Majoritatea norvegienilor “nu cred în Dumnezeu” pentru prima dată în istoria ţării, informează The Independent.
Pentru prima dată la întrebarea “Crezi în Dumnezeu?”, răspunsurile de “nu” le-au depăşit pe cele “da”.
Un sondaj, la care au răspuns 4000 de norvegieni, arată că 39% dintre respondeţi au declarat că nu cred în Dumnezeu, 37% sunt credincioşi, iar 23% au spus că nu ştiu.
În 1985, când a fost adresată această întrebare pentru prima dată, doar o cincime a declarat că nu crede în Dumnezeu, în timp ce 50% s-au declarat ca fiind credincioşi.
Procentul celor care cred în Dumnezeu scade şi mai mult în capitala norvegiană, Oslo (29%). Cei mai mulţi credincioşi aflându-se în nord-vest (44%).
După succesul înregistrat de noile bancnote emise anul acesta, Norvegia a decis să investească într-un nou proiect: modificarea paşapoartelor. Designul a fost realizat de către Neue Studio, o companie din Oslo.
“Interiorul paşaportului va avea o reproducere grafică a unui peisaj norvegian”, a explicat publicaţia Citylab. “E păcat că acesta va fi acoperit de vize şi ştampile”, a mai notat publicaţia într-un material cu titlul “Noile paşapoarte din Norvegia, concepute pentru ca cetăţenii altor state să se simtă inferiori”.
Sub lumină ultravioletă, peisajul se va schimba iar “luminile nordului” vor deveni vizibile. Coperta paşaportului este una simplă, având ca unic element grafic sigla statului norvegian. Paşapoartele vor fi disponibile în trei culori: roşu pentru cetăţeni, albastru pentru diplomaţi şi alb pentru imigranţi.
Departe de criza datoriilor de stat şi declinul economic care macină Europa, Norvegia nu mai ştie ce să facă cu banii. Cel mai mare fond suveran din lume, care administrează petrodolarii strânşi de statul nordic, a devenit obiect de dezbatere publică în contextul alegerilor recente, în urma cărora Partidul Laburist (centru-stânga) a cedat puterea unei alianţe de dreapta conduse de Partidul Conservator. Fondul are active evaluate la 760 de miliarde de dolari şi a avut performanţe modeste în acest an, cu un randament de numai 0,1% în trimestrul al doilea, după ce a crescut puternic anul trecut, cu 13,4%. Valoarea activelor fondului depăşeşte cu 40% produsul intern brut al Norvegiei. GPFG joacă pe termen lung, având mandatul de a asigura viitorul economic al ţării după ce resursele vaste de petrol şi gaze vor fi fost epuizate. Fondul norvegian a fost unul dintre puţinii investitori internaţionali care şi-au permis calmul în timpul crizei financiare globale: nu numai că nu a vândut active în perioada de panică de după falimentul Lehman Brothers, ci chiar a cumpărat.
Cel mai ieftin aeroport este Oslo Rygge, din Norvegia, cu taxe în valoare de 0.036 euro pe kilometru. Următoarele două sunt Stockholm Skvastra şi Bruxelles Charleroi, cu 0,037 euro pe kilometru şi 0,04 euro pe kilometru.
Bucureşti Otopeni este al şaptelea cel mai ieftin aeroport de continent, cu taxe în valoare de 0,046 euro pe kilometru.
Un alt lucru evidenţiat de studiu este că aeroporturile secundare pot fi mult mai ieftine decât cele principale, un exemplu în acest sens fiind diferenţa de taxe dintre Londra Heathrow şi Londra Luton. Heathrow, unul dintre principalele noduri de transport aerian, este de trei ori mai scump decât Luton.
Aeroportul Henri Coandă (Otopeni), cel mai mare din ţară, a atras anul trecut noi companii aeriene, care au contribuit la creşterea veniturilor şi traficului de pasageri. Alături de companiile tradiţionale care foloseau pistele de la Otopeni pentru decolări şi aterizări precum Tarom, British Airways, Lufthansa, Air France-KLM şi altele, pe lista de clienţi a celui mai mare aeroport din ţară s-au adăugat Air Serbia şi low-costul easyJet.
Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB), care administrează aeroporturile Henri Coandă (Otopeni) şi Aurel Vlaicu (Băneasa), a finalizat primul trimestru cu un profit de 21,5 milioane de lei (4,8 mil. euro), de 2,7 ori mai mare faţă de nivelul obţinut în aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce veniturile au crescut cu 7%.
“El nu este suficient de calificat pentru a urma un curs de ştiinţe politice”, a declarat pentru AFP rectorul Universităţii din Oslo, Ole Petter Ottersen.
Ispăşind o pedeapsă de 21 de ani de închisoare – susceptibilă să fie prelungită – pentru 77 de crime, Breivik a solicitat Universităţii să fie înscris la cursuri de ştiinţe politice.
Candidatura sa, care a provocat confuzie în rândul personalului didactic, nu a fost reţinută. Potrivit lui Ottersen, i-a fost trimisă o scrisoare standard pentru a i se explica refuzul.
În Norvegia, universităţile admit candidaţii în funcţie de notele obţinute la examenele de la încheierea ciclului secundar, nivelul de admitere variind de la un an la altul.
“A spus ca stie ca actiunile lui au fost
extrem de crude, insa in mintea lui erau necesare”, a declarat
avocatul Geir Lippestad, potrivit caruia clientul sau este
dornic sa se explice public cu ocazia audierii de luni de la
tribunal, cand se va lua si decizia in privinta mentinerii lui in
continuare in arest pe durata procesului.
Breivik a facut parte dintr-un partid ostil imigratiei, pe care
l-a parasit si l-a criticat pentru ca nu era suficient de radical
contra multiculturalismului, considerat de el principalul inamic al
civilizatiei occidentale. Pe un site de comentarii politice, www.document.no,
el si-a expus in ultimii ani vederile politice, semnand in cea mai
mare parte cu numele real. O jurnalista care colabora la site a
declarat pentru Reuters ca l-a cunoscut pe Breivik si ca acesta era
foarte pornit sa dezvolte site-ul ca pe o platforma de lupta contra
multiculturalismului.
“Nu conteaza daca 80% dintre musulmani sunt ‘moderati’, adica
ignora Coranul. Problema e ca e nevoie de foarte putini ca sa
doboare un avion”, scrie Beivik, care considera islamul, marxismul
si nazismul “ideologii ale urii” la fel de periculoase, pentru ca
oricand un adept moderat al acestora se poate transforma intr-unul
radical. “Islam(ism)ul a dus in istorie la 300 de milioane de
morti. Comunismul a dus in istorie la 100 de milioane de morti.
Nazismul a dus in istorie la 6-20 milioane de morti. TOATE
ideologiile urii trebuie tratate la fel.”
“Adeptii multiculturalismului sunt jenati daca le pomenesti de
Japonia si de Coreea de Sud, fiindca aceste natiuni dovedesc ca
imigratia in masa e un produs al doctrinelor specific marxiste.
Japonia si Coreea au granite si paza de granita. Daca nu ai viza,
nu intri acolo. Asa era si in Europa inainte de 1950-60”, scrie
Beivik pe site.
Beivik crede ca multiculturalismul trebuie combatut pentru ca “este
o ideologie conceputa sa distruga cultura, traditiile, identitatea
si natiunile-state din Europa”. Din acest punct de vedere, ii
critica pe republicanii americani, care, desi libertarieni in
conceptiile economice (antisocialisti, ca si el), sunt
“pro-multiculturalism”, spre deosebire de ramura conservatorismului
european de la care se revendica el si care promoveaza “rezistenta
culturala contra islamizarii Europei”.
Despre fostul sau partid comenteaza astfel: “Cea mai mare parte a
figurilor noi din Partidul Progresului sunt acum politicieni de
cariera, corecti politic, si nu idealisti dispusi sa-si asume
riscuri si sa lucreze pentru scopuri idealiste”.
Anders Behring Breivik a fost membru al Partidului Progresului pana
in 2006-2007, fiind inscris in organizatia de tineret inca din
1997, a confirmat Fredrik Farber, directorul de comunicare al
partidului. Farber a precizat ca in 2006 sau 2007 a incetat sa-si
mai achite cotizatia si a parasit formatiunea.
Partidul Progresului (Fremskrittspartiet) este un partid
conservator-liberal, al doilea ca marime din parlamentul norvegian,
care promoveaza reducerea taxelor si a birocratiei, drepturile
individului si economia de piata liberala, precum si o politica mai
restrictiva in domeniul imigratiei si al asigurarii ordinii
publice.
Un purtator de cuvant al partidului a declarat, de asemenea, pentru
Reuters ca Breivik era mason, membru al lojei Sf. Ioan. Informatia
apare in contextul in care pe pagina de
Facebook a lui Breivik se gasea si o fotografie a acestuia
purtand insemne masonice.
Principalul suspect, arestat de politie, este Anders Behring
Breivik (foto), un tanar blond in varsta de 32 de ani, cu
constitutie atletica, despre care un prieten citat de presa
norvegiana afirma ca ar fi devenit extremist de dreapta inainte sa
fi implinit 30 de ani. Conform politistilor, Breivik si-a exprimat
convingeri puternic nationaliste si islamofobe in diverse discutii
de pe net si se opunea ferm multiculturalismului, socialismului,
politicilor guvernamentale prea liberale in raport cu imigrantii si
ideii ca persoane de culturi si religii diferite pot convietui
pasnic in aceeasi tara. Dupa parerea lui, singurul partid
conservator autentic ar fi la ora actuala Partidul Libertatii din
Olanda, condus de Geert Wilders, cunoscut pentru campaniile sale
contra “islamizarii Olandei”.
