BusinessMagazin

Tag: Papandreou

  • Părerea puilor lui Bertrand Russell despre viitorul Europei

    Este joi după-amiază şi lumea are opinii despre Grecia. Ministrul Elena Udrea înfierează pe blog comportamentul premierului Papandreou, în timp ce Victor Ponta o înfierează pe doamna Udrea pentru că îl înfierează pe Papandreou, în timp ce domnia sa îl simpatizează. Sincer, cred că celor doi premierul grec le este pur şi simplu indiferent, iar jocul în care s-au prins este unul pur politicianist. Iar demersul prim-ministrului elen de a organiza un referendum pe tema acceptării unui nou program de bail-out le este cam tot la fel de indiferent. Ca să îţi pese de program şi să ai o opinie, ar trebui să ştii câte ceva despre puiul lui Bertrand Russell. Şi despre turme.

    Bertrand Russell, filozof, matematician, istoric şi laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, a emis la un moment dat fabula puiului. Este vorba de puii de la fermă, hrăniţi în fiecare zi de un ins prietenos, aşa cum remarcă unul dintre ei. Ceilalţi îl aprobă fără să gândească, pentru că omul cel darnic venea negreşit în fiecare zi şi le arunca mâncarea. Numai un singur pui, excentric, le spune că se pot înşela, aducându-le aminte cum la un moment dat confraţii lor mai mari au dispărut din curte şi dispăruţi au rămas. Neliniştea lui a tulburat scurt timp existenţa restului puilor, pentru că în dimineaţa următoare fermierul cel bun a venit din nou, ba le-a aruncat şi mai multe boabe. “Nebunule, îţi faci griji degeaba. Ne dă mai multe boabe, pentru că ne place din ce în ce mai mult”, i-au strigat ceilalţi pui excentricului. Iar agitaţia acestuia – “…ne îngraşă! O să fim sacrificaţi în scurt timp!…” – s-a pierdut în noianul de ciugulituri.Pentru că hrana era tot mai multă, iar fermierul tot mai amabil.

    Fermierul a fost drăguţ până în ziua în care a venit un camion, iar puii au fost încărcaţi şi duşi cu toţii, şi cei normali şi excentricul, la abator. Este o istorioară clasică despre modul în care sunt oamenii instruiţi să gândească, privind în trecut, dar nu suficient de adânc, pentru a încerca să ghicească cum va fi ziua de mâine, nu suficient de exact. Iar modelul pe care îl propune îl putem lesne regăsi, în varii scenarii, la originile crizei şi la baza supraîndatorării statelor europene. Lipsurile unui asemenea mod de gândire se completează cu binecunoscutul efect de turmă şi gata: mai avem timp să ne minunăm scurt abia când suntem urcaţi în camion şi mânaţi spre abator.

    Am înşirat toate cele de mai sus pentru a justifica o afirmaţie contrară tuturor celor spuse în presa occidentală, ba chiar şi părerii ministrului Elena Udrea: dar dacă Papandreou este mai lucid decât mulţi alţi politicieni? Şi îi mai şi pasă de ce spune propriul popor, un exerciţiu care lipseşte în mod cronic din spaţiul european. De amintit, în context, de modul în care au reacţionat liderii europeni la referendumurile pentru adoptarea Tratatului de la Lisabona sau la referendumurile islandeze; mai departe, ideea că naţia nu pricepe cum e cu finanţele şi cu planurile de salvare sau cu stabilitatea zonei euro e o ipoteză validă, dar de ce să întrebi poporul aşa ceva?

    Un referendum ar trebui să întrebe, simplu, dacă poporul vrea ca ţara sa să îşi păstreze independenţa sau, pentru nişte bani, să accepte să devină un soi de protectorat, cum bine l-a definit colega mea Crenguţa. Grecia ar trebui să intre, pe măsură ce planul se derulează, într-un nivel superior de austeritate, care nu mai ţine nici de popor şi nici de premier, iar aceasta este o alegere care cântăreşte extrem de mult. Iar liderii europeni ar trebui să îşi prezinte demersul nu drept un plan de salvare a Greciei, ci de ajutorare a creditorilor.

