BusinessMagazin

Tag: panificatie

  • Românul care a pornit afacerea cu 2.000 de dolari împrumutaţi de la doi prieteni, iar acum are venituri de peste 140 de milioane de euro

    Antreprenorul a fondat în 1993 Macromex, care a ajuns în 2015 la afaceri de 633 de milioane de lei. Absolvent al Facultăţii de Automatică din cadrul Politehnicii Bucureşti, a intrat în afaceri iniţial cu o agenţie de turism numită Dani Tour, în 1992. A renunţat un an mai târziu şi s-a reorientat către distribuţie.

    Dan Minulescu a început afacerea Macromex cu 2.000 de dolari împrumutaţi de la doi prieteni, iar afacerea s-a dezvoltat rapid, ajungând în topul distribuitorilor bunurilor de larg consum. Treptat, Macromex a trecut de la o firmă care distribuia carne de pui la un un grup care are în portofoliu lactate, legume şi peşte congelat, îngheţată sau produse de panificaţie.

    În urmă cu aproximativ cinci ani, compania condusă de Dan Minulescu a semnat un parteneriat cu producătorul belgian de produse de panificaţie şi patiserie La Lorraine Bakery Group, deschizând o fabrică de panificaţie congelată la Câmpia Turzii. Macromex a inaugurat în 2014 şi un complex logistic numit Edenia Distribution Center. Anul trecut, Macromex a vândut zece companii către un grup din Danemarca şi a semnat un parteneriat pentru distribuţia îngheţatei La Strada în nordul Europei. Macromex are peste 400 de angajaţi şi mai mult de 1.700 de produse în portofoliu.

    Macromex are un model de business diferit faţă de competitori, având în vedere că o parte din produse sunt branduri proprii realizate de companie în colaborare cu producători din România şi străinătate. Macromex are în portofoliu branduri proprii precum Corso şi La Strada (îngheţată), dar şi mărci partenere precum La Lorraine (panificaţie congelată) sau President (lactate). Îngheţata La Strada, un brand situat pe segmentul premium, este produsă în Franţa, potrivit ultimelor date.

    Macromex a revenitîn 2015 pe profit net după ce a realizat un câştig de 1,1 mi­lioane de lei. Macromex şi-a bugetat pentru 2016 un profit net de 6,9 milioane de lei, adică o marjă de circa 1%, potrivit ZF.

  • A vrut să fie propriul său patron, aşa că a fondat o companie care a ajuns astăzi la afaceri de peste 200 de milioane de lei

    El a devenit propriul său patron după ce a profesat vreme de numai un an ca inginer, după terminarea Facultăţii de Tehnologie a Construcţiilor de Maşini din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti.

    La acea vreme (1991) îşi dorea să câştige măcar salariul de inginer, astfel încât, împreună cu fratele său, Gheorghe Boromiz, şi cumnatul său, George Frîntu, a înfiinţat o companie care a rezistat doar până în 1994. În acel an au început activităţile în domeniul morăritului şi panificaţiei. Morăritul era deja o tradiţie în familie, care ajunsese deja la a patra generaţie cu activităţi în această arie.

    În 1995, Constantin Boromiz a cumpărat o brutărie de la un om de afaceri turc, segment pe care s-a extins ulterior. Doar trei ani mai târziu, compania sa ajungese la un profit de un milion de dolari, după ce contractase mai multe credite pentru investiţii. A urmat extinderea prin achiziţii de pachete de acţiuni în firme cu activităţi similar.

    În prezent, Boromir este singurul producător de panificaţie listat la bursă, chiar dacă are 0,5% cotă de piaţă, potrivit ZF. Capitalizarea companiei este de 47 milioane de lei. Boromir Buzău este deţinută în proporţie de 68,6% de Boromir IND Râmnicu Vâlcea (şi, indirect, de Constantin Boromiz), în timp ce alţi acţionari controlează 31,3%.