Posesor de cont Facebook unde se declara crestin, adept al
ideilor politice conservatoare, pasionat de vanatoare, muzica
trance, filmele gen “300” sau “Gladiator” si jocurile video gen
“Modern Warfare”, extremistul isi deschisese la 17 iulie si un cont
de Twitter, unde publicase un singur mesaj: “Un om care are o
convingere este egal cu forta a 100.000 care au doar interese” – un
citat din filozoful John Stuart Mill.
Breivik a studiat la Scoala Comerciala din Oslo si a infiintat
in 2009 o companie, Breivik Geofarm, prin care administra o ferma
de legume si pepeni in estul tarii, unde avea un depozit de
ingrasaminte si alte produse chimice pe care le-ar fi putut folosi
pentru a confectiona explozibile, transmit agentiile de presa. El
avea permis de port-arma, doua arme de foc inregistrate pe numele
sau si era membru al Clubului Tragatorilor din Oslo. O angajata a
unei cooperative a declarat pentru CNN ca suspectul a cumparat in
luna mai de la ea 6 tone de substante chimice folosite pentru
fertilizarea terenurilor.
Politia a confirmat sambata ca individul se face responsabil
atat de atentatul cu bomba de la Oslo in care si-au pierdut viata
cel putin sapte oameni, cat si de masacrul de la tabara de tineret
a Partidului Laburist din insula Utoeya, in care au pierit 84 de
adolescenti si tineri. Politistii au declarat ca suspectul este
cooperant si ca doreste sa discute cu ei motivele dublului
atentat.
Atentatul de la Oslo a vizat biroul premierului Jens
Stoltenberg, care nu se afla insa la fata locului, si s-a soldat cu
distrugeri la mai multe cladiri din zona, intre care cea a
Ministerului Petrolului.
Ulterior, Breivik s-a deplasat cu feribotul pe insula Utoeya,
unde avea loc conventia de tineret a Partidului Laburist, de
guvernamant. Premierul Jens Stoltenberg urma sa se deplaseze si el
sambata pe insula, aflata la circa 35 km de Oslo, ca sa participe
la conventie. Martorii afirma ca atacatorul a tras la intamplare in
multimea de tineri aflati in tabara de vara de pe insula, numarul
victimelor ajungand la 84.
Printre victimele de pe insula Utoeya se afla adolescenti intre
14 si 20 de ani. Multi dintre ei au sarit in lacul Tyrifjord de
langa insula ca sa scape, iar unii si-au pierdut viata inecandu-se
in busculada creata. “Noi eram in sala de mese cand am auzit
strigate si panica afara. Lumea fugea in toate directiile,
ingrozita. Atacatorul avea o pusca si era imbracat in politist. Se
prefacea ca ne ajuta si ne chema la el. Am vazut oameni impuscati.
A fost un haos total”, a declarat Jorgen Benone, un supravietuitor.
Un altul a declarat ca atacatorul a urlat “O
sa va omor pe toti!”.
“O insula a paradisului s-a transformat intr-un iad”, a declarat
premierul Jens Stoltenberg, care a adaugat ca nu vrea sa faca
speculatii asupra motivelor actului criminal. “Fata de alte tari,
n-as spune ca avem o mare problema in Norvegia cu extremistii de
dreapta. Dar exista anumite grupari de extrema dreapta, iar politia
le cunoaste.”
Stoltenberg a afirmat ca bilantul victimelor este cel mai mare
inregistrat intr-o singura zi in Norvegia de la razboi pana acum.
Este cel mai sangeros atentat terorist din Europa dupa cel din 2004
de la Madrid, in care au pierit 191 de oameni.
Toata noaptea, vase si elicoptere au explorat zona, cautand
supravietuitori. Politia a gasit pe insula dispozitive explozive
nedetonate. Politistii s-au deplasat la locuinta lui Breivik pentru
cercetari, iar la cladirile guvernamentale si in mai multe puncte
ale orasului au fost mobilizati militari pentru paza.
Breivik locuia intr-un apartament la Oslo impreuna cu mama sa,
era necasatorit si nu avea cazier. Daca va fi gasit vinovat,
ucigasul risca o pedeapsa cu inchisoarea de pana la 21 de ani.
Pe langa reprezentantii Romaniei, concurentii din Georgia,
Ucraina, Turcia, Israel, Irlanda, Cipru, Azerbaidjan, Armenia si
Danemarca au fost selectati, in urma semifinalei de joi, sa
participe la finala Eurovision, care va avea loc sambata seara, la
Oslo.
Reprezentantii din Bosnia si Hertegovina, Republica Moldova,
Rusia, Grecia, Portugalia, Belarus, Serbia, Belgia, Albania si
Islanda au fost selectati, in urma semifinalei de marti, sa
participe la finala Eurovision, care va avea loc sambata seara, la
Oslo.
Romania este reprezentata la Oslo de Paula Seling si Ovi, cu
piesa “Playing With Fire”. Cei doi vor concura in cea de-a doua
semifinala, care va avea loc joi.