    Am văzut de la anunţul surpriză al premierului grec o sumedenie de păreri şi supărări ale liderilor europeni sau ale analiştilor economici, toate contrare. Se enunţă scenarii catastrofale, cu ruperea zonei euro şi cu prăbuşirea Europei, iar media nu mai prididesc cu număratul maşinilor de lux ale grecilor cei leneşi. Între timp, fluxurile de ştiri vorbesc deja despre o renunţare la ideea referendumului, dar şi de o demisie a premierului grec, semn că spre ferma unora se îndreaptă deja camionul abatorului. Cu atât mai mult, pentru alte ferme, cele scrise mai sus sunt de mare actualitate. Şi de viitor.

  • Ce se întâmplă dacă ţările PIIGS devin insolvente. Pe cine face Roubini “vulpe grecească mincinoasă”

    El sugerează că dacă ţările menţionate vor intra în insolvenţă, atunci următoarele pe listă care ar trebui să se pregătească de aceeaşi soartă sunt Franţa, Marea Britanie, Germania şi SUA.

    “Recesiunea din zona euro se adânceşte rapid, făcând ca toate planurile de salvare să fie născute moarte, fiindcă PIB-ul în cădere liberă face nesustenabile ponderile în PIB ale datoriei”, scrie Roubini pe Twitter, afirmând că e nevoie de reîntoarcerea la creştere economică şi de politici de stimulare a creşterii şi a competitivităţii pentru ca ţările cu probleme să-şi poată reduce datoria.

    Un argument al lui Roubini că urmează recesiune în zona euro e legat de indicele comenzilor noi din industrie din Germania, care a scăzut peste aşteptări, din cauza unei reduceri cu 12,1% a comenzilor noi venite din zona euro.

    Un alt argument este că în Spania, recesiunea s-a transformat deja în depresiune, având în vedere ultimele date privind indicele comenzilor noi din sectorul serviciilor, care a ajuns la cel mai redus nivel din iulie 2009 încoace, indicând apropierea unei recesiuni în ultimul trimestru al anului, având în vedere ponderea mare a serviciilor în economia spaniolă.

    Roubini apreciază totuşi măsura luată de noul preşedinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, de a reduce rata dobânzii de referinţă de la 1,50% la 1,25%, spre a încuraja creşterea economică, deşi spune şi despre această decizie că “era mai bine dacă dobânda se reducea nu cu 0,25%, ci la 0,25%”.

    În context, Roubini a comentat şi recenta criză politică din Grecia, deplângând ipocrizia principalului partid de opoziţie, conservatorii de la Noua Democraţie conduşi de Antonis Samaras, care au făcut orice efort posibil în ultima vreme să dea jos guvernul Papandreou şi au cerut alegeri anticipate în locul unui guvern de uniune naţională, doar pentru ca Samaras să poată să-i ia locul lui Giorgios Papandreou.

    “Vulpea grecească (Noua Democraţie) care a dat iama prin coteţul cu găini acum vrea să se facă iar paznică la el. Credibilitatea lor e mai murdară decât noroiul”, afirmă Roubini. “Corupţii care au umflat deficitul bugetar la 15% din PIB şi au minţit cu neruşinare în privinţa lui vor să conducă iarăşi guvernul”, explică el.

    Partidul lui Samaras a pierdut în 2009 alegerile la o diferenţă mare în favoarea socialiştilor lui Papandreou, fiind sancţionaţi de electorat pentru corupţie şi proasta gestionare a economiei. Ulterior, guvernul Papandreou a reclamat că fostul guvern, condus de Costas Karamanlis, a falsificat cifrele deficitului bugetar şi ale datoriei publice pe 2009, care au fost apoi revizuite de mai multe ori în 2010, spre consternarea UE.

    Samaras a refuzat constant să negocieze cu Papandreou formarea unui guvern de uniune naţională care să salveze ţara şi să pună în aplicare programul negociat cu UE-FMI de reducere a datoriei. Inclusiv după ce guvernul Papandreou a obţinut, vineri noaptea, votul de încredere al parlamentului şi a început discuţii pentru noul guvern de coaliţie, Samaras a refuzat să colaboreze cu Papandreou şi a continuat să ceară alegeri anticipate, ignorând consecinţele convocării lor în plină criză a economiei elene şi a zonei euro.

  • Grecia evită pe ultima sută de metri alegerile anticipate. Ce a obţinut Papandreou arătând pisica referendumului

    “Ultimul lucru de care îmi pasă e postul meu. Nu mă interesează dacă nu sunt reales. A venit vremea pentru un nou efort… Nu am văzut niciodată politica drept o profesie”, a declarat Giorgios Papandreou, citat de Reuters, sugerând că e gata să renunţe la funcţia de prim-ministru dacă aceasta va garanta un guvern de coaliţie mai solid. 153 de parlamentari şi-au acordat votul de încredere, iar 145 au votat împotrivă.

