BusinessMagazin

Tag: pantofi

  • Un brand românesc iubit de mulţi înainte de ’89 readus la viaţă, după o pauză de peste trei decenii

    Primul a fost Pegas, în 2011, au urmat apoi ceasurile Optimef şi schiurile Reghin. A fost de asemenea discutat un proiect pentru reluarea producţiei motocicletelor Mobra.

    Recent, un nou brand românesc popular înainte de ’89 a fost readus la viaţă: este vorba de televizorul Diamant. Acesta revine pe piaţă cu un design actual, cu rezoluţii HD şi Full HD. Marca a fost resuscitată de compania Network One Distribution (NOD), controlată de antreprenorul Iulian Stanciu, unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri locali. Numele său este legat de altfel şi de brandul Pegas în contextul în care a intrat acum câţiva ani în acţionariatul companiei care a repus brandul pe piaţă în 2011.

    În cazul televizorului Diamant, readucerea la viaţă a mărcii vine chiar la iniţiativa antreprenorului.

    „La trei decenii de când nu se mai comercializează, televizorul Diamant revine pe piaţă sub umbrela Horizon, brandul Network One Distribution (NOD)”, a anunţat compania.

    Fabricat de întreprinderea Electronica din Bucureşti, începând cu 1961, televizorul Diamant era nelipsit din casele românilor în perioada comunistă. „Televizorul generaţiei cu cheia la gât era alb-negru, cu tub catodic, mare cât o ladă de zestre şi costa cam cât trei salarii medii, cu posibilitatea de a fi plătit în rate. A fost pentru mulţi dintre români primul televizor la care s-au uitat vreodată.” Noul televizor Diamant – asamblat în UE, Turcia şi China – vine cu diagonale între 22” şi 43” şi cu rezoluţii HD, respectiv Full HD.

    Tot pe o replică adaptată zilelor noastre au pariat şi ceilalţi antreprenori care au adus la viaţă mărci româneşti cu istorie. Pegas a început cu un cadru de bicicletă construit într-o fabrică de armament, la Zărneşti (Braşov). Designul era inspirat de muscle bike-urile americane şi britanice, care la rândul lor imitau stilul unei motociclete chopper. Silueta Pegasului, cu şa lungă şi coarne, avea să devină pentru mii de copii din România comunistă definiţia cuvântului „bicicletă“. „Practic, bicicleta Pegas a fost un obiect cult, poate chiar cel care defineşte cuvântul «copilărie» pentru toţi cei care au învăţat să meargă pe bicicletă în anii ’70 şi ’80. După ’89 Pegas a dispărut de pe piaţă“, spunea anterior Andrei Botescu, unul dintre antreprenorii care au readus la viaţă brandul. După 20 de ani de pauză, în 2011, un proiect independent a relansat marca Pegas şi vechea bicicletă într-o nouă formă, „pentru a se bucura din nou de ea copiii de toate vârstele“.

    Tot din pasiune pentru branduri româneşti, dar şi pentru schi, doi tineri din Cluj au reînviat şi brandul Reghin – de schiuri şi alte echipamente sportive. „Suntem doi tineri din Cluj, consumatori înrăiţi de schi, cu ocupaţii de zi cu zi care se învârt în zona designului de produs şi a vânzărilor. Dacă mai adăugăm la mix două lucruri: faptul că am început pe schiuri Pitic şi am trecut la Combi-R, galben şi mai apoi albastru, şi suntem amândoi adepţii unei abordări de tip do it yourself, lucrurile se leagă“, spunea anterior Sebastian Big, unul dintre antreprenori, despre cum a renăscut brandul Reghin. Practic, adaugă el, au vrut să îşi facă propriile schiuri şi totodată să aducă un tribut lucrurilor cu care au crescut. Decizia de a readuce la viaţă brandul Reghin şi de a porni o afacere în industria de schi au luat-o acum trei-patru ani.

    Tot cam atunci au reapărut pe piaţă şi ceasurile Optimef, un brand românesc lansat iniţial acum circa patru decenii şi readus la viaţă recent de Andrei Morariu (actor) şi Bogdan Costea (arhitect). „Pasionaţi de orologerie şi design de obiect, am hotărât să relansăm Optimef din dorinţa de a aminti că în România s-au produs lucruri cool înainte să ştim ce înseamnă cool.“ Noile ceasuri au mecanism japonez şi sunt asamblate în Hong Kong, conform celor mai recente date ale ZF. Tot în Hong Kong sunt produse şi ramele ochelarilor pe care cei doi antreprenori i-au realizat sub acelaşi brand. Ansamblarea lor se face în România, iar lentilele sunt produse la Timisoara de Interoptik.

    Deşi majoritatea acestor branduri româneşti sunt realizate peste graniţă, pe lista planurilor de viitor ale tinerilor antreprenori se numără producţia „made in Romania”.

    Maşina de teren ARO şi săpunul Cheia sunt alte două branduri româneşti cu istorie, iar o serie de antreprenori locali au declarat că au intenţia să le reproducă. Momentan, însă, planurile sunt doar pe hârtie.Rezistenţa unui brand local timp de zeci sau chiar sute de ani este o adevărată performanţă, într-o piaţă în care alte nume au dispărut. S-a întâmplat cu pantofii de la Pionierul, ţigările Carpaţi şi Snagov, sucurile Ci-Co, pasta de dinţi Cristal, maşinile de spălat Albalux, frigiderele Fram şi maşinile Aro, pentru a da doar câteva exemple.

    Specialiştii în branding explică aceste dispariţii printr-o strategie de brand şi de produs inadecvată, care poate duce o marcă spre faliment, când ar fi putut de fapt să concureze cu nume internaţionale. Cert este că societatea consumeristă are de ales din tot mai multe nume şi produse, româneşti şi internaţionale.

  • Pantofi cu gust

    Brandul de îngheţată american Coolhaus şi-a sărbătorit a zecea aniversare printr-o colaborare cu producătorul K-Swiss pentru un model de pantofi sport care are talpa plină de bombonele decorative şi numărul 10 pe limbă, iar mai nou firma Koio a lansat un model de pantofi sport împreună cu maestrul patiser Dominque Ansel.

    Materialele şi culorile folosite amintesc de ingredientele unui croasant franţuzesc, croasant care se regăseşte şi ca ornament la baza şireturilor, scrie LA Times. 

  • Ultimul paradis virgin al Australiei, împânzit de 414 milioane de bucăţi de plastic

    Studiul, publicat joi în revista Scientific Reports, a constatat că teritoriul care aparţine Australiei a fost acoperit cu 238 de tone de material plastic, în ciuda faptului că este casa a aproximativ 500 de persoane.

    Grupul de 27 de insule, care sunt în mare parte nelocuite – care sunt de 2.750 km de Perth – sunt prezentate turiştilor ca fiind ” ultimul paradis virgin al Australiei”.

    O mare parte a gunoiului erau aticole destinate consumului de unică folosinţă, cum ar fi capace de sticlă, paie, pantofi şi sandale, a declarat ecologistul Jennifer Lavers, de la Universitatea ecologică din Tasmania, care a condus studiul.

    “Poluarea cu plastic este acum omniprezentă în oceanele noastre, iar insulele îndepărtate sunt un loc ideal pentru a obţine o imagine obiectivă a volumului de resturi de plastic care înconjoară acum globul”, a scris Lavers într-un comunicat de presă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce sunt pantofii Louboutin atât de scumpi: Unele perechi ajung până la 6.000 de dolari

    Pantofii cu talpă roşii de la Christian Louboutin au devenit iconici. Beyonce a purtat o pereche personalizată de cizme pentru performanţa ei de la Coachella, iar Cardi B a purtat o pereche de pantofi Louboutin în videoclipul său muzical “Bodak Yellow”, conform Business Insider.

    Pe lângă costurile de producţie şi utilizarea materialelor scumpe, încălţămintea produsă de Louboutin reprezintă un simbol al statutului. Christian Louboutin a avut ideea tălpilor roşii în 1993, când o angajată îşi picta unghiile roşii. Louboutin a luat sticla şi a pictat tălpile unui pantof prototip.

    În 2013, când New York Times l-a întrebat pe Louboutin de ce pantofii lui sunt atât de scumpi, el a acuzat costurile de producţie. Louboutin a spus: “Este scump să faci pantofi în Europa”.
    Francezul a adăugat că din 2008 până în 2013 costurile de producţie ale companiei sale s-au dublat, pe măsură ce euro s-a consolidat faţă de dolar, iar concurenţa a crescut pentru materialele de calitate din fabricile din Asia.

    David Mesquita, co-proprietarul Leather Spa, spune că măiestria joacă un rol important în eticheta preţului ridicat al încălţămintei. Compania sa lucrează direct cu Louboutin pentru a-şi repara pantofii, vopsind şi înlocuind tălpile roşii.

    „Există o mulţime de lucruri care intră în designul unui pantof şi al fabricarea lui. Cel mai important, cred, este cel care îl proiectează, cine îl fabrică şi, de asemenea, ce materiale folosesc pentru a face pantofii. Fie că vorbeşti despre pene, pietre sau materiale exotice, este atât de multă atenţie la detalii care e depusă în fabricarea şi proiectarea pantofilor lor”, a spus David Mesquita.

     

  • „Made in Romania“ devine „Made in Vietnam“. România a devenit prea scumpă pentru producătorii de haine şi pantofi

    O croitoreasă câştigă în medie 1.600 de lei net lunar, cu 40% mai puţin decât salariul mediu pe economie.
     
    România, unul dintre cei mai mari producători de haine şi pantofi din Europa şi chiar din lume, a devenit o destinaţie mult prea scumpă pentru unii jucători din industria de profil, deşi salariul mediu din industrie este de 1.600-1.800 de lei.
     
    În ultima perioadă trei jucători mari – Alison Hayes, Rieker şi HanesBrands – au anunţat că renunţă la fabrici din România, invocând salariile prea mari şi deci lipsa de competitivitate a businessului. Fabricile ce s-au închis sau urmează să tragă obloanele aveau împreună circa 1.500 de salariaţi şi afaceri de peste jumătate de miliard de lei au fost sau urmează să fie închise.
     
    „Nu suntem împotriva creşterii salariului minim din România, ba chiar credem că este prea mic dacă ne uităm la Europa. Totuşi, dacă luăm în calcul majorările acestuia, taxele prea mari şi lipsa de infrastructură, atunci realizăm că avem un cost de producţie prea mare în Romania“, spunea în 2017 Nicolas Georghiades, directorul operaţional al Alison Hayes şi unul dintre acţionari. Acesta a fost primul semnal dat de o companie din industria de profil, industrie care în anii ce au urmat a mai dat o serie de insolveţe şi închideri.
     

  • Dragoş Damian, Terapia Cluj: Dacă aţi fi cumpărat pantofi româneşti, nu se închideau Rieker şi Clujana

    Dacă românii cumpărau pantofi „Fabricat în România” nu am fi asistat astăzi la închiderea fabricilor Rieker din Lugoj şi Clujana din Cluj. Şi aici nu e nici măcar o problemă de multinaţionale sau non-multinaţionale, una fiind o marcă locală şi cealaltă internaţională. 
     

  • După Nestle, un alt investitor străin închide fabrica din România. Câţi oameni rămân fără job

    Şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Timiş, Pavel Kasai, a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX, că fabrica de pantofi Rieker din oraşul Lugoj se va închide în perioada următoare. În urmă cu câteva zile, reprezentanţii companiei au notificat instituţia că vor disponibiliza toţi angajaţii, respectiv aproape 700 de persoane.
     
    “Am primit zilele acestea o notificare cu privire la o disponibilizare totală a unui număr de 663 de angajaţi. Fabrica ar urma să se închidă în perioada următoare, nu ştim care sunt motivele”, a afirmat Pavel Kasai.
     

  • Ce a păţit soţia unui fost presedinte care îşi cumpăra 12 inele cu diamante, 62 de perechi de pantofi Ferragamo şi un Rolex de 100.000 euro în timp ce poporul murea de foame

    Autorităţile din Africa de Sud au emis un mandat de arestare pe numele Grace Mugabe, soţia fostului lider din Zimbabwe.
     
    “Pot confirma că a fost emis un mandat de arestare pentru Grace Mugabe”, a declarat pentru CNN Vishnu Naidoo, purtător de cuvânt al poliţiei sud-africane.
     
    Motivul este un presupus atac violent asupra Gabriellei Engels, un model din Africa de Sud, care ar fi avut loc în august 2017. Engels a acuzat-o pe Grace Mugabe că a lovit-o cu un cablu.
     
     
    Grace Mugabe este o figură controversată în Africa, mai ales datorită stilului extravagant de viaţă.
     
    Publicaţii locale au scris, în trecut, că fosta doamnă din Zimbabwe a plătit nu mai puţin de 4 milioane de euro pentru nunta fiicei sale, are proprietăţi imobiliare de lux în întreaga lume şi a cumpărat um Rolls-Royce cu 400.000 de euro.
     
    Şi copiii celor doi sunt cunoscuţi drept cheltuitori cu dare de mână pentru că, spun ei, „tata conduce toată ţara”. Cel mai mic dintre copiii lor, Chatunga, a postat în social media un material video în care turna şampanie Armand de Brignac, care costă cam 250 de euro sticla, peste un ceas în valoare de peste 50.000 de euro.
     
    Russel Goreza, primul fiu al lui Grace Mugabe, a cheltuit aproape 600.000 de dolari pe două maşini de lux Rolls-Royce. Asta a înfuriat populaţia din Zimbabue deoarece foarte multe familii din acea ţară sunt la limita sărăciei. “Aproape 80% din zimbabueni trăiesc în sărăcie extremă şi avem această familie nebună care cheltuieşte banii contribuabililor pe bijuterii şi maşini de lux”, a declarat Tendai Biti, liderul din opoziţie, potrivit site-ului iol.co.za
    Mai mult, Biti a spus că fiul lui Mugabe nici măcar nu avea carnet deoarece nu a trecut examenul auto.

  • Cum poţi să îţi faci o afacere cu bijuterii online – VIDEO

    “Brandul Iona este rezultatul muncii unei echipe de bijutieri, designeri de produs şi oameni de marketing şi comunicare. Am pornit acest business de la o nevoie identificată pe piaţa bijuteriilor din aur din România, şi anume aceea de a oferi piese fine, cu design şi în bugetul clientelor”, spune Simona Telteu, fondatoare şi managing partner Iona.

    Investiţia iniţială, realizată din capitaluri proprii, a fost de circa 60.000-70.000 de euro, pe care reprezentanta businessului estimează că o va amortiza în următorii trei ani.

    Bijuteriile Iona sunt produse în atelierele din România, preţul mediu al unei bijuterii situându-se între 400 şi 500 de lei, însă poate creşte şi până la câteva mii de euro în cazul celor cu diamante, vândute exclusiv în showroomul care se va deschide luna aceasta în Bucureşti. În primul an de activitate, reprezentanţii businessului estimează o vânzare de circa 600 de piese. În ceea ce priveşte veniturile pentru aceasta perioadă, Simona Telteu spune că sunt moderaţi în legătură cu rezultatele financiare şi că se focusează pe creşterea brandului, pe care o consideră ca fiind „cea mai importantă în primii ani de funcţionare pentru a asigura premisa unui business de succes”. Abia după consolidarea brandului în plan local reprezentanţii Iona iau în calcul şi extinderea în afara graniţelor, după circa 1-2 ani de activitate.

    Experienţa anterioară a Simonei Telteu ţine de domeniul marketingului: în ultimii cinci ani a făcut parte din echipa Henkel Adezivi, unde a avut ocazia să coordoneze echipe interne şi externe. „După aproape 15 ani de corporate, am ales să las în urmă mediul cunoscut şi sigur de acolo şi să mă dedic antreprenoriatului în industria bijuteriilor din aur, fabricate cu măiestrie în România”, descrie ea reorientarea spre domeniul antreprenoriatului. 

    Anul trecut a absolvit cursurile de bijuterie contemporană la Assemblage, despre care spune că este „singura şcoală de bijuterie de autor din Bucureşti şi una dintre cele mai bune din zona aceasta a Europei”. Cursurile urmate acolo au ajutat-o să înţeleagă mai bine limbajul designerilor şi al bijutierilor; totuşi, spune că implicarea ei în crearea brandului Iona este în primul rând ca om de business şi apoi de marketing, în industria de fine jewelry.

    Momentan, bijuteriile Iona sunt comercializate în magazinul online al companiei, iar în offline vor intra luna aceasta, odată cu deschiderea showroomului. Pe viitor, produsele se vor vinde şi „în concept store-uri alese în ton cu personalitatea brandului”, spune Simona Telteu. Printre partenerii brandului se numără concept store-ul AlbAlb din Bucureşti, dedicat exclusiv creaţiilor româneşti, şi platforma dedicată infrastructurii de comerţ online Blugento.

    Pentru creşterea brandului, reprezentanţii Iona mizează pe tehnologiile moderne care permit printarea 3D şi personalizarea bijuteriilor şi inscripţionarea acestora cu mesaje cu semnificaţie pentru cliente. „În colecţiile noastre folosim simboluri din cultura românească şi cea universală. Businessul nostru are o componentă locală pronunţată, deoarece atât conceptul, cât şi producţia bijuteriilor se realizează exclusiv în România”, spune antreprenoarea.

    De asemenea, se bazează „pe o creştere accelerată a online-ului în zona bijuteriilor din aur, ca expunere în social media, dar mai ales ca vânzare pe platformele de e-commerce. Cifrele arată o dublare a coşului de cumpărături pe segmentul fashion, în comerţul online din România, iar previziunile sunt şi mai încurajatoare pentru 2019”.

    Planurile companiei vizează şi extinderea colaborării cu designerii de produs şi extinderea reţelei de concept store-uri partenere, precum şi realizarea unei linii pentru companii, dedicată proiectelor speciale şi cadourilor premium.

    Printre tendinţele pieţei, Simona Telteu spune că a remarcat, pe de o parte, asocierea tradiţională a bijuteriei din aur cu vânzarea aurului la gram, iar pe de altă parte, concentrarea aproape exclusivă pe pietrele preţioase (diamant, rubin, safir), fără a conta atât de mult lucrătura şi designul, ceea ce îi ştirbeşte din frumuseţe. „De aceea noi am considerat că bijuteria din aur poate fi adusă în secolul nostru, să fie contemporană, să fie cool, cu design.”

    Potrivit reprezentantei Iona, principala provocare în dezvoltarea businessului este mediul legislativ din România, care dezavantajează producţia locală de bijuterii din aur, a atelierelor locale specializate în producţia de bijuterii din aur şi în ţintuirea pietrelor preţioase, în schimbul importurilor: „OUG 10/2018 privind regimul metalelor şi pietrelor preţioase din România a adus schimbări legislative cu posibil impact pe termen mediu şi lung”. 

    De asemenea, ea subliniază că „este foarte greu să găseşti designeri de produs specializaţi în bijuterie fină la noi în ţară, iar acest lucru este în strânsă legătură cu dezvoltarea precară a acestei industrii. Lipsa locurilor de muncă şi atenţia la cele mai mici detalii fac ca designul de bijuterie din aur să nu fie abordat cu interes de absolvenţii de la facultăţile de arte. Ne-am propus ca în viitor să venim în sprijinul lor şi să-i promovăm. Avem tineri talentaţi şi acesta poate fi factorul diferenţiator care să ajute la creşterea industriei noastre.”

    Care este profilul ţintă al clienţilor Iona? „Ne adresăm femeilor de carieră şi femeilor independente financiar, cu educaţie şi aspiraţii pentru o Românie mai bună. Celor care preţuiesc o bijuterie din aur, cu semnificaţie şi design.”

    Antreprenoarea crede că piaţa locală de bijuterii din aur cu design este mult sub cea din vest atât în privinţa valorii medii de achiziţii, cât şi în privinţa obiceiurilor de consum. „În Europa de Vest, urmând trendul iniţiat de bijutierii din SUA, există linii de bijuterii din aur, pe care case de renume le vând exclusiv în online, pe platforme dedicate de e-commerce.” De asemenea, observă ea, există un trend puternic în promovarea colecţiilor de bijuterii care poartă amprenta unor designeri independenţi; de exemplu, iconery.com din SUA, care oferă clientelor piese din aur în serie limitată, la preţuri mai accesibile decât clasicele magazine stradale, cu vitrine impunătoare. „Chiar şi Tiffany & co, emblemă a magazinelor tradiţionale, speculează acest trend al comerţului electronic”, încheie ea.

    Principalii competitori ai brandului Iona sunt: „Malvensky, prin designul care reproduce un simbol românesc atemporal, Coloana Infinitului, şi Minionette, prin tehnologiile moderne de producţie pe care le folosesc”.

    Antreprenoarea spune că piaţa bijuteriilor fantezie sau a gablonzurilor este mult mai dezvoltată în ceea ce priveşte potenţialul de design şi de forme care se pot obţine pentru bijuterii realizate din metale nepreţioase, spre deosebire de bijuteriile din aur, „mai limitate în funcţie de modul în care se poate lucra acest metal şi de tehnicile existente la momentul actual pe piaţă”.

    Ea explică diferenţa dintre ele prin faptul că „o bijuterie fantezie îşi pierde din aspect şi luciu în câteva luni sau câţiva ani, cea din aur e preţuită datorită metalului, a pietrei, a monturii şi a faptului că este de lungă durată şi este pentru totdeauna. E genul de piesă pe care o laşi moştenire”.

    În ceea ce priveşte bijuteriile fantezie, produse din materiale nepreţioase, reprezentanta Iona consideră că avântul pe care l-au luat acestea în ultimii zece, chiar 20 de ani, în cazul unor branduri cunoscute de pe piaţă sau chiar în retailul modern al brandurilor de îmbrăcăminte a deschis mai mult apetitul româncelor pentru accesorizare, „ceea ce este un lucru bun, pentru că se modifică obiceiurile de consum şi se modifică în bine”. Ea remarcă totuşi că „pentru bijuteria din aur decizia de cumpărare se ia altfel şi se ţine cont de mai mulţi parametri. În timp ce în cazul bijuteriilor fantezie este o cumpărătură de impuls, la bijuteria din aur lucrurile stau diferit”, încheie antreprenoarea.
    Momentan, echipa Iona este formată din cinci angajaţi şi colaboratori externi şi urmează să fie mărită odată cu deschiderea showroomului.