BusinessMagazin

Tag: paine

  • Paradoxul din lanul de floarea-soarelui

    România se situează pe primul loc în UE la suprafaţa cultivată şi producţia de floarea-soarelui, conform datelor de la Eurostat. În 2021, a cultivat o suprafaţă de 1,3 milioane de hectare cu floarea-soarelui, iar producţia realizată se ridică la 3 milioane de tone (28% din producţia UE). Totodată, România se află în primii cinci producători de floarea-soarelui din lume.

    Mai departe, România este pe locul 1 la porumb şi pe 4 la grâu.

    Drama? România importă o bună parte din uleiul de care are nevoie şi aduce pâine de peste hotare, plătind în plină criză generată de atacul ruşilor asupra Ucrainei anii în care şi-a ignorat cu bună ştiinţă industria alimentară locală.

    Lanurile de floarea-soarelui şi de grâu sunt frumoase pe Instagram, dar în ele stă bine ascuns falimentul unei industrii. Al încă uneia…

    Roxana Petrescu este guest editor


     

  • Preşedintele Chinei, Xi Jinping, susţine că noile reformele nu se referă la egalitarism, ci la „creşterea pâinii” şi la împărţirea ei în mod echitabil

    „Prosperitatea comună” a Chinei nu este o căutare a egalitarismului, a declarat preşedintele Xi Jinping în urmă cu câteva zile, potrivit Financial Times.

    Xi, descris adesea drept cel mai puternic lider al Chinei de la Mao Zedong, a vorbit prin intermediul unei conferinţe video la reuniunea anuală a Forumului Economic Mondial: „Prosperitatea comună pe care o dorim nu se referă la egalitarism”, a declarat Xi în timpul conferinţei. „Mai întâi vom creşte pâinea şi apoi o vom împărţi în mod corespunzător prin aranjamente instituţionale rezonabile”.

    Partidul Comunist Chinez a încercat să remodeleze peisajul cultural şi de afaceri al ţării printr-o serie agresivă de represiuni. Acest lucru a vizat mai multe industrii, inclusiv industria fintech, educaţia şi divertismentul, precum şi bolile sociale percepute, cum ar fi cultura celebrităţilor, jocurile şi tendinţele modei efeminate.

    Campania, care a şters miliarde de dolari pentru investitorii chinezi şi străini, a stârnit dezbateri internaţionale asupra motivelor politice şi economice ale politicii şi a făcut viitorul investiţiilor din China incert.

    Xi a încercat să atenueze unele îngrijorări, subliinind că statul său este hotărât să fie deschis afacerilor străine.

    „Toate tipurile de capital sunt binevenite să opereze în China, cu condiţia de a fi în conformitate cu legile şi reglementările”.

    Discursul a venit în timp ce China se confruntă cu o serie de critici referitoare la erodarea libertăţilor democratice din Hong Kong, maltratarea uigurilor musulmani din Xinjiang şi poziţionarea expansivă în afacerile militare. Ca răspuns, Beijingul mustră în mod regulat SUA şi aliaţii pentru interferarea cu interesele interne ale Chinei.

    Preşedintele Chinei a avertizat cu privire la dificultăţile economice care vor lovi globul în 2022: „Mediul economic global s-a schimbat considerabil; riscurile inflaţiei determinate de factori multipli ies la suprafaţă”.

    Cu privire la pandemia de Covid-19, Xi a spus că ţările ar trebui „să folosească pe deplin vaccinurile ca o armă puternică, să asigure distribuţia lor echitabilă, să accelereze vaccinarea şi să reducă decalajul global de imunizare”.

    „Încrederea puternică şi cooperarea reprezintă singura modalitate corectă de a învinge pandemia”, a spus el. „Săbotându-ne şi aruncând vina unii pe alţii vom provoca doar întârzieri inutile în combaterea pandemiei”.