    Noul guvern de coaliţie – din care probabil nu va face parte Noua Democraţie, partidul conservator de opoziţie condus de Antonis Samaras, care a cerut până în ultima clipă demisia lui Papandreou şi convocarea de alegeri anticipate – va trebui să asigure aprobarea noului pachet de susţinere pentru Grecia din partea UE şi a FMI şi toate măsurile de austeritate aferente.

    Premierul Papandreou a stârnit un scandal uriaş în ultima săptămână, în zona euro şi în afara ei, cu anunţul că va cere un vot de încredere parlamentului şi va convoca un referendum asupra viitoarei linii de credit UE-FMI pentru Grecia, în valoare de 130 de miliarde de euro. Pentru Papandreou, să ameninţe partidele cu referendumul era ultima carte pe care putea s-o joace în favoarea programului cu UE, după ce a pierdut treptat sprijinul parlamentarilor, atât al celor din opoziţia mobilizată de adversarul său Antonis Samaras, extrem de dornic să provoace alegeri anticipate şi să preia el guvernarea, cât şi al unora dintre socialişti, iar din stradă era ameninţat zilnic cu revolte şi greve.

    Noua linie de credit UE-FMI este condiţionată de un plan de reducere a datoriei Greciei de la 160% la 120% din PIB până în 2020, plan bazat pe un pilon intern (măsuri drastice de austeritate şi privatizări consistente) şi unul extern (creditorii privaţi acceptă o pierdere de 50% din valoarea nominală a obligaţiunilor elene deţinute). Planul de reducere a datoriei se va derula sub supravegherea “Grupului operativ de asistenţă tehnică”, condus de neamţul Horst Reichenbach şi format din experţi străini care vor asista guvernul la privatizări şi colectarea veniturilor.

    Aceste condiţii dure, percepute de mulţi politicieni drept o încălcare a suveranităţii Greciei, explică de ce Papandreou n-a mai găsit aceeaşi susţinere politică de la rundele precedente de măsuri de austeritate trecute prin parlament din mai 2010 încoace, adică de când a fost aprobat actualul pachet de susţinere de la UE-FMI, în valoare de 110 miliarde de euro.

    Dar nu e prima dată când premierul a vrut un referendum fiindcă s-a împiedicat de partide: la începutul lui iunie a afirmat că e nevoie de un referendum pentru revizuirea constituţiei, cu scopul de a limita numărul de mandate parlamentare şi a face mai uşoară urmarirea penală a oficialilor guvernamentali pentru erori de management şi corupţie. Ideea n-a mers însă mai departe: parlamentul a aprobat atunci o nouă rundă de măsuri de austeritate, eveniment eclipsat de violenţele de stradă care au culminat la 29 iunie.

  • Guvernul grec a castigat votul de incredere al parlamentului

    Toti cei 155 de parlamentari socialisti (PASOK) au votat in
    favoarea guvernului. Majoritatea ceruta pentru ca guvernul sa nu
    cada era de 151 de voturi.

    Dezbaterile de marti au fost deosebit de tensionate, soldate
    inclusiv cu parasirea de cateva ori a salii parlamentului de catre
    unii parlamentari ai opozitiei de dreapta, scriu agentiile de
    presa. Antonis Samaras, seful Noii Democratii, principalul partid
    de opozitie, a cerut din nou renegocierea acordului cu UE si
    FMI.

    In cursul serii de marti, manifestantii anti-FMI si
    antiguvernamentali care se aduna de cateva saptamani in Piata
    Syntagma din Atena au continuat sa protesteze contra planurilor de
    austeritate.

    Papandreou a cerut votul de incredere al parlamentului dupa
    remanierea de vineri in cursul careia a fost schimbat din functie
    fostul ministru de finante, Giorgios Papaconstantinou, considerat
    responsabil pentru nereusitele din acordul cu FMI. Daca parlamentul
    ar fi votat contra guvernului, ar fi urmat alegeri anticipate,
    deznodamant dezastruos atata vreme cat liderii UE au dat termen
    Greciei ca pana la 3 iulie sa aprobe noul plan de austeritate care
    conditioneaza viitorul finantarii tarii.

    Noul ministru de finante, Evangelos Venizelos, le-a promis
    liderilor UE ca parlamentul elen va vota pana la finele lunii iunie
    noul program pe cinci ani de cresteri de taxe si reduceri de
    cheltuieli, in valoare de 28 de miliarde de euro.

    Imediat dupa anuntarea votului, Reuters a transmis ca moneda
    europeana a urcat la 1,4435 dolari/euro in primele tranzactii din
    Asia, dupa ce a crescut si spre inchiderea tranzactiilor de la New
    York, intrucat investitorii se asteptau la o veste buna de la
    Atena.

    Greul abia acum urmeaza, odata cu dezbaterea de saptamana viitoare
    din parlament a planului de restrictii bugetare menit sa castige
    urmatoarea transa din acordul cu UE si FMI, de 12 miliarde de euro,
    precum si inceperea discutiilor privind un nou acord, estimat sa
    depaseasca 100 de miliarde de euro. Un fruntas al PASOK a declarat
    pentru Dow Jones ca guvernul are insa suficienta sustinere “pentru
    salvarea tarii de la incapacitate de plata” si ca partidul
    estimeaza acelasi rezultat pozitiv si la votul pentru noul program
    de austeritate.

  • Premierul grec vrea acum referendum pentru revizuirea constitutiei

    Premierul a afirmat in fata parlamentului ca este nevoie de
    reducerea numarului de parlamentari, de transparenta in finantarea
    partidelor si de un nou sistem electoral, cu limitarea numarului de
    mandate la care are dreptul un parlamentar. In opinia lui
    Papandreou, revizuirea constitutiei, printr-un referendum care ar
    urma sa aiba loc la toamna, ar trebui sa faca mai usoara urmarirea
    penala a oficialilor guvernamentali pentru erori de management si
    coruptie.

    In acest sens, va fi formata o comisie independenta, cu circa 25 de
    membri, care sa preia propuneri de la cetateni si sa redacteze un
    raport asupra acestora pana in toamna, dupa modelul aplicat in
    prezent de
    Islanda    .

    Duminica au inceput dezbaterile din parlament care ar trebui sa
    duca, pana marti seara, la un vot de incredere asupra componentei
    noului guvern, remaniat vineri. “Va cer un vot de incredere, pentru
    ca ne aflam intr-un moment de rascruce. Problema deficitului si cea
    a datoriei au adus Grecia in starea actuala, de diminuare a
    suveranitatii nationale”, a spus Papandreou, citat de AP. Este de
    asteptat ca guvernul sa obtina votul de incredere, intrucat dispune
    de sustinere majoritara (155 din 300 de parlamentari).


    Vezi aici cine sunt principalii creditori privati ai Greciei
    (GALERIE FOTO)

    Premierul a confirmat ca Grecia se afla in discutii cu UE, FMI si
    Banca Centrala Europeana pentru un nou pachet de credite in valoare
    aproximativ egala cu cel aprobat in mai 2010, adica in jur de 110
    miliarde de euro. Dow Jones precizeaza ca noul ministru de finante,
    Evangelos Venizelos, are deja programate intalniri, duminica si
    luni, cu omologii sai din zona euro, pentru discutii privind
    viitorul imprumut.

    Este exclusa varianta declararii de catre Grecia a incapacitatii de
    plata pentru o parte din datoria publica, estimata la peste 300 de
    miliarde de euro, a insistat seful guvernului elen, spunand ca
    aceasta ar fi “o catastrofa si pentru populatie, si pentru
    banci”.

    Top 10 tapi ispasitori pentru criza datoriilor din
    Europa (GALERIE FOTO)

    Giorgios Papandreou a adaugat ca guvernul sau a facut toate
    eforturile posibile pentru a reduce deficitul bugetar, 15,4% la
    10,5% din PIB pe parcursul anului trecut. El a criticat, in schimb,
    agentiile de rating, fuga profiturilor facute in Grecia catre
    paradisurile fiscale, speculatorii financiari pe instrumente
    derivate si presa pentru ca seamana panica si descurajeaza
    potentialii investitori in economia elena.

    Liderii UE, FMI si BCE cer Greciei sa aprobe un nou program de
    masuri de austeritate si privatizare, in valoare de 28 de miliarde
    de euro, drept conditie pentru aprobarea urmatoarei transe, de 12
    miliarde de euro, din pachetul de credite de 110 miliarde aprobat
    anul trecut.

    Seful opozitiei de dreapta, Antonis Samaras, a cerut in schimb
    alegeri anticipate, sustinand ca propunerea de referendum avansata
    de Papandreou este doar o “manevra diversionista” menita sa
    mascheze incapacitatea guvernului de a scoate tara din criza.

  • Guvernul grec a fost remaniat. Noul ministru de finante este Evangelos Venizelos

    Venizelos, 54 de ani, membru al partidului socialist de
    guvernamant PASOK si fost contracandidat al lui Giorgios Papandreou
    pentru sefia partidului, in 2007, a fost incepand din 2009 ministru
    al apararii in guvernul Papandreou, relateaza agentiile de presa.
    Este profesor de drept constitutional la Unversitatea Aristotel din
    Salonic. Venizelos a fost promovat totodata si ca vicepremier,
    alaturi de Theodoros Pangalos, care isi pastreaza aceasta pozitie
    si in noua componenta a guvernului.

    Pentru postul de ministru de finante, Papandreou a apelat initial
    la Loukas Papademos, fost vicepresedinte al Bancii Centrale
    Europene, insa acesta a declinat oferta.

    Ex-ministrul de Giorgios Papaconstantinou, cel care a negociat cu
    UE si FMI in 2010 actualul acord de finantare de 110 miliarde de
    euro, va deveni ministru al mediului.

    In locul lui Venizelos, titular la Ministerul Apararii devine Panos
    Beglitis, fostul adjunct al lui Venizelos.

    O alta numire importanta este la Externe, portofoliu preluat de
    Stavros Lambrinidis, 49 de ani, fostul lider al grupului
    parlamentar al PASOK in Parlamentul European si un apropiat al lui
    Papandreou, ca si Venizelos si Beglitis.

    Ministrii
    noului guvern     vor depune juramantul la ora 13.00.

    Remanierea are ca scop revitalizarea Ministerului de Finante,
    devenit tinta principala a furiei populare contra taierilor de
    cheltuieli care au urmat acordului cu UE si FMI din 2010, ca si
    consolidarea echipei lui Papandreou in fata rezistentei opozitiei
    si a unora dintre membrii PASOK fata de noul plan de austeritate
    care reprezinta conditia continuarii finantarii de catre UE si
    FMI.

    Joi, premierul Papandreou a afirmat in parlament ca si Grecia, si
    Europa sunt in fata unui moment istoric crucial, spunand ca “fie
    Europa va face istorie, fie istoria va matura Uniunea Europeana” –
    o aluzie clara la reticentele oficialilor europeni de a sustine
    Grecia in continuare, reticente manifestate in ciuda faptului ca
    stirile negative pe acest subiect au subminat increderea in moneda
    europeana.

  • Liderul opozitiei din Grecia: “Nebunie inseamna sa faci acelasi lucru iar si iar si sa astepti rezultate diferite”

    Initial, decizia urma sa fie luata la reuniunea din 19-20 iunie,
    insa pe parcursul zilei de joi a devenit clar ca amenintarea unei
    crize politice in Grecia se prelungeste. Dupa o zi de joi in care
    discutiile in contradictoriu pe marginea pachetului de austeritate
    au dus la dezertarea din partid si din parlament a doi membri ai
    partidului socialist de guvernamant (PASOK) si la iesirea din
    partid a inca unuia, Giorgios Papandreou a declarat ca va anunta
    componenta noului guvern elen vineri, la ora 9.00.

    Comisarul european pentru afaceri economice si monetare, Olli
    Rehn, a spus ca decizia privind acordarea unui nou imprumut, care
    sa acopere necesitatile de finantare ale Greciei in 2013 si 2014,
    se amana pana la 11 iulie, in timp ce FMI a anuntat ca va elibera
    urmatoarea transa din actualul imprumut, de circa 12 miliarde de
    euro, pana la sfarsitul lui iunie, cu conditia ca pana atunci
    parlamentul elen sa aprobe masurile de austeritate aflate in
    discutie (reduceri de cheltuieli, cresteri de taxe si impozite si
    programul de privatizare rapida a activelor statului). Imprumutul
    actual, in valoare de 110 miliarde de euro, a fost aprobat de UE si
    FMI la inceputul lui mai 2010.

    Presa elena scrie ca dezertarile din partid ar putea fi urmate
    de altele, astfel incat guvernul sa piarda majoritatea in
    parlament, tinand cont ca PASOK are o majoritate de numai patru
    locuri in parlament.


    Top 10 tapi ispasitori pentru criza datoriilor din Europa (GALERIE
    FOTO)

    Liderul opozitiei de dreapta, Antonis Samaras (seful partidului
    Noua Democratie) a insistat pentru renegocierea termenilor
    acordului Greciei cu creditorii internationali, motivand, conform
    Kathimerini, cu un citat din Einstein: “Nebunie inseamna sa faci
    acelasi lucru iar si iar si sa te astepti sa obtii rezultate
    diferite” – aluzie la faptul ca masurile de austeritate luate din
    primavara lui 2010 pana acum n-au avut succesul scontat.

    Pentru o continuare a discutiilor pe marginea planului de
    reforma, Samaras a pus intentionat o conditie populista, respectiv
    abolirea legii cetateniei, votata anul trecut, care le ofera
    drepturi sporite copiilor nascuti in Grecia ai imigrantilor.

    In realitate, Samaras pandeste momentul pentru o rasturnare de la
    putere a PASOK, care a venit la putere in 2009 invingand Noua
    Democratie cu o larga majoritate, intr-un context de nemultumire a
    alegatorilor fata de coruptia si incompetenta afisate de guvernarea
    de dreapta. Acum, profitand de nemultumirea populara fata de
    austeritatea impusa de socialisti, Samaras spune la randul sau ca
    guvernarea s-a erodat, ca Papandreou si PASOK nu mai pot guverna si
    ca sunt necesare alegeri anticipate.

    Joi seara, protestele pasnice ale “indignatilor” care cer la
    randul lor renuntarea la memorandumul de masuri de austeritate
    incheiat de guvernul Papandreou cu UE, FMI si Banca Centrala
    Europeana au continuat in Piata Syntagma din Atena, cu aceeasi
    energie ca si zilele si saptamanile trecute:

  • Premierul grec va forma joi un nou guvern. Agentiile de rating au incoltit decisiv Grecia

    Cu cateva ore inainte, presa elena relatase ca premierul si-a
    oferit demisia, in schimbul formarii unui guvern de uniune
    nationala care sa poata aproba si pune in aplicare programul dur de
    austeritate necesar pentru ca tara sa poata primi in continuare
    finantare externa.

    “Nici nu am apucat sa intram in discutii mai serioase si opozitia a
    si venit cu conditii pe care noi nu le putem accepta”, a declarat
    Papandreou, citat de Dow Jones, referindu-se la blocajul
    negocierilor dintre PASOK, partidul socialist de guvernamant condus
    de el, si partidele de opozitiede stanga si de dreapta, care se
    opun taierilor de cheltuieli si privatizarilor cerute de UE si
    FMI.

    Liderul opozitiei de dreapta, Antonis Samaras (partidul Noua
    Democratie), a propus la randul sau formarea unui guvern de
    coalitie, sub conducerea unui nou premier acceptat de toate
    partidele, care sa renegocieze cu UE si FMI memorandumul de
    politici economice si fiscale.

    Criza politica de la Atena intervine in toiul seriei de decizii
    negative anuntate de agentiile de rating Moody’s si
    Standard&Poor’s, care au redus in ultimele zile ratingul
    suveran al Greciei si pe cel al bancilor grecesti si au avertizat
    ca vor face acelasi lucru cu bancile franceze, la ora actuala cele
    mai mari creditoare ale Greciei, cu 56,7 miliarde de dolari,
    conform Bancii Reglementelor Internationale.


    Vezi aici cine sunt principalii creditori privati ai Greciei
    (GALERIE FOTO)

    Bancile grecesti retrogradate de Standard&Poor’s, miercuri,
    sunt National Bank of Greece, EFG Eurobank, Alpha Bank şi Piraeus
    Bank, toate prezente şi în România, al caror rating a fost redus de
    la B la CCC cu perspectivă negativă. Motivatia este legata de
    posibila scadere a accesului la lichiditate si de riscul unor
    retrageri de depozite de catre clientii greci, daca temuta
    restructurare a datoriei Greciei va avea loc.

    La randul sau, Moody’s a pus sub supraveghere ratingurile bancilor
    franceze BNP Paribas, Credit Agricole si Societe Generale, in
    perspectiva unei posibile retrogradari, din cauza expunerii duble
    la problemele Greciei – ca detinatoare de obligatiuni elene si ca
    banci care opereaza pe piata greceasca.

    Expunerea BNP Paribas este de 5 mld. euro, a Societe Generale de
    2,5 mld. euro, in timp ce Credit Agricole are o expunere de 631
    mil. euro si este si proprietara Emporiki Bank, cu un portofoliu de
    credite de 24,1 miliarde de euro.

    Agentia de rating Fitch a pus paie pe foc si ea, echivaland cu
    incapacitatea de plata o eventuala initiativa pentru Grecia
    similara Initiativei de la Viena din 2009, in virtutea careia
    bancile occidentale au acceptat sa-si pastreze expunerea in statele
    din Europa de Est, prelungind scadentele datoriei pentru o parte
    dintre aceste guverne.

    La fel ca si celelalte doua agentii americane de rating, Fitch a
    avertizat ca va califica drept insolventa preschimbarea scadentelor
    actuale ale obligatiunilor grecesti cu unele mai indelungate, care
    sa-i dezavantajeze astfel pe creditori (solutia propusa de Germania
    pentru a da ragaz economiei elene sa se redreseze), chiar daca
    aceasta preschimbare ar fi acceptata de bunavoie de creditori. Un
    astfel de verdict inseamna implicit ca toate cele trei mari agentii
    de rating nu se vor opri pana nu vor decreta Grecia ca fiind in
    incapacitate de plata.

  • Grecia: posibil referendum popular asupra masurilor de austeritate (VIDEO)

    Miercuri, Guvernul va introduce in parlament noul pachet de
    masuri de austeritate, in valoare de 28,4 miliarde de euro
    reprezentand taieri de cheltuieli sociale, reduceri de salarii si
    concedieri in sectorul public si majorari de impozite si taxe,
    menit sa reduca deficitul bugetar de la 10,5% din PIB in 2010 la
    mai putin de 1% in 2015.

    “Aceste schimbari trebuie sa aiba loc democratic. Trebuie sa
    actionam cu mai multa indrazneala, apeland la consultare
    democratica. Sunt gata sa folosesc chiar si institutia
    referendumului pentru a obtine consensul asupra reformelor”, a spus
    Papandreou, citat de publicatia elena Capital.

    Masurile, combinate cu alte reforme, in primul rand de combatere a
    coruptiei si a evaziunii fiscale, si cu un program foarte ambitios
    de privatizari, au convins FMI si UE sa aprobe, vinerea trecuta,
    urmatoarea transa din creditul de 110 miliarde de euro initiat in
    mai 2010 si sa schiteze planul unui nou credit de 60 de miliarde de
    euro, care ar acoperi necesitatile de finantare ale tarii pana in
    2013.

    Planul de austeritate si privatizare a atras insa opozitia
    puternica a sindicatelor si a unor politicieni de stanga, iar mai
    nou inclusiv a unora din partidul lui Papandreou, PASOK, care pana
    acum au sustinut guvernul. O parte dintre parlamentarii PASOK i-au
    trimis lui Papandreou o scrisoare in care ii cer sa supuna planul
    unei dezbateri mai detaliate in partid, inainte de a-l introduce in
    parlament, insa creditorii externi au cerut Atenei sa aprobe cat
    mai repede planul, ca sa poata fi pus in practica imediat.

    La aceasta opozitie s-au adaugat, de cateva saptamani, miile, apoi
    zecile de mii de greci care au iesit zilnic in strada la Atena,
    Salonic sau Patras, urmand exemplul manifestatiilor pasnice din
    Spania ale “indignatilor”. Manifestatiile au culminat cu
    mitingul-mamut de duminica din Piata Syntagma din Atena, unde au
    participat zeci de mii de oameni, dupa unele surse peste 100.000,
    insa au continuat si in zilele urmatoare. Protestatarii au criticat
    incompetenta si coruptia guvernantilor si au acuzat politica lor de
    a scoate tara din criza pe seama reducerii cheltuielilor sociale,
    intr-o tara unde somajul a ajuns deja la 16%, iar economia neagra
    este estimata la 20-30% din PIB.

    Cererea Greciei de a obtine de la UE si FMI noul credit de 60 de
    miliarde si conditiile lui va fi discutata la reuniunea ministrilor
    de finante din zona euro, la 20 iunie, urmand ca un summit al
    liderilor europeni programat pentru 25 iunie sa-i dea aprobarea
    finala. Grecia va trebui insa ca pana atunci sa treaca prin
    Parlament planul de reforma.

    Papandreou a repetat ca obiectivele guvernului sau sunt doua:
    primul, ca Grecia sa evite intrarea in incapacitate de plata, in
    conditiile in care datoria tarii a ajuns la 340 de miliarde de
    euro, respectiv 150% din PIB; al doilea, ca Grecia sa ramana in
    zona euro. El a cerut ministrului de interne Yannis Ragoussis sa
    pregateasca instrumentele necesare pentru organizarea unui
    referendum, dar nu a detaliat pentru ce anume din planul de reforme
    intentioneaza sa solicite sprijinul cetatenilor.

    Tergiversarile politice legate de trecerea planului de reforme prin
    parlament au accentuat ingrijorarea pietelor financiare. Bursa de
    la Atena a scazut marti cu aproape 2%, potrivit Kathimerini, iar
    actiunile bancilor au suferit cele mai mari scaderi, unele cu peste
    4%. Actiunile operatorului telecom OTE au scazut cu 6,24%, la doar
    o zi dupa ce guvernul grec a anuntat ca va vinde catre Deutsche
    Telekom 10% din actiunile companiei, pentru circa 400 de milioane
    de euro.

  • Esec al planului de austeritate in Grecia. Ce urmeaza?

    Premierul Giorgios Papandreou a afirmat, conform publicatiei
    elene Capital, ca in aceste conditii, el “va merge inainte singur,
    fara alegeri, pana in 2013”.

    Reuniunea de trei ore si jumatate, convocata de presedintele
    Karolos Papoulias, era menita sa deblocheze programul cel nou de
    austeritate propus de premierul Papandreou, sub rezerva ca in cazul
    unui esec, raman deschise toate optiunile, inclusiv cea a
    alegerilor anticipate, asa cum s-a intamplat in Portugalia dupa
    respingerea planului de restrangere a cheltuielilor bugetare.

    “Timpul trece”, a reactionat comisarul european Olli Rehn, dupa
    esecul reuniunii, afirmand ca Bruxellesul “regreta esecul liderilor
    de partide de a ajunge la un consens pentru ajustarile necesare
    spre a traversa actuala criza a datoriilor”. “Trebuie sa se ajunga
    in curand la un acord, pentru ca timpul trece. Speram ca eforturile
    in directia unui acord intre partide pentru sustinerea programului
    UE-FMI vor continua”, a declarat Rehn, citat de Kathimerini.

    Presedintele Eurogrupului (ministrii de finante ai zonei euro),
    Jean-Claude Juncker, a declarat ca transa nu va fi primita decat
    daca Grecia prezinta garantii de refinantare pentru urmatoarele 12
    luni, ceea ce depinde direct de credibilitatea programului fiscal
    si de privatizare.

    CE I SE CERE GRECIEI

    Programul de austeritate prevedea urmatoarele masuri, menite sa
    reduca deficitul bugetar la 7,5% din PIB pana la sfarsitul anului
    si sa convinga pietele financiare ca Grecia “nu traieste peste
    mijloacele sale”, asa cum s-a exprimat comisarul Olli Rehn:

    1) Reducerea costurilor cu asistenta medicala, in total cu 260 mil.
    euro
    2) Reducerea cheltuielilor de asistenta sociala cu 345 mil.
    euro
    3) Reducerea pensiilor cu 245 mil. euro, prin masuri temporare sau
    reformarea sistemului de acordare
    4) Cresterea contributiiloe pentru toti angajatii, care ar urma sa
    aduca la buget suma totala de 380 mil. euro. O taxa speciala de
    solidaritate de 1% va fi aplicata tuturor functionarilor publici,
    iar in sectorul privat, povara taxei va fi impartita intre angajati
    si angajatori.

    Ministerul de Finante s-a angajat, de asemenea, sa accelereze
    privatizarile, in cadrul planului de a vinde in total active de 50
    de miliarde de euro, in conditiile in care Grecia risca sa nu
    primeasca a cincea transa din acordul de finantare cu UE si FMI, la
    29 iunie.

    Ministrul de resort, Giorgios Papakonstantinos, a promis ca se va
    intalni cu reprezentantii Deutsche Telekom pentru a-i convinge sa
    cumpere 10% din operatorul telecom OTE, si sa publice in cursul
    verii anunturile de vanzare pentru Hellenic Postbank, Piraeus Bank,
    portul Salonic, Loteria de Stat, compania de gaze DEPA, compania
    metalurgica Larko, compania de productie militara Hellenic Defence
    Systems si altele.