Tag: palat

  • Bucureşti, România, Uniunea Europeană

    Aderarea la Uniunea Europeană a fost un episod mult mai important decât cel din 2004, atunci când România a devenit membru al NATO, pentru că Uniunea Europeană acoperă toate zonele economice şi sociale, nu doar cele legate de apărare.

    Procesul Brexit, perspectiva financiară multianuală şi summitul de la Sibiu sunt doar trei dintre provocările cu care se va confrunta preşedinţia română a Consiliului UE. De asemenea, în timpul acestui mandat, respectiv în luna mai, vor avea loc alegeri pentru Parlamentul European. „Preşedinţia României la Consiliul UE se va derula într-un context european şi internaţional complex, mandatul acesteia urmând a fi calibrat în funcţie de evoluţia unor dosare cu miză majoră la nivelul Uniunii. În acest moment, cele mai vizibile dintre acestea, dincolo de dosarele legislative ordinare, apar a fi, în principal, Brexitul şi cadrul financiar multianual post-2020”, conform site-ului Ministerului Afacerilor Externe.

    Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene este preluată, prin rotaţie, de toate statele membre; e o întâmplare, aşadar, că preluăm frâiele într-un moment marcat de atât de multe evenimente. Nimeni nu putea anticipa, în 2007, că „divorţul“ oficial al Marii Britanii de UE va avea loc în timpul preşedinţiei române; la fel, nimeni nu se putea gândi, în acel moment de expansiune, la influenţa tot mai mare a curentelor eurosceptice.

    România trebuie însă să gestioneze toate aceste lucruri, trecând totodată peste o serie de neînţelegeri – să le numim astfel pentru a evita un termen mai dur, aşa cum ar fi conflicte – pe care oficialii de la noi le-au avut cu cei de la Bruxelles în ultimele luni ale anului 2018.

    O primă provocare a preşedinţiei României la Consiliul UE va fi legată de procesul privind retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată a avea loc la 29 martie.

    Următoarea prioritate a României va fi să adopte cadrul financiar multianual, unde România va trebui să echilibreze promovarea intereselor naţionale cu responsabilitatea de moderator neutru.

    Tot în perioada preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene va avea loc un summit la Sibiu, pe 9 mai 2019. Reuniunea va fi dedicată viitorului Uniunii Europene şi viitoarei agende strategice a liderilor pentru perioada 2019-2024 şi va reuni la Sibiu 27 de şefi de stat şi de guvern ai statelor membre, 36 de delegaţii oficiale, 400 de invitaţi de rang înalt, circa 900 de jurnalişti şi 100 de traducători. În septembrie 2017 preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a cerut României şi preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, să organizeze un summit special la Sibiu pe 9 mai 2019.

    Calendarul oficial al preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene cuprinde mai multe reuniuni politice şi culturale. Din prima categorie fac parte, printre altele, reuniunea informală a miniştrilor apărării, 30 ianuarie, la Palatul Parlamentului, reuniunea informală a miniştrilor afacerilor externe (Gymnich) – 31 ianuarie, la Banca Naţională a României, reuniunea informală a miniştrilor afacerilor interne şi a miniştrilor justiţiei, 6-8 februarie, la Palatul Parlamentului, reuniunea informală a miniştrilor finanţelor publice, 6 aprilie, la Banca Naţională a României.

    România va preda ştafeta preşedinţiei Consiliului UE Finlandei la 1 iulie 2019. În mandatul Finlandei urmează să se decidă noua conducere a instituţiilor europene, cum ar fi Parlamentul European, Comisia Europeană şi Consiliul European.

    România vs. Uniunea Europeană

    Relaţia noastră cu Europa este, în prezent, una complicată. Aspectele negative sunt multe şi nu are rost să le enumerăm; cele pozitive se referă mai ales la modul în care românii percep Uniunea Europeană, fiind încă una dintre naţiunile cu un grad mare de acceptare a structurii interstatale – 50% dintre români spun că au încredere în Uniunea Europeană, potrivit celui mai recent Eurobarometru, publicat în noiembrie 2018. Deşi în scădere cu 2% faţă de prima parte a anului trecut şi cu 7% faţă de aprilie 2017, procentajul este peste media europeană de 42%.

    Într-un articol publicat la începutul acestui an, Financial Times vorbea de contextul „ironic“ în care România preia preşedinţia Consiliului UE: agenda celor şase luni include declanşarea procedurilor de infringement împotriva Poloniei şi Ungariei pentru nerespectarea statului de drept. România nu va încerca ştergerea acestor puncte din program, cred cei de la FT, pentru că toţi ochii vor fi aţintiţi asupra Palatului Victoria; dar procedurile de infringement au oricum şanse mici de a-şi atinge scopul final, şi anume anularea dreptului de vot pentru o ţară, fiind nevoie de votul în unanimitate al celorlalte 27 de ţări.

