BusinessMagazin

Tag: palat

  • Preşedintele anunţă că retrage decoraţiile celor care au condamnări penale, inclusiv cea a lui Adrian Năstase – VIDEO

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, că a decis să retragă toate decoraţiile tuturor celor care au condamnări penale, inclusiv a fostului Adrian Năstase, acţiunea urmând să fie finalizată în scurt timp.

    UPDATE ”Da şi pot să vă spun chiar că am decis să retrag toate decoraţiile tuturor celor care au condamnări penale şi se încadrează în prevederile legii care prevede procedura de retragere a ordinelor naţionale, am demarat efectiv această acţiune şi ea va fi finalizată în foarte scurt timp, şi veţi primi prin intermediul departamentului comunicare exact lista decretelor prin care retrag aceste ordine”, a declarat Klaus Iohannis.

    El a fost întrebat dacă intenţionează să-i retragă decoraţia fostului premier Adrian Năstase.

    UPDATE  Preşedintele Klaus Iohannis a catalogat, marţi, moţiunea simplă împotriva ministrului de Finanţe, Florin Cîţu, adoptată luni în Senat, ca fiind ”o golăneală a PSD-ului” şi a acuzat ”un grup nemotivat de vesel” l-au jignit pe ministrul de Finanţe.

    ”În primul rând daţi-mi voie să clasific puţin aşa numită moţiune simplă din Senat, pe care o consider o golăneală a PSD-ului. Vă spun şi de ce consider aşa. În primul rând, aşa numita moţiune simplă nu îndeplineşte criteriile din regulamentul Senatului în ce priveşte felul în care se întocmeşte o moţiune simplă. În al doilea rând am putut să observăm, sper, majoritatea, cu indignare, cum fostul ministru al Finanţelor, înconjurat de un grup nemotivat de vesel, de senatori PSD, trecând prin faţă sau prin spatele celui care dădea un interviu, a considerat că este momentul să jignească pe actualul ministru al Finanţelor într-un mod incalificabil în faţa camerelor de luat vederi. Asta îmi confirmă că a fost o golăneală intenţionată şi nu un derapaj birocratic”, a declarat Klaus Iohannis.

    El a mai spus că preşedintele Senatului, Teodor Meleşcanu, ”pe care l-au ales probabil că să fie cuminte şi să nu îi împiedice pe pesedişti”, ar fi putut să oprească acest demers ”inoportun”.

    ”Aşadar consider că este o ieşire incorectă, inadmisibila pe care a avut-o PSD în Senat, inoportună. De aici însă putem să tragem câteva învăţăminte importante. Primul lucru ar fi că pentru PSD, în continuare, tot ce nu este PSD şi tot ce nu serveşte direct pesediştii, nu este bun şi trebuie jignit şi arătat cu degetul. Este o atitudine pe care am clasificat-o, în campanie, drept nedemocratică, o atitudine de partid nereformat, o atitudine care arată dispreţ pentru, chiar instituţiile democratice şi un dispreţ profund pentru români, trebuie să o spun şi de dată această”, a adăugat şeful statului.

    Senatorii au adoptat, luni, moţiunea simplă depusă de PSD la adresa ministrului de Finanţe Florin Cîţu.

    Moţiunea simplă la adresa lui Florin Cîţu a trecut cu 59 de voturi „pentru”, 56 de voturi „împotrivă” şi două abţineri.

  • Colliers International a evaluat proprietăţi imobiliare în valoare de peste 40 de miliarde de euro în ultimii 5 ani

    Compania de consultanţă imobiliară Colliers International a evaluat, în ultimii cinci ani, peste 500.000 de proprietăţi comerciale şi rezidenţiale în valoare totală de 40 de miliarde de euro. Cel mai complex proiect din portofoliu a fost evaluarea Palatului BCR, clădirea monument istoric din Piaţa Universităţii, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Deţinută în prezent de BCR, clădirea situată în inima Bucureştiului a fost finalizată în 1906, pe baza planurilor arhitecturale ale lui Oscar Maughsch, iar înainte de a deveni proprietatea băncii a fost sediul Societăţii de Asigurări „Generala”. Palatul BCR ocupă 4.000 de metri pătraţi de teren, inclusiv fosta grădină a Palatului Şuţu, care găzduieşte acum Muzeul Municipiului Bucureşti, şi are 12.000 de metri pătraţi utili, distribuiţi în două corpuri cu cinci niveluri fiecare, dintre care unul subteran, la care se adaugă şi mansardă pentru unul dintre corpuri.

    Evaluarea clădirii BCR s-a desfăşurat în etape, pe parcursul a patru luni, o perioadă atipică având în vedere că un proces clasic de evaluare pentru o clădire, bazat pe standardele ANEVAR, necesită în general cel mult două săptămâni. „O astfel de clădire unică a necesitat specialişti cu experienţă şi expertiză în proprietăţi similare, în domenii precum arhitectură, evaluare a componentelor artistice, inginerie şi estimări ale costurilor de reconstrucţie. Odată formată echipa, următorul pas a fost de colectare a tuturor datelor despre istoricul proprietăţii şi despre lucrările de construcţie şi renovare, incluzând măsurători, planuri cadastrale şi studii privind structura de rezistenţă, toate necesitând eforturi extinse care au durat câteva săptămâni”, explică Raluca Buciuc, Head of Valuation Services and Hospitality Advisory Services în cadrul Colliers International. Cel mai amplu pas al evaluării clădirii istorice a BCR a fost realizarea studiului pentru cea mai bună utilizare a proprietăţii din perspectiva unui potenţial investitor. Au fost analizate posibilităţile de transformare, limitările legale din punct de vedere urbanistic şi fezabilitatea economică. „Înţelegerea limitărilor clădirii privind intervenţiile pe care le poate suporta şi a posibilităţilor de reconversie în scopuri economice viitoare a fost foarte importantă, deoarece arată potenţialilor investitori de cât timp şi de ce buget este nevoie pentru renovarea şi transformarea clădirii, anticipând posibile dificultăţi tehnice şi eventuale întârzieri care ar putea să apară, astfel încât decizia de a investi să fie bine fundamentată”, a explicat Mihai Pană, Associate Director în cadrul departamentului de evaluări al Colliers, care a fost implicat în procesul de evaluare al Palatului BCR.


    Echipa de evaluare a lucrat cu două scenarii pentru reconversia clădirii, fie în spaţii de birouri, fie în hotel. „Tehnic, ar fi fost posibilă reconversia şi în alte tipuri de spaţii, dar acestea au fost excluse din punctul de vedere al pieţei imobiliare”, spune Raluca Buciuc. Transformarea Palatului BCR în spaţii de birouri ar însemna crearea unui format unic pe piaţă – birouri dedicate companiilor cu echipe mici care au nevoie de o locaţie premium şi sunt dispuse să împartă diferite zone comune. „Piaţa românească de birouri nu este deocamdată pregătită să răspundă ofertei pentru acest scenariu, având în vedere că cererea de spaţii dedicate start-up-urilor şi companiilor cu puţini angajaţi este adresată de hub-uri şi zone de tip coworking”, adaugă directorul departamentului de evaluare şi consultanţă din cadrul Colliers International. Analiza veniturilor potenţiale, a gradului de ocupare şi a valorii de vânzare a dus la concluzia că soluţia fezabilă pentru Palatul BCR este transformarea clădirii într-un hotel de lux, calculele finale arătând că acest scenariu ar fi cu 15% mai profitabil pentru un investitor, în comparaţie cu scenariul unei clădiri de birouri. Pentru a acomoda un hotel de lux afiliat unui lanţ internaţional, o clădire trebuie să ofere cel puţin 100 de camere, iar Palatul BCR poate găzdui în jur de 150 de camere.


    „Investiţia este însă semnificativă, aşa cum e de aşteptat pentru o clădire cu o compartimentare specifică. Dar piaţa confirmă că poate absorbi o ofertă pentru un astfel de hotel. În general, clădirile cu o structură solidă, ce poate fi păstrată, dar care necesită renovări în toate celelalte zone pentru a putea fi reconvertite, presupun o investiţie de aproximativ 900 de euro pe metru pătrat, fără a lua în considerare investiţia pentru mobilă şi pentru toate celelalte echipamente specifice. Un hotel premium adaugă încă 10.000 – 15.000 de euro pe cameră pentru mobilarea şi dotarea integrală, în timp ce în cazul unui hotel de lux investiţia poate chiar să se dubleze”, explică Raluca Buciuc.
    Palatul BCR nu este prima clădire istorică evaluată de Colliers International. Compania de consultanţă imobiliară a dezvoltat un departament de evaluare şi consultanţă solid, care generează aproximativ 15% din cifra de afaceri a companiei, evaluând în ultimii 5 ani peste jumătate de milion de proprietăţi cu o valoare totală de 40 de miliarde de euro. Printre clădirile istorice evaluate se numără cea care găzduieşte acum hotelul Hilton Garden Inn din centrul Bucureştiului, vechea clădire Marmorosch Blank, care este în curs de reconversie în hotelul Autograph by Marriott sau Hotel Unirea din Iaşi, toate având ca scop strict determinarea potenţialului economic.
    „O particularitate importantă a pieţei imobiliare din România este lipsa de transparenţă, atât în ceea ce priveşte tranzacţiile anterioare, cât şi în ceea ce priveşte bazele de date publice cu istoricul transformărilor clădirilor. O evaluare se face, în general, prin comparaţie cu tranzacţii similare anterioare, deci este necesar să ne putem baza pe un precedent. Când vine vorba de evaluările clădirilor istorice este şi mai dificil, pentru că înregistrările vechi şi studiile tehnice nu sunt colectate şi puse la dispoziţie într-o arhivă publică”, subliniază Raluca Buciuc.
    Departamentul de evaluare şi consultanţă al Colliers International are o echipă dinamică formată din 13 profesionişti, dintre care 10 cu acreditare în segmentul evaluării, cu o experienţă medie de 8 ani atât la nivel local, cât şi în alte pieţe din regiune. Echipa poate oferi asistenţă şi servicii pentru toate segmentele imobiliare – retail, birouri, rezidenţial, ospitalitate sau clădiri industriale, în orice scop. Colliers International are o cotă de piaţă de 50% din evaluările de spaţii comerciale moderne din România şi de 60% pentru spaţiile de birouri clasa A din Bucureşti.

     

  • Palat vechi de 3.400 de ani, din vremea unui imperiu misterios, scos la iveală ca urmare a secetei

    Palatul a fost găsit de o echipă de arheologi germani şi kurzi, pe fundul rezervorului de acumulare de la Mosul de pe râul Tigru, în Kemune (în regiunea autonomă kurdă din Irak). Zona a fost indundată în anii ’80 ca urmare a construirii barajului de la Mosul. În 2010, scăderea apelor a scos la iveală câteva rămăşiţe ale străvechiului Imperiu Mittani (sau Mitanni), despre care se cunosc foarte puţine, printre care că ar fi aparţinut hurienilor din nordul Siriei şi sud-estul Anatoliei. Tot atunci s-a găsit şi un text cu scriere cuneiformă Mittani şi părţi de picturi murale roşii şi albastre.

    Anul trecut, o echipă de arheologi de la Universitatea din Tübingen (Germania) şi de la Organizaţia Arheologică Kurdistan, în cooperare cu Directoratul Duhok al Antichităţilor, au putut să scoată la iveală rămăşiţele palatului după ce au ieşit la suprafaţă ziduri din cărămidă ale palatului, ca urmare a unei scăderi şi mai mari a nivelului apei din lacul de acumulare.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • ALERTĂ Miniştrii PSD-ALDE, convocaţi la Palatul Victoria

    ”Premierul i-a convocat pe miniştrii din cabinetul său pentru discuţie, probabil despre continuarea guvernării. Nu este o şedinţă”, au declarat pentru MEDIAFAX surse oficiale.

    Premierul Viorica Dăncilă a declarat duminică seara că nu trebuie să îşi dea demisia din Guvern, deoarece alegerile au fost pentru europarlamentare, nu pentru parlamentare şi că, dacă cineva doreşte să cadă guvernul, trebuie depusă moţiune de cenzură.

    „Cei care au cerut (demisia,n,.r), probabil nu cunosc legea sau sunt rău intenţionaţi. E vorba despre votul românilor, dar vă reamintesc, căderea unui guvern se face prin moţiune de cenzură. Nu am de ce (să işi dea demisia, n.r.). Am în spatele meu atâţia români care şi-au pus încrederea în noi, acest guvern. Categoric au incredere în noi. S-a votat pentru europarlamentare, nu s-a votat pentru parlamentare. Dacă se vrea demiterea Guvernului, se depune moţiune de cenzură”, a declarat premierul Dăncilă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine este omul care are o casă cu peste 1.700 de camere, 5.000 de maşini şi plăteşte 20.000 de dolari pe o tunsoare

    Sultanul din Brunei, Hassanal Bolkiah, a apărut cel mai recent în presă ca urmare a lansării controversatelor legi de pedepsire a homosexualităţii prin moarte cu pietre, pentru a alinia ţara cu legea Sharia, o interpretare strictă a islamului. După ce a fost condamnat de celebrităţi şi guverne vestice, sultanul a promis că pedeapsa nu va fi pusă în aplicare. Brunei va păstra totuşi legea.


    Potrivit Business Insider, înainte de deveni un promotor al celei mai radicale forme a islamului, sultanul în vârstă de 72 de ani era cunoscut pentru un stil de viaţă cât se poate de vestic şi plin de lux. La un moment dat era cel mai bogat om de pe planetă, cu o avere de 40 de miliarde de dolari, iar presa internaţională scria despre cursele cu Ferrari-urile lui la miezul nopţii prin capitala Bruneiului, despre faptul că a cumpărat un palat cu 1.788 de camere şi că cheltuie 20.000 de dolari pe tunsoarea sa.
     

    Bolkiah s-a născut pe 15 iulie 1946, fiind fiul sultanului Omar Ali Saifuddien III. Acesta a avut zece copii – şase fiice şi patru fii, cu mai multe soţii, dar l-a ales pe Bolkiah pentru a-l succede la tron. A studiat la şcoala gimnazială The Victoria Institution, în Malaezia. După ce şi-a încheiat studiile, s-a căsătorit cu vara sa, Pengiran Anak Saleha, într-o căsătorie planificată de familie. Avea doar 19 ani. Cuplul are doi fii şi patru fiice; el are alţi patru copii cu alte două soţii.

    A devenit sultan în 1967, după ce tatăl său a abdicat. El se afla în Anglia la momentul abdicării şi a preluat rolul de conducere la întoarcerea sa, în august 1968. În pofida rolului şi familiei sale, a devenit celebru în lume pentru modul în care îşi cheltuie averea de miliarde de dolari.
    Împreună cu fratele său, Prinţul Jefri, a cheltuit enorm în cazinourile londoneze şi a cumpărat maşini de lux, iahturi şi hoteluri. Are chiar şi propria grădină zoologică, în care se află 30 de tigri bengalezi. Palatul lui costă 600 de milioane de dolari şi include un garaj cu 800 de maşini. Palatul a fost numit „cel mai mare palat rezidenţial” de Guiness World Records. Îi place şi arta şi a plătit 70 de milioane de dolari pentru un tablou în ulei – Fete tinere la pian, de pictorul francez Pierre-Auguste Renoir.

    Între 1980 şi 1990, fratele său, Jefri, avea un harem de 40 de femei.În 1998, fosta Miss a Statelor Unite, Shannong Marketic, a încercat să îi dea în judecată pe Bolkiah şi pe Prinţul Jefri; ea spunea că a fost forţată să petreacă o lună în harem în condiţii inumane. Sultanul este probabil cel mai cunoscut pentru pasiunea lui pentru maşini de lux: are 500 de Rolls-Royce şi deţine, împreună cu Prinţul Jefri, peste 5.000 de maşini. Când erau mai tineri, făceau curse cu super-maşinile lor prin capitala Bruneiului în mijlocul nopţii.

     

  • Faţă în faţă cu senatorii

    „Dacă ROBOR a fost manipulat? Răspunsul este «Nu». ROBOR poate fi stabilit doar între bănci, dar nu este o înţelegere de tip cartelar. ROBOR-ul se plimbă doar între 1,5% şi 3,5%, deoarece rata de politică monetară este de 2,5%, iar coridorul simetric este de plus/minus 1% faţă de aceasta. Dacă se plimbă mai sus sau mai jos, se opreşte orice tendinţă de cartelizare şi se absoarbe tendinţa de lichiditate în exces. Probabilitatea să existe o manipulare este mică sau inexistentă” Mugur Isărescu, guvernatorul BNR

  • O nouă lovitură pentru fostul executiv Renault: Carlos Ghosn este acuzat că şi-a plătit din banii firmei nunta la Palatul Versailles

    Compania Renault investighează un contract de sponsorizare cu Palatul Versailles, care include o plată de 50.000 de euro efectuată în benficiul fostului preşedinte al grupului, Carlos Ghosn, potrivit Reuters.

    Compania plănuieşte să alerteze procurorii cu privire la această plată.

    Renault a sponsorizat în trecut renovarea Palatului Versailles, însă în contractul de sponsorizare este acoperită şi închirierea palatului Grand Trianon pentru recepţia nunţii lui Ghosn din 2016, potrivit Le Figaro.

    Producătorul auto l-a înlocuit pe Ghosn din poziţia de preşedinte şi CEO în data de 24 ianuarie, la două luni după ce el a fost arestat în Japonia în baza unor acuzaţii de fraudă financiară la Nissan.

    Renault conduce o investigaţie internă pentru a descoperi ce bani au trecut din dreptul companiei în dreptul lui Ghosn. Până acum nu a semnalat public alte nereguli financiare.

    Investigaţia a „descoperit că Ghosn a beneficiat personal de sponsorizarea de 50.000 de euro către Chateau Versailles”, a anunţat Renault astăzi.

    „Renuault s-a decis să aducă aceste descoperiri în atenţia autorităţile judiciare”, transmite compania.

    Ghosn rămâne în continuare deţinut în Japonia, cu permisiuni limitate de a răspunde public acuzaţiilor la adresa sa.

     

     

  • Un nou festival de muzică în Bucureşti. Cine cântă şi unde se desfăşoară

    Fall in Love Festival îşi va deschide porţile în perioada 31 august – 1 septembrie 2019, la Palatul Mogoşoia.

    Pe durata celor două zile ale evenimentului petrecute la minunatul domeniu Mogoşoaia, participanţii se vor bucura de artişti şi Dj-i care vor urca pe scenele festivalului, dar şi de o serie de activităţi alternative, precum: instalaţii de artă şi multimedia, jocuri, photo cornere inedite, spaţii de relaxare în natură, plimbări pe marginea lacului, picnic pe pajiştile domeniului, plimbări şi sesiuni de dans, toate asezonate din plin cu delicii vizuale şi culinare.

    Legenda Oasis, Liam Gallagher (William John Paul pe numele său întreg) va cânta, pentru prima dată în România, la Fall in Love Festival. Idol al multor generaţii, Liam s-a făcut remarcat pe scena muzicală internaţională ca vocal al cunoscutei trupe britanice Oasis, una dintre cele mai de succes formaţii ale anilor ‛90, o perioadă dominată de proiecte muzicale Brit-pop. De-a lungul carierei sale, între 1991 – 2000, Liam a fost parte din lansarea unora dintre cele mai intonate hit-uri, precum: „Wonderwall”, „Supersonic” sau „Don’t look back in anger”, piese care au rămas zeci de zile în topurile muzicale din numeroase ţări din întreaga lume şi datorită cărora au primit un număr impresionant de nominalizări venite din partea BRIT, MTV, Grammy sau New Musical Express. 

    Abonamentele, acces general, pentru Fall in Love Festival 2019 s-au pus în vânzare la preţul de 129 lei + taxe. Concertele şi activităţile alternative din cele două zile ale Fall in Love Festival vor avea loc pe domeniul de peste 12 hectare al uneia dintre cele mai importante clădiri istorice din România – Palatul Mogoşoaia. Situat la aproximativ 15 kilometri de Bucureşti, într-un parc secular aflat pe malul stâng al râului Colentina, domeniul a rămas martor la poveştile scrise de-a lungul a trei sute de ani de istorie.

     

  • Dragoste în vremea portocalilor. Cum arată cea mai ”fierbinte” regiune a Spaniei, un Paradis pe pământ

    Cei mai înalţi munţi din Spania continentală sunt în Andaluzia. Vârful Mulhacén din lanţul muntos Sierra Nevada s-a oprit din crescut la puţin sub 3.500 de metri. Unul dintre cele mai frumoase castele din lume – Alhambra – a fost construit tot în această regiune din sudul Spaniei. O salbă de sate albe (celebrele Pueblos Blancos) încununează zonele de coastă ale Andaluziei. Un exemplu este Tarifa – un oraş-sat cunoscut de surferii, windsurferii şi kitesurferii din toată lumea. Cu o mare turcoaz mai mereu supărată (de vântul puternic din zonă), această localitate este clar o destinaţie pentru pasionaţii de sporturi de apă, că doar aici şi-au dat întâlnire Mediterana şi Atlanticul. La o privire mai atentă însă, descoperi că la doar câţiva paşi de plajă se află un orăşel alb ce îşi poartă cu mândrie influenţele maure, dar care a împrumutat şi ceva din liniştea insulelor greceşti. Aerul tot spaniol rămâne.

    Andaluzia este cea mai fierbinte regiune a Spaniei, atât la propriu, cât şi la figurat. Vara, temperaturile din termometre se apropie vertiginos de 40 de grade Celsius. Dar e o căldură care arde, care iese din asfalt. Iar iernile, blânde de altfel, sunt încălzite de ceva spectacole de flamenco în timp ce în aer se simte un parfum fin de portocale.

    În Japonia mi-am dorit să ajung primăvara, atunci când înfloresc cireşii. E o imagine ruptă din picturile marilor impresionişti. Nu degeaba an de an japonezii se bat cu turiştii străini pentru a surprinde cele mai frumoase cadre.

    În Provence, deşi nu am ajuns încă, vreau să aterizez vara, ca să miros lavanda în floare. Îmi pare un peisaj greu de egalat. Nu degeaba Cezanne, Van Gogh şi Picasso s-au îndrăgostit de această regiune din sudul Franţei.

    În Andaluzia nu ştiam că trebuie să ajung când portocalii sunt perioada lor de glorie. Nu ştiam de fapt când ar fi mai bine să merg, dar uneori lucrurile se întâmplă de la sine. La final de decembrie şi început de ianuarie, când temperatura coboară chiar sub pragul de 20 de grade (în timpul zilei, pentru ca nopţile să fie mai reci), toate drumurile sunt flancate de portocali încărcaţi până la refuz. Pe alocuri mai vezi şi unul-doi lămâi, iar norocoşii se pot întâlni şi cu un pomelo.

    În Cordoba – una dintre cele mai cunoscute trei minuni ale Andaluziei, alături de Sevilia şi Granada –, în faţa catedralei Mezquita, ai o grădină de portocali unde vizitatorii şi turiştii deopotrivă stau la un pahar de vorbă, iau prânzul sau pur şi simplu admiră arhitectura locului. Mezquita, perla coroanei din Cordoba, este unul dintre puţinele locuri din lume unde poţi merge la slujbă într-o moschee. Influenţa maură este peste tot în sudul Spaniei. În Mezquita, în Alhambra, în cartierele istorice din Granada, în Alcazarul (Palatul Regal, care încă este folosit de capetele încoronate ale Spaniei) din Sevilia. Aici ghidul ne-a povestit că putem vedea stilul Mudejár, care se află la intersecţia dintre arhitectura europeană şi cea maură. Este caracteristic pentru sudul Spaniei şi este o încântare pentru privire şi o dovadă în plus că măiestria omului nu ţine de tehnologie şi de studii, ci de înzestrare şi răbdare.

    Alcazarul este „sora mai mică”, dar nu mai puţin încântăroare, a palatului Alhambra, acesta din urmă fiind unul dintre, dacă nu cel mai important obiectiv turistic al Spaniei. Zilnic, mii de oameni trec pragul acestui loc pentru a descoperi cum se „croşetează” în piatră, pentru a vedea cum atenţia la detalii poate da naştere unor adevărate opere de artă. Aceeaşi Alhambra este locul celor mai apropiate de perfecţiune „piscine” din lume. Nu sunt piscine infinite (infinity pools), dar în apa lor cristalină se oglindeşte cel mai bine cerul. Iar în grădinile acestui loc trebuie să îşi fi dat masteratul cei mai importanţi hairstylişti din lume, pentru că niciun fir de iarbă nu iese din rând. Totul este aranjat şi ferchezuit la milimetru. Nu lipsesc nici portocalii din acest tablou în care palatul se profilează în cadru secund, cu o serie de culmi înzăpezite în spate, culmi ce se înalţă semeţe în spate. Alhambra se bate cu Versailles în multe clasamente pentru cel mai important palat al Europei. Se întrec în frumuseţe, în grandoare, în decadenţă. Dar sunt la fel de diferite ca un vin de Bordeaux (Franţa) şi unul de Rioja (Spania). Amândouă câştigă premii la competiţiile internaţionale de profil, dar iubitorii şi cunoscătorii ştiu că sunt cum nu se poate mai diferite. Este ca o competiţie de Miss Popularitate, iar rezultatul va fi mereu subiectiv.

    La fel de greu îmi e mie să aleg ce mi-a plăcut mie cel mai tare în Andaluzia. Sunt la fel de subiectivă şi ar fi incorect să aleg între minunea care se numeşte Sevilla şi Cordoba cea de poveste cu a ei Mezquita împrejmuită de curţile îmbrăcate în muşcate. E de altfel o competiţie în Cordoba între localnici, primăvara, pentru a primi titlul de cea mai frumos „coafată” curte din oraş. Locuitorii urbei îşi deschid porţile pentru vizitatori şi lupta începe. Câştigătorii cei mari sunt însă turiştii, care se pot bucura de această privelişte.

    Despre Sevilia cred că s-ar putea scrie romane întregi în care autori de top din lume să îi pună frumuseţea în versuri sau în proză. Dacă nu i-a cântat-o sau pictat-o încă niciun artist, atunci cu siguranţă urmează, pentru că oricât ai vrea să te opui, de Sevilia te îndrăgosteşti fără drept de apel. Am realizat de-a lungul anilor că îmi amintesc fraze şi citate fără să ştiu de multe ori unde le-am auzit sau când. Când am plecat spre Andaluzia, mi-a răsunat în minte „Si no has visto Sevilla, no has visto meraviglia”. În traducere, „Dacă nu ai vazut Sevilia, nu ai văzut minunea”. Ca de obicei, la pomul lăudat m-am dus sceptică şi, ca de alte multe ori, m-a cucerit. Definitiv şi irevocabil. Şi nu doar cu un loc, cu celebra ei piaţă Plaza de España, cu un fel de mâncare sau cu un vibe, ci cu totul.

    Că tot am amintit de frumuseţe şi dragoste, ar mai fi şi adormitele Pueblos Blancos, sate de un alb imaculat, mai ceva ca Albă-ca-Zăpada, şi zona de coastă unde marea se îmbrăţişează cu oceanul. Şi dacă mai adaugi pe listă şi Granada cu al ei Alhambra, atunci toate piesele acestui puzzle numit Andaluzia sunt gata, aşezate la locul lor. Iar imaginea finală este greu de uitat.

    Cred că aş putea să îl parafrazez pe Pablo Neruda, care zicea: „I want to do with you, what spring does to the cherry trees“ („Vreau să fac cu tine ce face primăvara cu cireşii“). Eu aş adapta versurile şi aş spune: „Vreau să fac cu tine ce face iarna cu portocalii în Andaluzia”.

  • Bucureşti, România, Uniunea Europeană

    Aderarea la Uniunea Europeană a fost un episod mult mai important decât cel din 2004, atunci când România a devenit membru al NATO, pentru că Uniunea Europeană acoperă toate zonele economice şi sociale, nu doar cele legate de apărare.

    Procesul Brexit, perspectiva financiară multianuală şi summitul de la Sibiu sunt doar trei dintre provocările cu care se va confrunta preşedinţia română a Consiliului UE. De asemenea, în timpul acestui mandat, respectiv în luna mai, vor avea loc alegeri pentru Parlamentul European. „Preşedinţia României la Consiliul UE se va derula într-un context european şi internaţional complex, mandatul acesteia urmând a fi calibrat în funcţie de evoluţia unor dosare cu miză majoră la nivelul Uniunii. În acest moment, cele mai vizibile dintre acestea, dincolo de dosarele legislative ordinare, apar a fi, în principal, Brexitul şi cadrul financiar multianual post-2020”, conform site-ului Ministerului Afacerilor Externe.

    Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene este preluată, prin rotaţie, de toate statele membre; e o întâmplare, aşadar, că preluăm frâiele într-un moment marcat de atât de multe evenimente. Nimeni nu putea anticipa, în 2007, că „divorţul“ oficial al Marii Britanii de UE va avea loc în timpul preşedinţiei române; la fel, nimeni nu se putea gândi, în acel moment de expansiune, la influenţa tot mai mare a curentelor eurosceptice.

    România trebuie însă să gestioneze toate aceste lucruri, trecând totodată peste o serie de neînţelegeri – să le numim astfel pentru a evita un termen mai dur, aşa cum ar fi conflicte – pe care oficialii de la noi le-au avut cu cei de la Bruxelles în ultimele luni ale anului 2018.

    O primă provocare a preşedinţiei României la Consiliul UE va fi legată de procesul privind retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată a avea loc la 29 martie.

    Următoarea prioritate a României va fi să adopte cadrul financiar multianual, unde România va trebui să echilibreze promovarea intereselor naţionale cu responsabilitatea de moderator neutru.

    Tot în perioada preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene va avea loc un summit la Sibiu, pe 9 mai 2019. Reuniunea va fi dedicată viitorului Uniunii Europene şi viitoarei agende strategice a liderilor pentru perioada 2019-2024 şi va reuni la Sibiu 27 de şefi de stat şi de guvern ai statelor membre, 36 de delegaţii oficiale, 400 de invitaţi de rang înalt, circa 900 de jurnalişti şi 100 de traducători. În septembrie 2017 preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a cerut României şi preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, să organizeze un summit special la Sibiu pe 9 mai 2019.

    Calendarul oficial al preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene cuprinde mai multe reuniuni politice şi culturale. Din prima categorie fac parte, printre altele, reuniunea informală a miniştrilor apărării, 30 ianuarie, la Palatul Parlamentului, reuniunea informală a miniştrilor afacerilor externe (Gymnich) – 31 ianuarie, la Banca Naţională a României, reuniunea informală a miniştrilor afacerilor interne şi a miniştrilor justiţiei, 6-8 februarie, la Palatul Parlamentului, reuniunea informală a miniştrilor finanţelor publice, 6 aprilie, la Banca Naţională a României.

    România va preda ştafeta preşedinţiei Consiliului UE Finlandei la 1 iulie 2019. În mandatul Finlandei urmează să se decidă noua conducere a instituţiilor europene, cum ar fi Parlamentul European, Comisia Europeană şi Consiliul European.

    România vs. Uniunea Europeană

    Relaţia noastră cu Europa este, în prezent, una complicată. Aspectele negative sunt multe şi nu are rost să le enumerăm; cele pozitive se referă mai ales la modul în care românii percep Uniunea Europeană, fiind încă una dintre naţiunile cu un grad mare de acceptare a structurii interstatale – 50% dintre români spun că au încredere în Uniunea Europeană, potrivit celui mai recent Eurobarometru, publicat în noiembrie 2018. Deşi în scădere cu 2% faţă de prima parte a anului trecut şi cu 7% faţă de aprilie 2017, procentajul este peste media europeană de 42%.

    Într-un articol publicat la începutul acestui an, Financial Times vorbea de contextul „ironic“ în care România preia preşedinţia Consiliului UE: agenda celor şase luni include declanşarea procedurilor de infringement împotriva Poloniei şi Ungariei pentru nerespectarea statului de drept. România nu va încerca ştergerea acestor puncte din program, cred cei de la FT, pentru că toţi ochii vor fi aţintiţi asupra Palatului Victoria; dar procedurile de infringement au oricum şanse mici de a-şi atinge scopul final, şi anume anularea dreptului de vot pentru o ţară, fiind nevoie de votul în unanimitate al celorlalte 27 de ţări.

    Mai multe publicaţii franceze au tratat subiectul preluării preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene de către România cu scepticism, criticând „derivele antieuropene de la Bucureşti” şi comparând România cu „o bătaie de cap pentru Europa”.

    „Guvernul de la Bucureşti nu a înţeles complet ce înseamnă să prezidezi ţările din Uniunea Europeană”, a declarat Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, citat de Le Monde, pentru a exemplifica atmosfera în care România a preluat la 1 ianuarie preşedinţia Consiliului UE.

    Publicaţia Le Parisien a comparat România cu „o bătaie de cap pentru Europa”, criticând „guvernul care trage cu gloanţe roşii spre Bruxelles”.

    Preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene de către România pentru următoarele şase luni a fost comparată ca gravitate de către Le Parisien cu procesul de Brexit şi alegerile europarlamentare din luna mai. Situaţia din România a fost dezbătută şi în presa italiană, de către cotidianul La Repubblica, în care preşedinţia preluată de România este privită drept un motiv de nelinişte la nivel european, tot din cauza atitudinii şi acţiunilor partidului de guvernare.

    Ce poate câştiga România în aceste şase luni?

    În cadrul unui interviu acordat anul trecut pentru Business Magazin, eurodeputatul Siegfried Mureşan a explicat că preşedinţia Consiliului Uniunii Europene este cea mai bună oportunitate pe care o are România de a influenţa mersul Uniunii. „Ce trebuie să faci când deţii preşedinţia? Trebuie să ajuţi cele 28 de state membre să ajungă la poziţii comune, să coordonezi tot procesul legislativ. Tu vei vorbi în numele întregului Consiliu, în numele a 28 de state, iar pentru a o putea face trebuie să fii credibil. Evident, ai nevoie de oameni competenţi, dar, pe lângă competenţă, credibilitatea este esenţială. Toţi trebuie să aibă încredere că în momentul în care îţi încredinţează un dosar sau un punct de vedere, acela este bine reprezentat“, spunea atunci Mureşan.

    A exercita pentru prima dată preşedinţia Consiliului Uniunii Europene nu e simplu, lucru vizibil cu preşedinţia bulgară, explică eurodeputatul. „Ar trebui însă să fie mai uşor pentru noi, fiind al şaptelea cel mai mare stat din Uniune, cu ministere suficient de mari – e mai dificil pentru Malta sau Cipru, state cu o populaţie de sub 2-3 milioane de oameni şi administraţie publică de mici dimensiuni. În mod normal, nu ar trebui să fie peste măsură de dificil. Sigur, întrebarea e şi cum priveşte guvernul această preşedinţie, şi sper să nu o vadă doar ca pe ceva organizat de câţiva diplomaţi şi politicieni, o preşedinţie de care să scăpăm repede şi ieftin. Eu sper să o ia ca pe o investiţie, ca o oportunitate de a discuta despre România, de a prezenta ţara aşa cum e, cu oameni care ies în stradă pentru dreptate şi justiţie şi care vor valori europene.“

    Pe de altă parte, George Ciamba, numit ministru pentru afaceri europene în a doua parte a anului trecut, declara într-un interviu acordat Mediafax că vor fi mai multe dosare care vor rămâne legate de preşedinţia României: acordul de comerţ liber cu Singapore, terminarea traducerii conforme şi semnarea acordului de comerţ liber cu Vietnamul, procesul de lărgire spre Balcanii de Vest, aniversarea a 10 ani de la parteneriatul estic sau summitul de la Sibiu. „Este foarte important să înţelegem: coeziunea, ca valoare comună europeană, înseamnă unitate şi cred că acesta este lucrul pe care vrem să-l degajăm de la summitul de la Sibiu, cu două săptămâni şi jumătate înainte de alegerile pentru Parlamentul European. Nu e vorba de a schimba acum radical Europa, ci de a aduce Europa la mesajele care întotdeauna au caracterizat-o şi care au fost de succes“, a mai spus Ciamba.

    Preluarea preşedinţiei Consiliului UE este un moment care vine o dată la 14 ani şi care poate aduce prestigiul ţării ce deţine funcţia, dar şi unul care poate creşte gradul de influenţă al unui stat în cadrul instituţiilor europene. Indiferent de cum vor decurge următoarele şase luni, România şi-a câştigat deja locul în cărţile de istorie.