank vandute, ATE Bank va fi restructurata

    Compania telecom OTE, proprietarul Romtelecom (unde vor fi
    vandute 16% din actiuni, din care 10% catre Deutsche Telekom) si
    banca Hellenic Postbank (cu un pachet de 34% scos la vanzare)
    figureaza pe lista de privatizari, a informat publicatia
    Kathimerini. Guvernul isi va reduce, de asemenea, participatia la
    companiile care opereaza porturile Pireu si Salonic, ca si in
    compania de furnizare a apei in Salonic.

    In zilele urmatoare, guvernul lui Giorgios Papandreou va stabili si
    masurile de reducere a cheltuielilor cu circa 6 miliarde de euro in
    2011, intre care taierea pensiilor, noi concedieri in sectorul
    public si majorarea unor taxe sau impozite. Aceste masuri au facut
    si fac obiectul unei contestari violente din partea partidelor de
    opozitie, in special a Noii Democratii conduse de Antonis
    Samaras.

    Aprobarea si executia programului de privatizari si de reducere a
    cheltuielilor bugetare este o conditie pe care guvernul grec
    trebuie s-o indeplineasca rapid, ca sa poata primi de la UE si FMI
    a cincea transa, de 12 miliarde de euro, din creditul de 110
    miliarde de euro initiat in urma cu un an.

    Pe primele patru luni, deficitul bugetar al Greciei e mai mare
    decat estimarile, fiindca recesiunea a diminuat veniturile. In
    perioada ianuarie-aprilie, veniturile au scazut cu 9,1%, la 14,4
    miliarde de euro, iar cheltuielile au crescut cu 3,6%, la 21,02
    miliarde de euro.

    CE SE INTAMPLA CU BANCILE GRECESTI

    Tot luni, Comisia Europeana a aprobat un plan de restructurare a
    ATE Bank, banca prezenta si in Romania, implicand o recapitalizare
    din partea statului in valoarea de pana la 1,14 miliarde de euro,
    plus masuri de de ameliorare a eficientei si de reducere (vanzare)
    a activelor cu pana la 25%, cu scopul de a reduce dependenta de
    finantare externa.

    In 2009, aminteste publicatia elena Capital, ATE Bank a primit de
    la stat un ajutor de 675 milioane de dolari, pentru a evita
    falimentul. In aprilie 2011, banca a anuntat o majorare de capital
    de 1,25 miliarde de euro, din care 1,14 miliarde urma sa fie
    subscrise de stat, iar restul de investitori privati. ATE Bank este
    singura banca elena cu activitate in Romania care n-a reusit sa
    treaca testul de soliditate financiara derulat de UE asupra
    bancilor de pe continent.

    O analiza a Deutsche Bank publicata vineri prevedea pentru bancile
    grecesti o reducere a profitului, cresterea provizioanelor,
    accelerarea formarii creditelor neperformante. Pentru trimestrul I,
    Deutsche Bank estimeaza profituri de 2 milioane de euro pentru
    Piraeus Bank (fata de 6 milioane in aceeasi perioada din 2010), 10
    milioane pentru Alpha Bank (neschimbat fata de anul trecut), 79 de
    milioane pentru Bank of Cyprus (fata de 81 de milioane) si 8
    milioane pentru Marfin Bank (fata de 42 de milioane).

    Singura banca pentru care Deutsche Bank anticipeaza pierderi este
    ATE Bank, respectiv 9 milioane de euro, in scadere fata de 37 de
    milioane in trimestrul I 2010. Analistii bancii germane au ca
    recomandare de investitii “sell” pentru ATE Bank si “hold” pentru
    toate celelalte banci.

  • Der Spiegel: Grecia vrea sa renunte la euro

    Potrivit informatiilor
    Der Spiegel
    , in aceasta noapte ar urma sa aiba loc in Luxemburg
    o intalnire de taina a ministrilor de Finante din zona euro pentru
    a discuta eventuale solutii privitoare la problemele Greciei si
    pentru a incerca sa convinga guvernul condus de George Papandreou
    sa ramana in interiorul eurozonei. Cu o alta moneda, posibil
    drahma, Grecia ar putea sa-si plateasca mai usor datoriile
    (exprimate in euro), prin devalorizarea monedei nationale.

    Guvernul elen se confrunta de mai multe saptamani cu proteste
    aproape zilnice de strada ca urmare a masurilor de austeritate
    impuse dupa ce anul trecut a solicitat asistenta financiara de 110
    miliarde de euro de la UE si FMI.

    Zona euro nu are definit un mecanism prin care un stat membru sa
    poata renunta la moneda unica.

  • Grecia combate speculatiile care ii prezic iarasi o iesire iminenta din zona euro

    “Anumite canale media continua sa publice rapoarte alarmiste,
    care ne fac rau. Eu spun insa categoric ca suntem pe drumul cel bun
    spre redresare si ne vom onora promisiunile. Grecia este in
    siguranta”, a spus premierul, completat de ministrul de finante
    Giorgios Papaconstantinou, care a precizat ca in primele cinci luni
    ale anului, deficitul bugetar deja s-a redus cu 40% fata de cel din aceeasi
    perioada a anului trecut. “Urmaresc toate aceste zvonuri despre o
    iesire a noastra din zona euro. Sunt doar o gluma. Nimic mai mult”,
    declara ministrul de finante.

    Agentia Bloomberg a publicat miercuri un sondaj in randul a 1.001 abonati ai serviciului sau
    de informatii financiare, Bloomberg Professional, din care reiese
    ca 73% dintre ei considera probabila o intrare in incapacitate de
    plata a Greciei si 40% cred ca tara va iesi din zona euro. Pe
    locurile urmatoare ca probabilitate de default ar fi Portugalia,
    Argentina, Spania, Irlanda si Italia, tarile mentionate mai sus
    fiind considerate si candidate la parasirea zonei euro.

    Din lista de personalitati prezentate in sondaj, abonatii
    Bloomberg tind sa aiba o opinie mai buna despre oficialii americani
    (Barack Obama, Ben Bernanke, Paul Volcker) si mai putin favorabila
    despre cei europeni (Jean-Claude Trichet, David Cameron, Angela
    Merkel) ori despre premierul chinez Hu Jintao, insa 40% din cei
    chestionati cred ca pachetul de salvare a eurozonei propus de UE,
    de 750 de miliarde de euro, va salva zona euro, desi cateva state
    ar putea parasi uniunea monetara.

    Tot miercuri, o sursa de pe pietele financiare citata de
    Wall Street Journal a sustinut ca Grecia ar
    planui ca in iulie sa emita bonuri de tezaur in valoare de 4
    miliarde de euro, ca sa poata rostogoli datoriile pe termen scurt
    care vor ajunge atunci la scadenta si pe care nu le-ar putea
    plati.

    Ministrul de finante Papaconstantinou a declarat insa ca toti
    parametrii bugetului de austeritate sunt in grafic pentru
    obtinerea, in septembrie, a urmatoarei transe din pachetul de credite de
    110 miliarde de euro pus la dispozitie de UE si FMI.

    In acelasi timp, liderii de la Atena prospecteaza si alte surse
    de finantare cu care sa-si poata repune pe picioare economia.
    Premierul Papandreou pleaca azi in Libia, ca sa discute cu
    presedintele Muammer Gaddafi despre investitii libiene in Grecia,
    iar China e deja in curs de a deveni o sursa de investitii cu
    potential enorm pe termen lung. Compania chineza de transport naval
    Cosco, una dintre cele mai mari din lume, a preluat in aceasta
    saptamana controlul asupra unei parti din portul Pireu, unde
    intentioneaza sa investeasca 700 de milioane de dolari pentru modernizare,
    cu scopul de a-l transforma intr-un fel de “Rotterdam al Sudului”,
    un punct de oprire pentru produsele chinezesti in drum spre Europa
    si nordul Africii.

  • Premierul grec cere UE sa stimuleze investitiile in Europa Centrala si de Est

    Trebuie ca UE sa se concentreze pe elementele care pot aduce
    crestere in aceste zone, “pentru ca de aceasta va beneficia toata
    Europa – de pilda, o economie greaca in crestere inseamna ca vom
    consuma produse europene. Acelasi lucru se poate spune si despre
    Spania, Cehia, Ungaria sau orice alta tara”, a declarat Papandreou
    intr-un interviu publicat duminica de ziarul spaniol El Pais.

    In acelasi interviu, premierul elen a raspuns indirect
    criticilor formulate de oficiali germani, inclusiv de cancelarul
    german Angela Merkel, potrivit carora Grecia n-ar fi trebuit
    primita de la bun inceput in zona euro. “Ceea ce i s-a intamplat
    Greciei i se putea intampla altei tari, si daca noi in Grecia nu
    aveam aceasta problema cu datele statistice, poate ca pietele
    financiare ar fi reactionat la ce s-ar fi intamplat in alta tara.
    Iar atunci zona euro s-ar fi aflat din nou intr-o situatie
    dificila”, sustine Papandreou. “Ceea ce vreau sa spun este ca a
    avut loc o criza, una internationala, iar Grecia in acel moment
    nu-si gestiona corect bugetul. Si nici UE nu avea mecanismele de
    control necesare.” Este deci responsabilitatea Greciei ca timp de
    sase ani a prezentat Comisiei Europene date statistice incorecte
    privind deficitul bugetar, dar in acelasi timp e si vina zonei euro
    ca nu a avut mecanismele de detectare a unei astfel de situatii,
    afirma Papandreou.

    Ca atare, seful guvernului elen sustine ca acesta e momentul cel
    mai bun pentru schimbari in modul de coordonare din interiorul
    zonei euro, inclusiv prin crearea mecanismului de sustinere
    financiara care acum a functionat pentru Grecia, “insa pe viitor
    s-ar putea institutionaliza, sub forma unui Fond Monetar
    European”.

    UE si FMI au aprobat un pachet de creditare pe trei ani a
    Greciei, in valoare de 110 miliarde de euro, la care vor participa,
    pe baza aprobarii date de parlamentele nationale, statele membre
    ale zonei euro. Ulterior, UE si FMI au pus la punct un suport
    financiar preventiv, on valoare de pana la 750 de miliarde de euro,
    destinat contracararii crizei datoriilor pentru orice tara membra a
    eurozonei care s-ar putea confrunta cu probleme de finantare pe
    pietele internationale.

    Existenta acestor mecanisme il face pe premierul elen sa excluda
    orice idee de restructurare a datoriei Greciei sau de recurs la
    incapacitatea de plata. “Am ales sa nu restructuram datoria, si
    aceasta pentru ca aceia care ne imprumuta vor sa se asigure ca
    suntem credibili – or, aceasta e ceea ce vrem sa demonstram
    pietelor – ca suntem credibili si ca putem sa ne platim datoriile
    la timp”, spune Papandreou. “Conform sondajelor, grecii sustin ferm
    guvernul si planul de austeritate fiscala. Exista chiar critici la
    adresa opozitiei pentru ca ea nu sustine aceste masuri in
    parlament. Oamenii se pot gandi ca masurile la care ne-am angajat
    sunt dureroase si poate chiar nedrepte, dar stiu ca trebuie sa ne
    salvam tara. Suntem o tara care spune: suntem decisi sa facem
    sacrificii ca sa ne asiguram ca suntem credibili si sa aratam ca
    ne-am schimbat”.

  • Fuga de euro continua, investitorii au pariat 18 mld. de dolari contra monedei europene

    Ulterior, moneda /euro a
    recuperat
    din scadere, ajungand in jur de 1,235 dolari, iar la
    New York a ajuns la 1,237. Tendinta de iesire de pe euro si
    orientare spre investitii mai sigure, in principal aurul, se
    manifesta insa in continuare. “Aurul e cel mai sigur. Nu-ti aduce
    dobanzi sau dividende, dar cui ii pasa? Zona euro e ca o casa din
    carti de joc”, declara un trader pe aur din Europa, citat de
    Reuters.

    Pentru perioada imediat urmatoare, parerile sunt impartite: cu
    certitudine exista un potential speculativ enorm, avand in vedere
    ca datele Comisiei pentru Tranzactii la Termen pe Marfuri din SUA
    (Commodity Futures Trading Commission) vorbesc deja de contracte
    short – pariuri pe scaderea euro – in valoare totala de nu mai
    putin de 18 miliarde de dolari. In aceasta perspectiva
    trebuie interpretate estimarile care vorbesc de o iminenta atingere
    a paritatii euro-dolar (la care nu s-a mai ajuns din 2002 incoace)
    sau chiar de o cadere sub pragul paritatii.

    La New York, pretul petrolului cu livrare in iunie a scazut luni, ajungand pentru prima data in
    ultimele trei luni sub 70 de dolari pe baril.

    De partea cealalta, exista insa analisti care se indoiesc ca
    imbulzeala investitorilor de a vinde euro este o strategie
    castigatoare. Economistul Jim O’Neill de la Goldman Sachs crede ca
    nu se va trece de pragul de 1,21 dolari, calificat deja drept “un
    nivel ieftin” la care se pot cumpara active legate de euro.
    Analistii Commerzbank vorbesc de 1,2135 ca
    urmatorul nivel spre care se indreapta cursul.

    Ewald Nowotny, membru al Consiliului Bancii
    Centrale Europene, a declarat ca euro “se tranzactioneaza in marje
    normale” si ca nu exista nici un “motiv de isterie”. Deocamdata,
    ministrii de finante ai zonei euro sunt asteptati sa furnizeze mai
    multe detalii despre pachetul de sustinere a stabilitatii
    financiare in eurozona, in valoare oficial declarata de 750 de
    miliarde de euro, mai exact sa fie precizate conditiile pe care
    statele zonei ar trebui sa le indeplineasca pentru a-si reduce
    deficitele si datoria publica si sanctiunile ce le pot fi aplicate
    daca nu le respecta.

    Cancelarul german Angela Merkel a admis, duminica, faptul ca
    anuntul din 9 mai privind pachetul de stabilitate a reprezentat mai
    mult un mod de a “cumpara timp” in fata asaltului de pe piete,
    fiindca e nevoie de timp pentru a reduce diferentele de
    competitivitate si de deficite intre tarile membre. “Daca ignoram
    aceasta problema, n-o sa fim capabili sa calmam situatia de pe
    piata”, a spus ea, nu insa fara a condamna speculatiile contra
    euro, care impun, in opinia ei, reglementari noi pentru
    tranzactiile de pe pietele financiare.

    Premierul Greciei, Giorgios Papandreou, a declarat pentru ziarul german
    Handelsblatt ca, impreuna cu Angela Merkel, cu presedintele francez
    Nicolas Sarkozy si cu presedintele Eurogrupului (ministrii de
    finante din zona euro) a discutat posibilitatea de a-i trimite o
    scrisoare presedintelui american Barack Obama, in care sa-i ceara
    sa limiteze sau sa interzica de tot tranzactiile cu CDS (contracte
    de asigurare contra riscului de neplata, in virtutea carora
    investitorii castiga tocmai atunci cand un stat sau o companie
    nu-si mai pot rambursa datoriile). “Tarile G20 doresc sa discute
    acest subiect”, a afirmat premierul elen. Papandreou a criticat si
    el pietele financiare, pe motiv ca “au reactionat exagerat” la
    criza datoriilor grecesti, si a acuzat speculatorii ca incearca sa
    intretina panica.

  • Grecia ar putea actiona in justitie mai multe banci din SUA, pentru contributia la criza

    “Nu as exclude ca am putea apela la astfel de actiuni”, a
    declarat Papandreou intr-un interviu acordat CNN, raspunzand unei
    intrebari privind rolul bancilor americane in criza datoriilor de
    stat. Interviul a fost inregistrat joi si este programat pentru
    difuzare duminica, noteaza Bloomberg.


    Cititi mai multe
    pe www.mediafax.ro

  • Premierul Greciei: Facem orice ca sa ne salvam tara!

    “Suntem nevoiti sa ducem o batalie pentru supravietuire. Vom
    face orice ca sa ne salvam tara”, a afirmat premierul, adaugand ca
    negocierile cu UE , Banca Centrala Europeana si FMI pentru
    determinarea marimii imprumutului se vor incheia in acest sfarsit
    de saptamana, asa cum au dat de inteles si oficialii de la
    Bruxelles.

    Conditiile UE si FMI, in vederea reducerii cu
    25 de miliarde de euro a cheltuielilor, se refera la desfiintarea
    celui de-al 13-lea si al 14-lea salariu (primele de Paste, Craciun
    si pentru vacanta de vara), cresterea TVA de la 21% la 23-25% si si
    majorarea cu inca 10% a taxelor pe tutun, alcool si combustibili.
    Ar fi vorba si de reduceri ale pensiilor si ale salariilor in
    sectorul public si inghetarea angajarilor (cu exceptia sanatatii, a
    apararii si a invatamantului), plus inghetarea salariilor in
    sectorul privat. Tot in sectorul privat, angajatorii cu mai mult de
    200 de oameni vor avea dreptul sa concedieze 4% din ei dintr-un foc,
    fata de 2% pana acum. Va incepe si desfiintarea contractelor
    colective in anumite domenii, spre a face mai usor procesul de
    concediere a salariatilor de catre angajatori. Masurile ar trebui
    sa duca in total la reducerea deficitului fiscal cu 10-11% din PIB
    in trei ani, adica 24-25 de miliarde de euro. In fine, guvernul va
    trebui sa inchida sau sa privatizeze o serie de agentii
    nerentabile.

    Ministrul apararii, Evangelos Venizelos, a anuntat deja ca
    bugetul pentru armata va fi redus anul acesta cu 25%, in loc de
    12,6%, cat intentiona initial, ceea ce inseamna ca vor fi facute
    cheltuieli de numai 6 miliarde de euro, adica 4,8% din PIB.

    Giannis Panagoupoulos, seful sindicatului GSEE
    al angajatilor din sectorul privat, a declarat ca la intalnirea de
    joi, sindicalistii au primit o prima mostra din ceea ce va fi un
    pachet de masuri “foarte severe”, “injuste”, care vor duce la
    adancirea recesiunii. “Ne aflam in fata celui mai salbatic si
    nedrept atac neprovocat”, a adaugat Spyros Papaspyros, liderul sindicatului
    functionarilor publici ADEDY. “Raspunsul nostru va fi dat in
    strada.”

    Joi seara, AFP a relatat deja despre ciocniri intre
    protestatari de strada si politie, cu circa 500 de oameni incercand
    sa se apropie de cladirea Ministerului Finantelor din Atena.
    Ciocniri au izbucnit si in fata Parlamentului. Politia a facut
    ordine imprastiind demonstrantii cu gaze lacrimogene.

    Premierul Papandreou urmeaza sa-si prezinte planul de masuri in
    Parlament la 5 sau 6 mai, in aceleasi zile cand este programata o
    noua greva generala organizata de sindicate.

    Circa 65% dintre alegatorii greci, conform unui sondaj realizat
    saptamana trecuta de institutul Alco pentru cotidianul Proto Thema,
    au fost de parere ca premierul Papandreou ar trebui sa respinga
    orice masura care ar duce la noi taieri de salarii si pensii.
    Aproape in aceeasi proportie, grecii considera ca Giorgios
    Papandreou stia care e starea reala a economiei inca
    dinainte de a fi veni la putere, in octombrie, si ca a indus
    alegatorii in eroare.

    Dupa aplicarea in ultimele luni a celui mai aspru program de
    austeritate de la al doilea razboi mondial incoace, care a atins
    aceleasi puncte, reducerea salariilor si cresterea taxelor,
    veniturile grecilor de rand au scazut cu aproape 20%, cei mai
    loviti fiind cei cu venituri mici si medii, ceea ce explica si
    nemultumirea sindicatelor, si amenintarile lor cu viitoare greve si
    proteste. In esenta, furia lor se explica nu atat prin faptul ca nu
    inteleg situatia, cat prin frustrarea ca tot oamenii de rand duc
    greul acestei crize, in vreme ce politicienii care au dus tara in
    aceasta situatie si clientii lor din mediul de afaceri nu au a se
    teme de nimic.

    In acelasi sondaj Alco/Proto Thema, 65% dintre respondenti au
    declarat ca politicienii si statul sunt de vina pentru criza
    economiei, iar 28% au acuzat “speculatorii si evaziunea fiscala”.
    Speculatorii incriminati sunt investitorii straini care au pariat
    de luni de zile pe intrarea in incapacitate de plata a Greciei,
    acuzati deschis de premierul Papandreou ca au fortat cresterea
    artificiala a costurilor datoriei grecesti, ajunse la cel mai inalt
    nivel din 1998 incoace.