    Mai multe publicaţii franceze au tratat subiectul preluării preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene de către România cu scepticism, criticând „derivele antieuropene de la Bucureşti” şi comparând România cu „o bătaie de cap pentru Europa”.

    „Guvernul de la Bucureşti nu a înţeles complet ce înseamnă să prezidezi ţările din Uniunea Europeană”, a declarat Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, citat de Le Monde, pentru a exemplifica atmosfera în care România a preluat la 1 ianuarie preşedinţia Consiliului UE.

    Publicaţia Le Parisien a comparat România cu „o bătaie de cap pentru Europa”, criticând „guvernul care trage cu gloanţe roşii spre Bruxelles”.

    Preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene de către România pentru următoarele şase luni a fost comparată ca gravitate de către Le Parisien cu procesul de Brexit şi alegerile europarlamentare din luna mai. Situaţia din România a fost dezbătută şi în presa italiană, de către cotidianul La Repubblica, în care preşedinţia preluată de România este privită drept un motiv de nelinişte la nivel european, tot din cauza atitudinii şi acţiunilor partidului de guvernare.

    Ce poate câştiga România în aceste şase luni?

    În cadrul unui interviu acordat anul trecut pentru Business Magazin, eurodeputatul Siegfried Mureşan a explicat că preşedinţia Consiliului Uniunii Europene este cea mai bună oportunitate pe care o are România de a influenţa mersul Uniunii. „Ce trebuie să faci când deţii preşedinţia? Trebuie să ajuţi cele 28 de state membre să ajungă la poziţii comune, să coordonezi tot procesul legislativ. Tu vei vorbi în numele întregului Consiliu, în numele a 28 de state, iar pentru a o putea face trebuie să fii credibil. Evident, ai nevoie de oameni competenţi, dar, pe lângă competenţă, credibilitatea este esenţială. Toţi trebuie să aibă încredere că în momentul în care îţi încredinţează un dosar sau un punct de vedere, acela este bine reprezentat“, spunea atunci Mureşan.

    A exercita pentru prima dată preşedinţia Consiliului Uniunii Europene nu e simplu, lucru vizibil cu preşedinţia bulgară, explică eurodeputatul. „Ar trebui însă să fie mai uşor pentru noi, fiind al şaptelea cel mai mare stat din Uniune, cu ministere suficient de mari – e mai dificil pentru Malta sau Cipru, state cu o populaţie de sub 2-3 milioane de oameni şi administraţie publică de mici dimensiuni. În mod normal, nu ar trebui să fie peste măsură de dificil. Sigur, întrebarea e şi cum priveşte guvernul această preşedinţie, şi sper să nu o vadă doar ca pe ceva organizat de câţiva diplomaţi şi politicieni, o preşedinţie de care să scăpăm repede şi ieftin. Eu sper să o ia ca pe o investiţie, ca o oportunitate de a discuta despre România, de a prezenta ţara aşa cum e, cu oameni care ies în stradă pentru dreptate şi justiţie şi care vor valori europene.“

    Pe de altă parte, George Ciamba, numit ministru pentru afaceri europene în a doua parte a anului trecut, declara într-un interviu acordat Mediafax că vor fi mai multe dosare care vor rămâne legate de preşedinţia României: acordul de comerţ liber cu Singapore, terminarea traducerii conforme şi semnarea acordului de comerţ liber cu Vietnamul, procesul de lărgire spre Balcanii de Vest, aniversarea a 10 ani de la parteneriatul estic sau summitul de la Sibiu. „Este foarte important să înţelegem: coeziunea, ca valoare comună europeană, înseamnă unitate şi cred că acesta este lucrul pe care vrem să-l degajăm de la summitul de la Sibiu, cu două săptămâni şi jumătate înainte de alegerile pentru Parlamentul European. Nu e vorba de a schimba acum radical Europa, ci de a aduce Europa la mesajele care întotdeauna au caracterizat-o şi care au fost de succes“, a mai spus Ciamba.

    Preluarea preşedinţiei Consiliului UE este un moment care vine o dată la 14 ani şi care poate aduce prestigiul ţării ce deţine funcţia, dar şi unul care poate creşte gradul de influenţă al unui stat în cadrul instituţiilor europene. Indiferent de cum vor decurge următoarele şase luni, România şi-a câştigat deja locul în cărţile de istorie.

  • Întâlnire între Juncker şi Dăncilă, la Guvern. Preşedintele Comsiei Europene, primit de premier la Palatul Victoria

    Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a ajuns la Guvern pentru a discuta cu premierul Viorica Dăncilă, în cadrul preluării Preşedinţiei Consiliului UE de către România. Temele abordate vor viza justiţia, migraţia, priorităţile din mandatul Preşedinţiei. Cei doi vor aborda şi tema privind Brexit, dar şi cadrul financiar multianual. După întrevedere, Viorica Dăncilă şi Jean Claude Juncker vor susţine o conferinţă de presă comună.