     

  • Artist în pâine

    Inspirat de rădăcinile sale şi de dorinţa de a scoate în evidenţă rolul pâinii în istoria omenirii, un artist olandez de origine uruguaiană s-a gândit să creeze nişte obiecte decorative la care să folosească acest aliment de bază. Provenit dintr-o familie de brutari, artistul Bruno Baietto a realizat nişte vaze din sticlă suflată în pâine, care le dă forma. Pentru confecţionarea vazelor, acesta a apelat la nişte maeştri sticlari de la Nationaal Glasmuseum din Leerdam, iar procedeul presupune introducerea de sticlă topită într-o franzelă scobită, de preferinţă una uscată, şi suflarea ei. Pâinea, bineînţeles, se arde de la căldură şi cade, conferind însă obiectului final o textură aparte.


     

  • Pâinea noastră (scumpă) cea de toate zilele? România, producţie record de grâu în 2021

    Preţul făinii a crescut cu 20-30% pentru unii procesatori de la începutul anului până acum, iar pâinea s-a scumpit cu 4,5% faţă de 2020, totul într-un an cu o producţie istorică de grâu. Dincolo de raliul făcut de preţul energiei, sub toate formele sale, cu impact direct asupra oricărui bun, ce alţi factori, unii din logica globală a business-ului, scumpesc pâinea noastră cea de toate zilele?

    România a avut în anul agricol 2021 o producţie record de grâu – 11,3 milioane de tone – şi totuşi preţurile alimentelor cresc în lanţ.

    „Producţia record a agriculturii româneşti nu reprezintă decât o picătură din efortul global de hrănire a omenirii, iar 11 milioane de tone de grâu sunt doar 1,45% din prognoza mondială de producţie la grâu. Iar aceasta este în suferinţă, căci producţia mondială este cifrată la 775 milioane de tone de cereale, faţă de consumul care este estimat la 786 milioane de tone de cereale”, spune Cezar Gheorghe, fondatorul Casei de Trading a Fermierilor, expert analist şi consultant pentru comerţul cu cereale al Clubului Fermierilor România.

    Cu alte cuvinte, cererea este foarte mare, consumul este foarte apropiat de producţie, iar preţurile sunt alimentate de cerere şi ofertă. El crede că preţurile vor creşte în continuare, pentru că România este în circuitul comercial mondial şi nu stă în puterea niciunui guvernant să schimbe acest traseu inflaţionist. „Semnele de revenire vor veni peste minim un an”, prevede Gheorghe.

    O opinie similară are şi Vasile Varvaroi, director general în România al gigantului trader de cereale american Cargill: „suntem participanţi într-un flux global. Ce se întâmplă în România, că avem producţii mari sau mici, în general, nu are un impact semnificativ asupra creşterilor de preţuri înregistrate la nivel naţional. Dacă stau să mă uit la partenerii noştri fermieri, mă bucur de această conjunctură. (…) Cred că este o oportunitate pentru fermierii români să vândă cerealele la un nivel de preţ foarte bun”.

    Business MAGAZIN. Cu cât va creşte preţul pâinii după toată această nebunie a creşterii preţurilor materiilor prime?

  • Pâinea noastră (scumpă) cea de toate zilele? România, producţie record de grâu în 2021

    Preţul făinii a crescut cu 20-30% pentru unii procesatori de la începutul anului până acum, iar pâinea s-a scumpit cu 4,5% faţă de 2020, totul într-un an cu o producţie istorică de grâu. Dincolo de raliul făcut de preţul energiei, sub toate formele sale, cu impact direct asupra oricărui bun, ce alţi factori, unii din logica globală a business-ului, scumpesc pâinea noastră cea de toate zilele?

    România a avut în anul agricol 2021 o producţie record de grâu – 11,3 milioane de tone – şi totuşi preţurile alimentelor cresc în lanţ.

    „Producţia record a agriculturii româneşti nu reprezintă decât o picătură din efortul global de hrănire a omenirii, iar 11 milioane de tone de grâu sunt doar 1,45% din prognoza mondială de producţie la grâu. Iar aceasta este în suferinţă, căci producţia mondială este cifrată la 775 milioane de tone de cereale, faţă de consumul care este estimat la 786 milioane de tone de cereale”, spune Cezar Gheorghe, fondatorul Casei de Trading a Fermierilor, expert analist şi consultant pentru comerţul cu cereale al Clubului Fermierilor România.

    Cu alte cuvinte, cererea este foarte mare, consumul este foarte apropiat de producţie, iar preţurile sunt alimentate de cerere şi ofertă. El crede că preţurile vor creşte în continuare, pentru că România este în circuitul comercial mondial şi nu stă în puterea niciunui guvernant să schimbe acest traseu inflaţionist. „Semnele de revenire vor veni peste minim un an”, prevede Gheorghe.

    O opinie similară are şi Vasile Varvaroi, director general în România al gigantului trader de cereale american Cargill: „suntem participanţi într-un flux global. Ce se întâmplă în România, că avem producţii mari sau mici, în general, nu are un impact semnificativ asupra creşterilor de preţuri înregistrate la nivel naţional. Dacă stau să mă uit la partenerii noştri fermieri, mă bucur de această conjunctură. (…) Cred că este o oportunitate pentru fermierii români să vândă cerealele la un nivel de preţ foarte bun”.

    Vasile Varvaroi, director general în România al gigantului trader de cereale american Cargill:„Cred că este o oportunitate pentru fermieriI români să vândă cerealele la un nivel de preţ foarte bun.”

    Luni, 4 octombrie, floarea-soarelui din recolta nouă se negocia pentru livrări în noiembrie cu 649 de dolari/tonă, porumbul cu 237 de dolari/tonă, iar grâul de panificaţie cu 265 de dolari/tonă, potrivit Euronext, Bursa paneuropeană cu sediul la Paris şi subsidiare în Olanda, Belgia, Franţa, Portugalia şi Anglia. În luna iunie, grâul de panificaţie se vindea cu 217 euro/tonă şi rapiţa cu 543 euro/tonă, iar porumbul se negocia prin contracte al termen la un preţ de 269 euro/tonă.

     

    Care au fost totuşi factorii care au dus la creşterea preţurilor?

    „Un factor sunt măsurile de combatere a efectelor pandemice care s-au constituit în tipărirea banilor. La nivel global tiparirea banilor a atins niveluri record, Sistemul Federal de Rezerve al Statelor Unite ale Americii şi băncile centrale au ajuns la un nivel de peste 16 trilioane de dolari, care efectiv au fost pompaţi în piaţă cu intenţia de a susţine companiile şi implicit populaţia. Aceşti bani nu au randament pozitiv sub nicio formă, dar ar trebui să aibă. Astfel, a fost declanşat un proces inflaţionist pentru ca banii să aibă randament”, explică Cezar Gheorghe.

    Randamentul, continuă analistul, nu poate fi obţinut decât prin revărsarea pe materia primă – în acest caz cereale – la nivel global prin burse. În acest context, fondurile de investiţii au început să joace în burse la nivel de materii prime din domeniul hranei şi al hrănirii, dar nu numai. Pentru rentabilizarea masei monetare construiesc poziţii şi efectuează operaţiuni prin care obţin profit imediat şi apoi vând activele, de obicei, la un preţ scăzut. „Vremea este al doilea factor ce a contribuit masiv la creşterea preţurilor materiilor prime. Anul 2020 a adus cu el o secetă teribilă în Europa şi bazinul Mării Negre, locuri de originare pentru restul lumii, adică locuri de unde pleacă mărfurile sub formă de materie primă către destinaţiile ce nu pot produce, ci doar cumpără, printre care Orientul Mijlociu, Nordul Africii, Africa Subsahariană, Asia de Sud, Asia de Sud-Est sau regiunea Caraibelor”, menţionează Gheorghe.

    Anual, în medie, prin Portul Constanţa sunt tranzacţionate circa 25 de milioane de tone de cereale, iar 10-12 milioane de tone de cereale care pleacă la export sunt „made in RO”, potrivit specialiştilor din piaţă. Însă, situaţia excepţională de anul trecut a făcut ca sursele de aprovizionare să nu poată oferi randamente de volume, iar ţările importatoare au plusat în preţuri spre a suplini necesarul. „Agregat cu pandemia şi efectele pe alocuri nejustificate de panică, s-a creat sistemul de stockpilling, adică de a face provizii”, întăreşte Cezar Gheorghe.

    Cezar Gheorghe, fondatorul Casei de Trading a Fermierilor: „Producţia record a agriculturii româneşti nu reprezintă decât o picătura din efortul global de hrănire a omenirii, iar 11 milioane de tone de grâu sunt doar 1,45% din prognoza mondială de producţie la grâu. Iar aceasta este în suferinţă, căci producţia mondială este cifrată la 775 milioane de tone de cereale, faţă de consumul care este estimat la 786 milioane de tone de cereale.”

    Anul 2021 a generat acelaşi fenomen advers de secetă, însă de data aceasta victime au fost continentele nord şi sud americane. În Canada şi SUA au fost afectate producţiile de rapiţă şi grâu, iar în Brazilia a fost afectată producţia de porumb. „Canada a pierdut circa 9,3 milioane de tone din producţia de grâu şi circa 7 milioane de tone din producţia de rapiţă, SUA a pierdut circa 6,23 milioane tone de grâu, Brazilia circa de 25 milioane de tone din producţia de porumb. Iar pe continentul european, mai precis în bazinul Mării Negre, Rusia a pierdut 12,5 milioane de tone de grâu din aceleaşi cauze”, susţine analistul pentru comerţul cu cereale.

    Un alt factor care a contribuit la creşterea preţurilor, crede el, este factorul politic. Spre exemplu, multe ţări au impus bariere tarifare la exportul materiei prime. Rusia are o taxă de export variabilă la grâu, de circa 53 dolari pe tona de grâu, iar la seminţele de floarea-soarelui percepe un nivel de jumătate din preţul unei tone, dar nu mai puţin de 320 de dolari.

    În plus, pe lângă aceşti factori care au afectat direct, vine energia, care a cunoscut o creştere extremă în ultimul an. „Dacă ne uităm la preţul barilului de petrol, el a ajuns astăzi la nivelul de 80 de dolari/baril în cotaţia BRENT şi trage după el efectiv toată logistica mondială. Cu alte cuvinte, pentru a transporta o tonă de materie primă de la punctul A la punctul B, costul este dublat. Spre exemplu, costul de transport al grâului din Constanţa în Egipt a plecat de la 13 dolari/tonă, iar acum a ajuns la 35 dolari/tonă. Logistica se manifestă pe scara diversităţii de la mare la mic în toate sensurile, astfel că impactează preţurile finale”, subliniază Cezar Gheorghe.

    Anual, în medie, prin Portul Constanţa sunt tranzacţionate circa

    25 de milioane de tone de cereale,

    iar

    10-12 milioane de tone de cereale

    care pleacă la export sunt „made in Ro”, potrivit specialiştilor din piaţă.

    La extracţie, dintr-o tonă de grâu ies 650 de kilograme de făină,

    iar pentru a produce o franzelă de 300 g se folosesc 60 g de făină, conform specialiştilor din industrie.

    Practic, dintr-un kilogram de grâu ies 650 g de făină, cantitate din care se pot produce 10 franzele.

    Mai departe, de la pâine la paste, totul se scumpeşte.

    „Nouă, de la începutul anului şi până în prezent ne-a crescut cu 27% preţul făinii şi probabil va mai creşte cu 5-7% până la finalul anului. Acum, trebuie să facem un calcul şi să creştem direct proporţional şi preţul pastelor”, spune Atilla Vancsa, administrator al businessului Vancsa Multipast din judeţul Covasna, care are o fabrică în localitatea Ilinei, unde produce 2.000 kg/zi.

    Totodată, Iulian Şomîtcă, director de morărit şi panificaţie în cadrul Grup Şerban Holding, care operează în prezent mai multe linii de business în agricultură, spune că simte o explozie a preţului făinii. El afirmă că în luna iulie preţul de achiziţie fără TVA era de 1,14 -1,16 lei/kg, astăzi se duce spre 1,5 lei, plus 30%.

    La extracţie, dintr-o tonă de grâu ies 650 de kilograme de făină, iar pentru a produce o franzelă de 300 g se folosesc 60 g de făină, conform specialiştilor din industrie. Practic, dintr-un kilogram de grâu ies 650 g de făină, cantitate din care se pot produce 10 franzele.

    În retail, o franzelă de 300 g costă între 0,9 şi 1,2 lei, iar în Constanţa, traderii comercializează grâul de panificaţie cu puţin peste 1.100 de lei/tonă, potrivit AgroGo, platformă online dedicată tranzacţionării cerealelor. Ceea ce înseamnă că un kilogram de grâu pentru panificaţie costă circa 1,1 lei. Pentru a face un kilogram de făină, producătorul plăteşte, în aceste condiţii 1,78 de lei pe grâu. Totuşi, pentru un procesator preţul făinii poate fi dublu, iar în retail un kilogram poate să coste de 2,4 ori mai mult.
     

  • Atenţie. Pâinea contaminată cu oxid de etilenă a fost retrasă de pe piaţă. Lanţul de supermarketuri le cere consumatorilor să nu consume produsele cumpărate în 6 octombrie

    Două sortimente de pâine vândute într-un lanţ de magazine sunt retrase, după ce drojdia era contaminată cu oxid de etilenă. 

    Conform ANSVSA, un lanţ de magazine recheamă produsele din gama de panificaţie achiziţionate în data de 6 octombrie, deoarece au în compoziţie drojdie, iar un ingredient al drojdiei a fost contaminat cu oxid de etilenă.

    Este vorba despre bagheta french de 300 de grame şi de demi bagheta french de 110 grame.

    „Cu toate acestea, produsele nu prezintă un risc direct pentru sănătate, deoarece concentraţia de materie primă pentru obţinerea căreia s-a folosit acest ingredient este foarte mică în produsele de panificaţie (sub 2,5%). Rechemarea priveşte exclusiv produsele din loturile comercializate în data 6.10.2021. Toate celelelate produse comercializate în raionul de panificaţie nu sunt afectate”, arată ANSVSA.

    Lanţul de supermarketuri le cere consumatorilor să nu consume produsele cumpărate în 6 octombrie, sfătuindu-i să le distrugă sau să le returneze la magazin.

  • Pastele şi pâinea se scumpesc pe fondul creşterii preţului grâului

    Pe fondul îngrijorărilor privind scăderea ofertei de grâu din partea celor mai importanţi producători, produse ca pâinea şi pastele se vor scumpi în ţările importatoare, potrivit Platts.

    Pe lângă o probabilă scădere a oferte, reglementările la export impuse de ţări ca Rusia şi Belarus urmează să susţină la rândul lor preţurile grâului.

     

  • Nu ştiu cât costă o pâine, dar ştiu cât este meniul la chinezi – 15 lei!!

     

    Pe o masă în redacţie am găsit o pâine, destul de proaspătă, într-o pungă de hârtie. Cu pâinea ridicată în mână, i-am întrebat pe cei prezenţi acolo cât costă.  Întrebarea am pus-o în contextul scandalului pe tema preţului pâinii iscat de răspunsul premierului Florin Câţu, care a declarat că nu ştie care este preţul, pentru că el nu mănâncă pâine.

    După primele zâmbete şi râsete la întrebarea mea, au venit răspunsurile celor prezenţi: ce fel de pâine este, franzelă sau altceva? Costă 4 lei, costă 1,3 lei, eu zic 3 lei, altcineva a zis 4 sau 6 lei, eu zic 2 lei. Fiecare persoană avea preţul ei. A fost o pâine simplă, de la un butic din împrejurimi, care a costat 2 lei.

    Dacă pentru mai mulţi oameni, care teoretic erau familiarizaţi cu preţul pâinii – mai ales că ştiau de scandalul în care intrase premierul Florin Cîţu –, preţurile au fost atât de diferite, am putea să-l înţelegem pe premier atunci când a venit cu clarificări ulterioare.

    Multora dintre corporatişti le este destul de greu să răspundă imediat cât costă o pâine, cât costă un ou (mai degrabă ştii cât este cutia de ouă, decât un ou), cât costă un litru de lapte, un pachet de unt, o mozzarella sau feliile de caşcaval ambalate.

    În lumea corporatistă, din care provine şi Florin Cîţu, având în vedere că ani de zile a lucrat într-o bancă, aceste preţuri contează mai puţin. Când mergem la Mega sau la oricare alt supermarket, punem toate aceste lucruri în coş fără să ne uităm la preţuri. Doar la casă ne mirăm cât de mult poate să coste coşul de cumpărături. Şi aşa percepem creşterea preţurilor. Ca să nu mai vorbim că 30% din ce cumpărăm aruncăm în două săptămâni, pentru că nu am consumat.

    Preţurile la aceste alimente, de bază, au ajuns să conteze mai puţin, pentru că ştim că avem bani să le plătim.

    Pentru corporatişti contează mai mult cât este meniul de prânz de la cafetaria sau de la restaurantele din jurul birourilor, de la Mac, de la pizzeriile de pe online.

    Contează mai mult cât este cafeaua de la Mac sau de la Starbucks, unde un corporatist poate să-ţi spună cât este preţul şi cât a crescut faţă de acum un an. Sigur nu ştie cu cât a crescut preţul pâinii.

    Pentru corporatişti, pentru cei care lucrează în clădirile de birouri din marile oraşe contează mai mult preţurile hainelor, pantofilor, adidaşilor de pe online, ofertele care apar şi noile colecţii.

    Preţul pâinii este important, dar mai importantă este o reducere la Zara, H&M, Musette, Bershka, Pull&Bear, Stradivarius, ca să dau doar câteva exemple.

    Mai importantă este o ofertă la cursele aeriene low-cost sau ofertele de city-breakuri, unde preţurile către diferitele destinaţii sunt ţinute minte şi imediat comparate mental când vine vreo ofertă.

    Până la urmă, toate aceste lucruri nu reprezintă ceva rău. Să ştii mai degrabă cât este o cafea la Starbucks, un capuccino la Ted’s şi mai puţin cât este preţul unei franzele, arată până la urmă o evoluţie a unei părţi din societate şi o creştere a puterii de cumpărare.

    Mental, ştii că îţi poţi permite produsele alimentare de bază, ca să nu mai vorbim de ţigările normale sau de noile ţigări electronice, aşa că nu eşti atent la preţ. Începi să te uiţi la etichetă când este vorba de produse cu o valoare mai mare, în care un discount de 20-30-50% poate să facă diferenţa. Una este să plăteşti pe o rochie 550 de lei, şi altceva este să o poţi cumpăra cu 250 de lei. O franzelă poate să coste 1,3 lei, 1,5 lei sau 2 lei, diferenţa contează mai puţin.

    Bineînţeles că nu toată lumea, că nu toţi românii sunt în această situaţie.

    Premierul Florin Cîţu face parte din lumea corporatistă, cu un nivel salarial ridicat când lucra în bancă, iar preţul pâinii nu era pe lista de priorităţi. Mai degrabă conta preţul meniului zilnic.

    Este bine să ai o idee despre cât costă o pâine, chiar dacă plaja este extrem de largă, cât costă 1 litru de lapte, cât costă un kilogram de zahăr şi de făină, un kilogram de roşii etc., măcar aşa, într-o anumită marjă.

    Poate mai important este să ştii cât este dobânda la credite, pentru că acolo sunt sume mari implicate, cât este cursul valutar, cât costă o garsonieră sau un apartament cu două camere sau cât este o chirie. Şi mai important este să ştii cât este salariul la competiţie pentru aceeaşi poziţie.

    Închei acest articol cu răspunsul dat de un coleg aflat în trecere prin redacţie, la întrebarea cât costa franzela pe care o aveam în mână: „Nu ştiu cât costă pâinea, dar pot să-ţi spun cât este meniul la chinezi (de peste drum) – 15 lei!”

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Evenimentele care contează

    Recent am aflat că premierul Florin Cîţu nu ştie cât costă o pâine. Mai departe, faptul că premierul încurcă certificatele verzi cu cele de emisii nu poate fi catalogat ca o greşeală foarte mare, dar că abia în august îşi cheamă echipa pentru a vedea de ce se scumpeşte energia este o reacţie destul de întârziată.

    Mai departe, noul ministru de finanţe nu ştie cât e inflaţia şi trăieşte o uluială ghiduşă atunci când află care este de fapt nivelul salariului minim din România. Ce să vezi? Suntem săraci.  În Bucureşti, în ultimul an, s-a modernizat doar 0,9% din totalul conductelor din reţeaua termică a capitalei. Deşi Termoenergetica este firma care gestionează această infrastructură, vina este a Primăriei, nu a companiei deţinută de Consiliul General. Termoenergetica este o creaţie din vremea Gabrielei Firea, dar este ocrotită acum şi de primarul Nicuşor Dan. Cine să-şi mai amintească?

    Problema pentru toţi cei care conduc este că din această amnezie naţională, unii se mai şi trezesc, cei care ştiu cât costă o pâine. Mai mult, duşurile reci care vor veni în această iarnă, şi vor veni, îi vor mai ajuta pe câţiva să-şi revină din euforia schimbării adusă de alegerile de anul trecut. Dar asta ştiţi şi dumnevoastră, sigur, că un sfert de mandat s-a consumat. Pe nimic.

     

     

     


     

  • Roxana Petrescu, guest editor: În timp ce economia merge cu motoarele turate, nimeni nu ştie când se vor opri scumpirile sau cât va costa pâinea la final

    Scumpirile accelerate şi problemele pe marile lanţuri industriale de aprovizionare anunţă o toamnă şi o iarnă fără precedent de costisitoare, impactul real al crizei de anul trecut abia acum arătându-şi colţii.

    Astfel, rata anuală a inflaţiei a accelerat în luna iulie la 5%, în timp ce faţă de iunie 2021 preţurile s-au majorat cu 1%, potrivit datelor publicate de INS. În luna iunie inflaţia era de 3,94% iar în mai a fost 3,75%. Cele mai mari creşteri de preţ, faţă de iulie 2020 au fost la energie electrică (25%), gaze (20%), combustibili (13%), ulei comestibil (18%), carne de peşte (5,7%), servicii poştale (5%), brânză (5%), fasole, margarină (cca5%), pâine (4,5%).

    Blocajele de pe lanţurile de aprovizionare duc la costuri de transport aproape nesustenabile pentru businessuri care funcţionează la nivel global. Energia şi gazul natural sunt mai scumpe ca niciodată.

    Între timp, pe plan local mesajul este că scumpirile fără precedent vin pe fondul unei cereri fără precedent, ajutată desigur de măsurile luate de actualul guvern, nicidecum de distorisiuni globale.

    Problema este că în timp ce economia merge cu motoarele turate, nimeni nu ştie când se vor opri scumpirile sau cât va costa pâinea la final.