    Compania Boromir IND a avut anul trecut o cifră de afaceri de peste 236 de milioane de lei, profit net de circa 6,5 milioane de lei şi un număr mediu de 678 de angajaţi, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe.

  • A vrut să fie propriul său patron, aşa că a fondat o companie care a ajuns astăzi la afaceri de peste 200 de milioane de lei

    El a devenit propriul său patron după ce a profesat vreme de numai un an ca inginer, după terminarea Facultăţii de Tehnologie a Construcţiilor de Maşini din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti.

    La acea vreme (1991) îşi dorea să câştige măcar salariul de inginer, astfel încât, împreună cu fratele său, Gheorghe Boromiz, şi cumnatul său, George Frîntu, a înfiinţat o companie care a rezistat doar până în 1994. În acel an au început activităţile în domeniul morăritului şi panificaţiei. Morăritul era deja o tradiţie în familie, care ajunsese deja la a patra generaţie cu activităţi în această arie.

    În 1995, Constantin Boromiz a cumpărat o brutărie de la un om de afaceri turc, segment pe care s-a extins ulterior. Doar trei ani mai târziu, compania sa ajungese la un profit de un milion de dolari, după ce contractase mai multe credite pentru investiţii. A urmat extinderea prin achiziţii de pachete de acţiuni în firme cu activităţi similar.

    În prezent, Boromir este singurul producător de panificaţie listat la bursă, chiar dacă are 0,5% cotă de piaţă, potrivit ZF. Capitalizarea companiei este de 47 milioane de lei. Boromir Buzău este deţinută în proporţie de 68,6% de Boromir IND Râmnicu Vâlcea (şi, indirect, de Constantin Boromiz), în timp ce alţi acţionari controlează 31,3%.

    Compania Boromir IND a avut anul trecut o cifră de afaceri de peste 236 de milioane de lei, profit net de circa 6,5 milioane de lei şi un număr mediu de 678 de angajaţi, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe.

  • Carrefour deschide al doilea supermarket în Botoşani

    Carrefour a deschis azi, 8 decembrie 2016, al doilea supermarket din Botoşani –  Market Botoşani Piaţa Mare  – ajungând la un număr de 116 magazine în acest format. 

    „Modelul comercial se axează pe o gamă de aproximativ 5.000 de produse, iar oferta include peste 1.000 de articole Carrefour cu minimum 20% mai ieftine ca mărcile naţionale”, conform reprezentanţilor Carrefour. De asemenea, clienţii pot găsi o sortimentaţie bogată pe segmentele lactate-brânzeturi, măcelărie, băcănie, panificaţie şi patiserie, produse de pescărie, legume-fructe, semi-preparate, produse internaţionale, produse bio şi dietetice, dar şi produse non-alimentare de igienă şi de întreţinerea casei.  

    Date cheie despre supermarket-ul Botoşani Piaţa Mare:

    1.   Adresă: Strada Armeană, nr. 2, bloc 10-11-12, Botoşani, Judeţul Botoşani.

    2.   Plaja orară de deschidere:   

    ·         Luni – Sambata: 7:00-21:00

    ·         Duminica: 7:00-20:00

    3.   Număr de produse: 6000

    4.   Suprafaţa magazinului: 430 m²

    5.   Număr case de marcat : 4

    6.   Locuri de munca nou create : 23

    7.   Locuri de parcare gratuite : 30

    8.   Transport : tramvaiul 101 şi microbuzul 3

  • Reguli noi în şaormerii, covrigării, patiserii şi restaurante. Ce trebuie să vadă clienţii?

    Au fost introduse noi reguli in saormerii, in covrigarii si patiserii, de joi. Este vorba de un ordin al presedintelui Autoritatii pentru Protectia Consumatorilor.

    Vanzatorii de paine, produse de panificatie si produse de patiserie, dar si saormeriile, ale caror produse au fost obtinute prin congelare, vor fi obligati sa informeze clientii despre acest lucru.

    Prevederea intra in vigoare joi, 20 octombrie 2016.

    Obligatia revine si restaurantelor sau celorlalte locuri din care se pot cumpara produse alimentare daca in prepararea lor s-au folosit alimente congelate. „Operatorii economici care comercializeaza catre populatie paine, produse de panificatie si produse de patiserie obtinute din produse congelate, precum si unitatile de restauratie colective care utilizeaza la prepararea meniurilor produse alimentare congelate au obligatia de a informa consumatorii prin afisare la loc vizibil, lizibil, usor de inteles, intr-o forma care sa nu permita stergerea, dupa caz, pe un afis, pe eticheta, ambalaj de vanzare, in meniul oferit, ori altele asemenea, ce insotesc produsul, cu mentiunea’produs/din produs decongelat„, se arata la articolul 3 din ordinul presedintelui ANPC.

    In acelasi ordin se mai precizeaza ca ‘termenul produs alimentar congelat este produsul: paine si produse de panificatie, produse de patiserie, carne/produse de origine animala, legume, fructe’.
     

  • Reguli noi în şaormerii, covrigării, patiserii şi restaurante. Ce trebuie să vadă clienţii?

    Au fost introduse noi reguli in saormerii, in covrigarii si patiserii, de joi. Este vorba de un ordin al presedintelui Autoritatii pentru Protectia Consumatorilor.

    Vanzatorii de paine, produse de panificatie si produse de patiserie, dar si saormeriile, ale caror produse au fost obtinute prin congelare, vor fi obligati sa informeze clientii despre acest lucru.

    Prevederea intra in vigoare joi, 20 octombrie 2016.

    Obligatia revine si restaurantelor sau celorlalte locuri din care se pot cumpara produse alimentare daca in prepararea lor s-au folosit alimente congelate. „Operatorii economici care comercializeaza catre populatie paine, produse de panificatie si produse de patiserie obtinute din produse congelate, precum si unitatile de restauratie colective care utilizeaza la prepararea meniurilor produse alimentare congelate au obligatia de a informa consumatorii prin afisare la loc vizibil, lizibil, usor de inteles, intr-o forma care sa nu permita stergerea, dupa caz, pe un afis, pe eticheta, ambalaj de vanzare, in meniul oferit, ori altele asemenea, ce insotesc produsul, cu mentiunea’produs/din produs decongelat„, se arata la articolul 3 din ordinul presedintelui ANPC.

    In acelasi ordin se mai precizeaza ca ‘termenul produs alimentar congelat este produsul: paine si produse de panificatie, produse de patiserie, carne/produse de origine animala, legume, fructe’.
     

  • Rocada mică în FMCG

    În 2015 Albalact a urcat pe cea mai înaltă treaptă a podiumului producătorilor de lactate, depăşind rezultatele financiare înregistrate de Danone România anul trecut. Chiar dacă producătorul francez a revenit pe creştere anul acesta, nici afacerea controlată de Raul Ciurtin n-a stat pe loc, ci a bifat plusuri, deci este de aşteptat ca ordinea pe podium să se păstreze. Schimbări de clasament la fel de spectaculoase nu s-au regăsit în niciun alt segment al pieţei de bunuri de larg consum.

    „Albalact este deja lider de piaţă”, spunea persoana cu care am avut ultimul interviu din 2014,înainte de începerea vacanţei de iarnă. Am preluat ca atare informaţia, lansată off-the-record la acea vreme (implicit, tratată ca atare). Informaţia nu putea fi verificată atunci ci doar după ce Albalact şi Danone şi‑au publicat rezultatele oficiale. Atunci s-a văzut că piaţa lactatelor, cu o valoare anuală estimată la 4 miliarde de lei, are un nou lider. Albalact a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 475 de milioane de lei, în creştere faţă de 2013 (423 milioane de lei), iar profitul a crescut şi el, ajungând la 12,3 milioane de lei, faţă de 8,4 milioane de lei în 2013. Cifra de afaceri a Danone, în schimb, a scăzut de la 481 milioane de lei în 2013 la 456 de milioane de lei anul trecut, iar pierderile raportate au crescut, de la 5 milioane de lei la 16 milioane de lei, în acelaşi interval. În primul semestru al anului, Danone a realizat o cifră de afaceri de 230 de milioane de lei, în scădere cu 1,6% faţă de perioada similară a anului anterior; a raportat însă un profit net de 13,8 milioane de lei. Albalact îşi continuă creşterea, plusul estimat pentru 2015 fiind ceea ce Stephane Batoux, directorul general al Albalact, numeşte high single digit, adică un procent apropiat de 10%.

    Albalact este singura afacere controlată de investitori români în topul producătorilor din industria laptelui; francezi, greci şi nemţi (Danone, Friesland Campina, Fabrica de lapte Braşov, Delaco, Hochland, Dorna, Covalact) deţin felii importante din această industrie, abia pe locurile nouă şi zece, în funcţie de cifra de afaceri, mai aflându‑se businessuri locale (Simultan şi Lactag).

    Diametral opus se plasează antreprenorii români în industria cărnii, pe care o domină clar, iar prezenţa străinilor este mult mai slabă. Firme ca Avicola Bacău, Transavia, Cris-Tim, Aldis, Meda au poziţii puternice. Afacerile producătorilor din industria alimentară au primit o importantă gură de oxigen, odată cu reducerea TVA, de la 24% la 9%, la jumătatea acestui an. Primele date despre impactul acestei măsuri au fost anunţate încă din iulie de compania de cercetare de piaţă Nielsen şi indicau un avans de 17% al consumului de alimente în primele două săptămâni după aplicarea acestei decizii. „Efectul reducerii TVA este major şi a fost văzut de noi clar în creşterea din ultimele patru luni. Măsura este cert pozitivă, iar creşterea vânzărilor se datorează atât majorării consumului, cât şi unui proces de «albire» a vânzărilor de retail. Cred că reţelele mari au înţeles oportunitatea şi au transmis această reducere către consumator. Şi toată lumea a beneficiat de asta“, a declarat pentru ZF Dan Minulescu, CEO al Macromex, un grup cu afaceri de peste 100 de milioane de euro.
    Din suma totală pe care românii ar fi putut să o economisească în urma unor preţuri mai mici, 76% a fost reintrodusă în circuitul cumpărăturilor de larg consum, arată un studiu realizat de compania de cercetare de piaţă GfK despre impactul scăderii TVA. Mai mult de jumătate din această sumă a fost direcţionată către produsele alimentare şi băuturile non alcoolice. 17 procente au mers către zona produselor nealimentare – produse de îngrijire personală şi de îngrijire a casei. Restul sumei a rămas în buzunarul românilor, fie pentru alte cheltuieli, fie pentru economisire.

    Pâinea şi produsele de panificaţie au fost primele care au beneficiat de reducerea TVA, încă din 2013, iar pe parcursul a doi ani – din toamna acelui an până în toamna lui 2015 – populaţia a cheltuit pe pâine mai puţin cu jumătate de miliard de euro, potrivit calculelor făcute de Aurel Popescu, preşedintele Rompan, patronatul din industria de morărit şi panificaţie care reuneşte entităţi de profil cu afaceri de 1,5 miliarde de euro; piaţa de morărit şi panificaţie se ridică la peste 3 miliarde de euro. Mai mult, începând cu 1 ianuarie 2016, TVA pentru celelalte produse urmează a fi redusă de la 24% la 20%.

    Î

  • Un avocat şi un fost inginer zootehnist au dezvoltat un business în panificaţie, patiserie şi cofetărie de peste 1,6 milioane de euro

    Alexandru Dimofte şi Claudia Nicolae, respectiv un avocat şi un fost inginer zootehnist, au dezvoltat o afacere de producţie de produse de panificaţie, patiserie şi cofetărie de peste 1,6 milioane de euro, iar acum încearcă să o ducă la nivelul următor.

    “Scopul nostru este să devenim un brand naţional în producţia de produse de patiserie şi cofetărie“, descriu Alexandru Dimofte şi Claudia Nicolae pe site-ul Doi Pitici unul dintre obiectivele pe termen lung ale firmei Golf Trade, sub care operează acest brand.

    Firma are o unitate de producţie în Brăila, axată pe producţia şi comercializarea de produse de panificaţie, patiserie şi cofetărie, iar produsele sunt distribuite în toată ţara, atât în reţelele de hipermarketuri şi supermarketuri, cât şi în cadrul unor instituţii publice, precum spitalele şi închisorile din zona Brăilei. O parte dintre produsele comercializate au ca destinaţie şi pieţele din Spania şi Italia, unde sunt vândute  comunităţilor de români.

    Toate aceste activităţi au generat anul trecut venituri de 7,5 milioane de lei (circa 1,68 milioane de euro), iar estimările pentru următorii trei-patru ani vorbesc despre afaceri de circa 4 milioane de euro, potrivit lui Alexandru Dimofte. Dacă partenera sa, Claudia Nicolae, este de profesie avocat şi este implicată mai ales în aspectele legale ale firmei, Dimofte este cel care conduce operaţiunile de zi cu zi ale firmei.

    Antreprenorul a demarat afacerea Golf Trade în 2005, prin producţia de eclere şi amandine în piaţa Concordia din Brăila: „Aveam un prieten care mi-a spus: «Hai să facem o cofetărie» şi aşa am intrat în această industrie“. De profesie inginer zootehnist, nu mai lucrase anterior în acest domeniu: şi-a început cariera în cadrul unei ferme zootehnice din Brăila, unde a lucrat vreme de 10 ani, ulterior a lucrat doi ani în cadrul Campofrio ca director de aprovizionare, după care au urmat încă doi ani pe care i-a petrecut la firma de instruire managerială Codex. După aceste experienţe, a hotărât să se întoarcă acasă, unde a trecut de la producţia de eclere şi amandine proaspete la livrarea ambalată a acestora şi apoi la acoperirea întregii game de cofetărie şi patiserie.

    Concomitent cu diversificarea gamelor, Golf Trade s-a mutat din spaţiul iniţial, din piaţa din Brăila, mai întâi într-o fostă fabrică de pâine, iar ulterior într-o clădire ce găzduise anterior laboratoare de alimentaţie publică. Dimofte spune că au investit 1,6 milioane de euro, bani europeni, într-un proiect aflat în derulare pentru o hală de producţie, construită în proporţie de 90% şi pentru care estimează să finalizeze implementarea proiectului până la sfârşitul anului. „Căutăm un partener astfel încât să ducem mai departe proiectul“, explică antreprenorul, menţionând că mai are planuri în ce priveşte dezvoltarea Golf Trade.

    Prezenţa în reţelele de hipermarketuri este printre cele mai importante aspecte pe care le-a luat în calcul de la lansarea afacerii, aproximativ 300.000 de euro fiind investiţi doar în această direcţie. „Cred că la nivel naţional sunt jucătorul cu cele mai multe listări, am cele mai multe conturi în retail“, spune Dimofte. Antreprenorii brăileni şi-au direcţionat strategia spre creşterea prezenţei în reţelele de retail şi în creşterea volumelor de vânzări, dar şi în întărirea cotei de piaţă prin prezenţa în canale alternative – cum ar fi participarea la licitaţii publice, cu scopul de a livra produsele realizate în spitale şi închisori, prin distribuţie proprie.

  • Bilanţul luptei cu evazioniştii din panificaţie: sancţiuni de 21,7 mil. lei şi marfă confiscată de 6,5 mil. lei

    Urmare a rezultatelor obţinute în cursul anului 2013, şeful Poliţiei Române a dispus, în luna februarie, continuarea controalele pentru prevenirea şi combaterea ilegalităţilor ce se comit în domeniul producerii, prelucrării, depozitării şi comercializării produselor cerealiere şi de panificaţie.

    În acest sens, în ultimele şase luni au fost efectuate 93.520 de controale, dintre care 22.304 la societăţi comerciale şi 14.887 la persoane fizice, fiind verificate şi 56.326 de mijloace de transport. De asemenea, o amplă acţiune de verificare a mărfurilor transportate se desfăşoară, în prezent, şi în Portul Constanţa, una dintre cele mai importante zone cu specific comercial.

    În urma activităţilor desfăşurate, au fost constatate 1.369 de infracţiuni, dintre care 986 prevăzute de Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, de comiterea cărora sunt bănuite 1.239 de persoane, a informat Poliţia Română.

    Pentru neregulile constatate, poliţiştii au aplicat 44.748 de sancţiuni contravenţionale, dintre care 9.895 la Legea 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite, 111 la O.U.G. 12/2006 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei pe filiera cerealelor şi a produselor procesate din cereale şi 34.742 la alte acte normative, valoarea totală a sancţiunilor aplicate fiind de aproximativ 21.767.840 de lei.

    Valoarea totală a bunurilor care au fost indisponibilizate în cadrul dosarelor penale şi a celor ridicate în vederea confiscării este de aproape 6.500.000 de lei.

    De asemenea, au fost confiscate sau indisponibilizate 55 de mijloace de transport, în valoare de 905.750 de lei, iar în urma neregulilor constatate, a fost suspendată/oprită activitatea la 44 de unităţi de morărit şi panificaţie.

    La acţiune au participat şi reprezentanţi ai organismelor de inspecţie şi control din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Regionale, Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier.

  • Ghinionul evazionistului: ce se întâmplă dacă umbli cu pâine fără acte la 6 dimineaţa

    La data de 10 mai, în jurul orei 06.00, pe raza comunei Bolintin Deal, a fost identificat A.C. de 30 ani, din Bucureşti, reprezentant al unei societăţi de panificaţie, cu sediul în judeţul Ilfov, care transporta cu o autoutilitară, 330 de pâini pentru care nu a putut prezenta documente de provenienţă.

    Bărbatul a fost depistat în cadrul acţiunii desfăşurate de poliţişti din cadrul Poliţiei Bolintin Vale, ai Secţiei nr. 3 Poliţie Rurală Bolintin Vale, ai Serviciului de Investigare a Fraudelor, în colaborare cu specialişti din cadrul Direcţia Generală Antifraudă Fiscală Regiunea 3 Alexandria, pentru prevenirea şi combaterea ilegalităţilor în domeniul operaţiunilor cu produse cerealiere şi de panificaţie.

    Împotriva administratorului societăţii comerciale a fost dispusă măsura sancţionării contravenţionale cu amendă în valoare de 5.000 lei, confiscarea sumei de 178 de lei (contravaloarea a 330 bucăţi produse panificaţie) şi a mijlocului de transport.

    Poliţia Română continuă activităţile de verificare a legalităţii operaţiunilor cu produse cerealiere şi de panificaţie. Activităţile derulate au fost dispuse de şeful Poliţiei Române, chestor general Petre Tobă, şi au ca scop prevenirea şi combaterea ilegalităţilor ce se comit în domeniul producerii, prelucrării, depozitării şi comercializării produselor cerealiere şi de panificaţie.

    275 de infracţiuni au fost constatate şi peste 9.300 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de peste 5.400.000 de lei, au fost aplicate de Poliţia Română, doar în cursul lunii aprilie, în cadrul acţiunilor desfăşurate la nivel naţional pentru verificarea operaţiunilor cu produse cerealiere şi de panificaţie. De asemenea, a fost suspendată/oprită activitatea la 7 unităţi de morărit şi panificaţie şi au fost indisponibilizate sau confiscate bunuri de peste 1.800.000 de lei.