    Înainte de conferinţă oficialii vor face fotografia de familie.

    Urmează apoi reuniunea plenară a Guvernului României şi Colegiul Comisarilor, în cadrul unui dejun de lucru,

    La Guvern se află şi Colegiul Comisarilor Europeni. Acesta a fost întâmpinat de viceprim-miniştrii Graţiela Gavrilescu, Viorel Ştefan, Ana Birchall şi Eugen Teodorovici.

    Înainte de a ajunge la Guvern, Jean Claude Juncker a fost la Palatul Cotroceni, unde a discutat cu preşedintele Klaus Iohannis, dar şi în Parlament unde s-a întâlnit cu Călin Popescu Tăriceanu şi Florin Iordache.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cancelarul Austriei, Sebastian Kurz, se află în România. Întrevederi cu Iohannis la Cotroceni şi cu Dăncilă la Palatul Victoria

    Vizita lui Sebastian Kurz, cancelarul Austriei, ţară care deţine Preşedinţia Consiliului UE, vine în contextul preluării mandatului de către România.

    La ora 12:15, şeful statului îl va primi pe cancelarul austriac la Palatul Cotroceni, unde cei doi vor face o fotografie oficală, apoi vor avea convorbiri tête-à-tête, urmate de convorbiri oficiale, potrivit agendei oficiale a preşedinteleui Klaus Iohannis publicată pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale. De la ora 13.20 cei doi vor susţine o declaraţie comună de presă la Cotroceni.
     
    Vizita lui Sebastian Kurz, cancelarul Austriei, ţară care deţine Preşedinţia Consiliului UE, vine în contextul preluării mandatului de către România.
     
    Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat joi, în cadrul şedinţei de Guvern la care a participat, că vineri România va prelua în mod simbolic Preşedinţia Consiliului UE de la Austria.
     
    „Mâine (vineri – n.r.) vom prelua în mod simbolic de la cancelarul federal al Austriei Preşedinţia Consiliului UE. Domnul cancelar va fi mâine în vizită în România şi la mine şi la doamna prim-ministru”, a afirmat Klaus Iohannis la începutul şedinţei de joi a Guvernului.
     
    De la ora 13.50, premierul Viorica Dăncilă îl va întâmpina pe cancelarul austriac la Palatul Victoria , iar de la ora 14.00 cele două delegaţii oficiale vor purta discuţii la sediul Guvernului. De la ora 14.30 va avea loc un dejun oficial oferit de prim-ministrul Viorica Dăncilă în onoarea cancelarului federal al Austriei, Sebastian Kurz.
     
  • Cine este omul care trăieşte într-un palat cu 1788 de camere şi are 7.000 de maşini

    Sultanul Hassanal Bolkiah este unul dintre cei mai bogaţi oameni de pe planetă şi conducătorul statului Burnei din 1967. Averea acestuia fiind estimată la 20 de miliarde de dolari.

    Familia lui Hassanal Bolkiah este una dintre cele mai bogate familii regale din lume şi renumită pentru extravaganţele ei. Totul emană bogăşie când vine vorba de Hassanal Bolkian, până şi numele lui este compus din 16 de cuvinte ( numele complet: Sultan Haji Hassanal Bolkiah Mu’izzaddin Waddaulah ibni Al-Marhum Sultan Haji Omar Ali Saifuddien Sa’adul Khairi Waddien ).

    Bolkiah trăieşte într-un palat cu 1788 de camere si 257 de bai, 18 lifturi,  o sală de bal ce poate acomoda până la 5.000 de oameni şi o moschee şi se întinde pe 200.000 de metri pătraţi, ceea ce-l face mai mare decât Vaticanul.  Potrivit Guiness World Records, Istana Nurul Iman, palatul sultanului, este considerat al cel mai mare palat din lume. Pentru a construi un asemenea palat, sultanul a cheltuit 350 de milioane de dolari. Construcţia are un garaj unde încap 110 maşini, un grajd prevăzut cu aparate de aer condiţionat pentru cei 200 de ponei şi cinci piscine.

    Sultanul este faimos pentru colecţia de automobile impresionantă. Se crede că are cel puţin 7.000 de maşini şi că a cheltuit în jur de 800 de milioane de dolari doar pe automobile de lux. Potrivit Guiness World Records, Bolkiah are în colecţia sa 600 de Rolls-Royce-uri, peste 300 de automobile Ferrari şi 134 de maşini Koenigseggs.

     

  • Cum arată după renovare Palatul Şuter din Bucureşti, care se redeschide la final de lună ca hotel de cinci stele

    2015 de Vasile  Albulescu de la familia Petre, a trecut printr-un proces de renovare şi va fi redeschis la final de noiembrie cu o clasificare de cinci stele.
     
    “Preţul unei camere va fi de 200 de euro pe noapte. Am vrut să avem un produs unic în România. Acesta a fost şi va fi un loc preferat de corpuri diplomatice şi ambasade Vom avea şi un mix de clienţi corporatişti interni şi externi. Vom vinde camerele prin agenţiile de turiam”, a spus Răzvan Pîrjol, directorul hotelului, absolvent şi fost director al Glion Institute of Higher Education (GIHE) din Elveţia.
     
    El nu a oferit datecu privire la valoarea investiţiei în renovare Palatul Şuter, construit la începutul secolului al-19-lea ca reşedinţă a arhitectului elveţian Gustav Suter, apropiat al lui Carol I, are 17 camere şi apartamente, un restaurant cu 34 de locuri şi o sălă de conferinţe de 20 de locuri.
     
  • Cum arată palatul de 1 miliard de dolari lui Vladimir Putin de la Marea Neagră -GALERIE FOTO

    De ani de zile circulau zvonuri cum că Vladimir Putin şi-ar fi construit un palat impresionant în sudul Rusiei cu banii furaţi de la fondul de stat, informează International Business Times.
     
    În 2015 au fost publicate fotografii ale palatului situat lângă Praskoveevka, în Krasnodar Krai. Proprietatea de 67 de hectare situată lângă Marea Neagră are terenuri de sport, parcuri, piscine şi chiar un mic sat pentru personal. 
     
     
    În documentele publice se arată că proprietatea este un hotel, dar activiştii ruşi din opoziţie susţin că palatul aparţine lui Putin, iar acest fapt este demonstrat de prezenţa serviciilor de securitate, dar şi de anumite documente incriminatoare care demonstrează cine este defapt proprietarul palatului.
    Costurile construcţiei palatului au fost estimate (2009) la 1 miliard de dolari de către Kolesnikov, un opozant al lui Putin. 
     
     
    Primele fotografii cu clădirea au apărutîn 2010 pe site-ul RuLeaks.net, varianta rusească a WikiLeaks. Kremlinul a negat în mod constant că palatul este construit pentru Putin, şi a respins acuzaţiile de corupţie. 
  • Povestea celei mai bogate românce din lume. Miliardara trăieşte într-un palat de 15 milioane de dolari

    Vorbim despre Jenny Paulson. O doamnă mai puţin cunoscută în lumea mondenă, care este căsătorită cu un miliardar american.

    Donald Trump are legături de prietenie cu familia Paulson, iar românca noastră, Jenny Paulson, este cea care l-a convins pe actualul preşedinte al Americii să candideze şi chiar ea a fostc ea care i-a sugeratsă facă acest pas într-un moment în care câştigătorul alegerilor din SUA nici nu se gândea la acest aspect.

    Jenny Paulson este miliardară în America, însă nu de la început a avut averea de care se bucură în momentul de faţă. Femeia a plecat în state la fratele ei, George Zaharia, care fugise înainte de ’89 din România şi se angajase, în primă fază, şofer de taxi pe “Tărâmul Făgăduinţei”. Norocul le-a surâs după ce Jenny s-a căsătorit cu miliardarul John Paulson, care deţine compania Paulson&Co.

    Cititi mai multe pe www.one.ro

  • Jean-Claude Juncker şi-a arătat, la Bucureşti, îngrijorarea faţă de viitorul UE: Am impresia că Europa începe să rămână fără suflare

    „Europa trebuie să respire cu doi plămâni, de Est şi de Vest. Dacă acest lucru nu se întâmplă, Europa rămâne fără suflare şi am impresia că Europa noastră începe să rămână fără suflare, aşa ca trebuie să punem accent pe cooperare, să folosim o limbă comună pentru Est şi pentru Vest”, a declarat, marţi, la Palatul Cotroceni, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

    Juncker i-a cerut preşedintelui României, Klaus Iohannis, să încurajeze „noi căi de comunicare între cei doi plămâni” ai continentului.

    „Domnule preşedinte, sprijnim Iniţiativa celor Trei Mări şi vă încurajăm să deschideţi noi căi de comunicare între cei doi plămâni ai continentului, dar şi între Nord şi Sud”, a precizat preşedintele Comisiei Europene.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul a aprobat rectificarea bugetară, fără avizul CSAT – surse

    Surse guvernamentale au declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX, că decizia Guvernului s-a bazat pe un punct de vedere de la Ministerul Justiţiei care prevede că Executivul poate adopta rectificarea bugetară fără aviz de la CSAT, baza legală pentru acest punct de vedere fiind o decizie a CCR din 2015 potrivit căreia este obligatorie solicitarea unui aviz de la CSAT, nu şi primirea avizului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro