Tag: organizatii

  • La film ca pe vremuri

     Recent însă, ele au început să fie apreciate de tineri, mai ales la New York, scrie Wall Street Journal. În acest oraş există diverse organizaţii, cum ar fi Film Forum, care  oferă vizionări de filme mute cu acompaniament de pian ca la matineurile din cinematografele de altădată, iar înainte de proiecţie publicul are parte şi de un moment de istorie a cinematografului.

    Interesul pentru filmele mute, consideră cei implicaţi în domeniu, se datorează mai ales Internetului şi unor site-uri ca YouTube, care aduc în atenţia tinerilor titluri de care altfel n-ar fi aflat niciodată. 

  • Studiu PwC: 4 din 5 executivi (84%) susţin că au proiecte în dezvoltare bazate pe tehnologia blockchain

    În cadrul studiului PwC “Blockchain is here. What’s your next move?” au fost intervievaţi 600 de executivi din 15 state şi teritorii pe tema implicării companiilor lor în utilizarea tehnologiei blockchain şi viziunea pe care o au privind potenţialul acesteia.

    Pe măsură ce tehnologia blockchain remodelează  companiile şi comerţul, studiul indică în mod clar teama organizaţiilor de a nu rămâne în urmă în adoptarea acesteia. Sunt luate în calcul mai multe elemente, cum ar fi faptul că dezvoltarea accelerată în acest domeniu la nivel global oferă oportunităţi de reducere a costurilor, accelerarea vitezei tranzacţiilor,  precum şi un grad mai mare de transparenţă şi trasabilitate.

    Un sfert dintre executivii intervievaţi declară că au început să implementeze tehnologia blockchain. 10% au spus că au proiecte dezvoltate în fază pilot în timp ce 15% au proiecte deja operaţionale. Aproximativ o treime (32%) susţin că au proiecte în dezvoltare, o cincime fiind în fază de cercetare.

    SUA (29%), China (18%), şi Australia (7%) sunt percepute a avea cele mai puternice capabilităţi de a dezvolta proiecte bazate pe această tehnologie. Cu toate acestea, respondenţii cred că în următorii 3 până la 5 ani China va depăşi Statele Unite ale Americii (30%), mutând centrul de influenţă şi activitate privind tehnologia blockchain din SUA şi Europa.

    De asemenea, studiul relevă preponderenţa serviciilor financiare în tehnologia blockchain. 46% dintre respondenţi consideră domeniul financiar drept sectorul lider, iar 41% cred că va deveni în viitorul apropiat (3-5 ani). Printre sectoarele considerate a avea potenţial în următorii 3-5 ani se numără cel energetic şi utilităţile (14%), cel al sănătăţii şi de îngrijire personală (14%), şi cel al producţiei industriale (12%).

    Cele mai mari beneficii ale tehnologiei blockchain vor fi dezvoltate şi răspândite prin intermediul platformelor comune la nivel de industrie. Cu toate acestea, studiul indică faptul că acest lucru nu se va întâmpla în absenţa unor standarde agreate de companii (chiar dacă sunt în competiţie directă).

    În ciuda potenţialului pe care tehnologia blockchain îl are, aproape jumătate (45%) dintre respondenţi identifică încrederea drept unul dintre cele mai mari obstacole în calea adoptării sale. 48% consideră că un alt obstacol este nesiguranţa în privinţa reglementărilor. De asemenea, cele mai multe reţineri în ceea ce priveşte încrederea între utilizatori au fost notate în Singapore (37%), Emiratele Arabe Unite (34%), şi Hong Kong (35%),  indicând, în parte, influenţa serviciilor financiare în dezvoltarea tehnologiei blockchain. Cele mai multe reţineri în ceea ce priveşte incertitudinea din punct de vedere al reglementării au fost observate în Germania (38%), Australia (37%) şi Regatul Unit (32%).

    „Dezvoltarea şi implementarea tehnologiei blockchain pentru a-şi atinge potenţialul nu reprezintă un proiect IT. Este o transformare a modelelor, rolurilor şi proceselor de business. Este nevoie de un context clar de business şi de un ecosistem care să îl susţină; cu reguli, standarde, precum şi flexibilitate în a lucra cu schimbările pe planul reglementărilor. Transparenţa şi trasabilitatea tranzacţiilor trebuie să fie un deziderat comun al tuturor companiilor implicate în dezvoltarea blockchain deoarece numai printr-un astfel de demers se poate spori adopţia la scară largă. Pe de altă parte, considerăm necesară o conlucrare cât mai strânsă între companiile care dezvoltă această tehnologie şi autorităţile de reglementare pentru a creşte gradul de încredere şi a crea un cadru de reglementare care să aibă în vedere particularitatea acestei tehnologii. Iar odată ce au fost adresate aceste două probleme ale blockchain vom asista atât la dezvoltarea de noi aplicaţii şi utilizări cât şi la o adopţie mai facilă a acestei tehnologii” consideră Ionuţ Sas, partener în cadrul Departamentului de taxe şi consultanţă juridică, PwC România. 

    Unul din trei respondenţi, care au declarat o implicare scăzută sau chiar neimplicare în dezvoltarea tehnologiei blockchain, a motivat acest lucru prin absenţa progresului în privinţa costurilor (31%), incertitudinea privind debutul potrivit (24%) precum şi probleme de administrare (14%).

    Studiul identifică patru domenii cheie asupra cărora ar trebui orientată atenţia în procesul de dezvoltare a platformelor interne sau industriale de tip blockchain:

    1. Crearea unui  business case: organizaţiile pot  porni de la un nivel redus, dar trebuie să îşi fixeze un scop al iniţiativei astfel încât ceilalţi participanţi să-l poată identifica şi, ulterior să se poată alinia acestuia.

    2. Dezvoltarea unui ecosistem: Participanţii ar trebui să provină din companii diferite aflate în aceeaşi industrie pentru a lucra împreună la un set de reguli care să stea la baza tehnologiei blockchain. Dintre cei 15% dintre respondenţii care deja aveau aplicaţii în implementare, 88% au declarat fie că erau lideri, fie membri activi în cadrul unui consorţiu blockchain.

    3. Crearea unui design care să ţină cont de activitatea utilizatorilor (ce pot să vadă şi cum pot acţiona): Partenerii au nevoie de reguli şi standarde pentru aprobarea accesului. Implicarea unor profesionişti în zona de risc de la bun început (în domenii precum cel juridic, al conformităţii şi securităţii cibernetice) va asigura crearea unor cadre de funcţionare ale tehnologiei blockchain în care autorităţile de reglementare şi utilizatorii să poată avea încredere.

    4. Adresarea incertitudinii privind reglementarea: Studiul avertizează dezvoltatorii industriei blockchain că ar trebui să urmărească, dar să nu aştepte ca reglementările să evolueze în următorii ani. Din contră, este vital să se implice alături de autorităţile de reglementare în a profila modul în care mediul va evolua.

     

     

  • Opinie Mihai Cepoi, Solution Sales Executive, SAP: “Cum să îţi digitalizezi cu succes procesele de resurse umane?”

    Vorbim constant de aplicaţii, SaaS, IaaS, workflow-uri, iar acronime misterioase precum ERP sau CRM au devenit „common knowledge”. Împărţim deseori un tabel în două coloane, ambele conţinând bugete, având ca obiectiv principal ca la final suma uneia să fie cât mai mare şi cealaltă cât mai mică, astfel încât diferenţa numită profit să dicteze direcţia organizaţiei.

    O singură variabilă pare că ne scapă în mod constant din ecuaţie: Resursele Umane. Pentru că, da, în această ecuaţie şi oamenii sunt, sub o formă sau alta, resurse. Ţinând cont de acest aspect, consider că succesul oricărei organizaţii este dat, în primul rând, de succesul oamenilor care o formează. Dacă în urmă cu câţiva ani numărul candidaţilor asigura un flux stabil şi atragerea sau retenţia celor mai buni erau subiecte secundare, observăm acum o nouă preocupare din partea managementului, în care un candidat bun „costă”, iar costul acestuia este stabilit de ofertele altor organizaţii. Există numeroase articole şi discuţii pe această temă, un exemplu concludent despre diferenţele de opinie fiind discuţia, deloc ipotetică, dintre CEO-ul şi CFO-ul unei companii: „CFO: What happens if we train them and they leave? CEO: What happens if we don’t and they stay?”.

    Transformarea digitală în HR nu înseamnă doar înlocuirea unei tehnologii învechite. Reprezintă o platformă care le permite angajaţilor să-şi gestioneze sarcinile, să-şi planifice carierele şi să-i sprijine în dezvoltarea de noi abilităţi. Un sistem digital trebuie să gestioneze datele acumulate dintr-o varietate de surse şi să le transforme în informaţii necesare pentru a planifica, măsura şi prezice schimbările care vor conduce cu succes organizaţia în era digitală. Strategiile şi procesele de HR influenţează fiecare angajat, manager şi executiv în cadrul unei companii şi influenţează comportamentul acestora şi productivitatea.

    În România, în momentul de faţă, după cum putem observa, diferenţa între cerere şi ofertă este semnificativă. Anunţurile de recrutare sunt la fel de des întâlnite precum reclamele la produse, iar angajaţii cu experienţă primesc constant oferte pe diferite canale. Atenţia asupra departamentului de HR şi importanţa digitalizării acestuia într-o organizaţie reprezintă un tren care deja a pornit şi începe să se aglomereze.

    Am construit o serie de recomandări, pentru a oferi mai multe perspective legate de transformarea digitală a proceselor de HR:

    1. Pentru a primi buget şi aprobare din partea acţionarilor sau a directorilor generali cu scopul implementării unei soluţii digitale de HR, trebuie construită o prezentare elaborată, care să conţină nevoia specifică de business a companiei – un business case;
    2. Alocaţi-vă timp să studiaţi şi să evaluaţi furnizorii de soluţii digitale de HR şi partenerii de implementare;
    3. Adoptaţi o cultură organizaţională care recompensează inovaţia! Debutaţi cu un prototip de soluţie şi solicitaţi feedback din partea tuturor departamentelor;
    4. Dezvoltaţi abilităţi noi în toate departamentele! Este necesar în procesul de digitalizare. Oricât de inovatoare este soluţia digitală, dacă angajaţii nu vor şti să lucreze cu noua tehnologie, procesul de transformare nu va fi unul de succes;
    5. Furnizaţi o planificare detaliată a proiectului de implementare, inclusiv a etapelor de feedback, testare şi training;
    6. Obţineţi angajamentul oamenilor din departamentele de HR şi IT şi al partenerilor de afaceri pentru a delega sarcini ce ţin de acest proiect;
    7. Stabiliţi încă de la început care sunt indicatorii care vor determina dacă proiectul a fost de succes sau nu. Setaţi reperele critice ale acestui proiect şi cum puteţi măsura progresul;
    8. Stabiliţi o comunicare regulată cu cei implicaţi în proiect pentru un impact mai mare. Ajută la construirea încrederii şi accelerează atingerea unui acord asupra obiectivelor, a deciziilor comune şi motivează echipa;
    9. Apelaţi la consultanţi pentru experienţa acumulată de aceştia şi cunoştinţele lor despre cele mai bune practici şi tehnologii inovatoare;
    10. Profitaţi de metodologiile bazate pe soluţii de design thinking pentru a vă ajuta să clădiţi o nouă perspectivă organizaţională.
    11. Liderii trebuie să preia conducerea. Ei trebuie să solicite echipei schimbarea şi să fie primii care adoptă noi moduri de a face lucrurile, iar aceste lucruri trebuie realizate transparent. Începând cu cele mai înalte niveluri dintr-o companie, directorii, managerii trebuie să fie agili şi entuziaşti când vine vorba de schimbare.
    12. Procesul de transformare digitală necesită îmbunătăţiri continue. După implementarea iniţială, continuaţi să actualizaţi indicatorii importanţi ai companiei, punctele forte şi pe cele slabe.

    Cele mai profitabile companii au două lucruri în comun: un leadership excelent şi oameni talentaţi,  conectaţi la viziunea şi scopul companiei lor pentru a atinge rezultate fenomenale.

  • Mai multe organizaţii de apărare a drepturilor omului cer Google anularea proiectului „Dragonfly”

    Conform grupului, în situaţia în care Google va merge mai departe cu proiectul „Dragonfly” – numele dat versiunii de Google concepută pentru China -, există un risc foarte mare de a deveni complice la violarea drepturilor omului, acceptate pe plan internaţional.

    Grupul de organizaţii mai solicită şi ca Google să îşi clarifice poziţia cu privire la noţiunea de „cenzură” în cazul Chinei, dar şi să garanteze siguranţa persoanelor care transmit informaţii cu privire la violarea drepturilor omului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • COPII sub 10 ani încearcă să se SINUCIDĂ într-o tabără de refugiaţi. Vezi condiţiile de la MORIA, Grecia

    “Suntem întotdeauna gata să fugim, 24 de ore pe zi avem copiii pregătiţi. Violenţa înseamnă că micuţii noştri nu dorm”, spune Sara Khan, originară din Afganistan.

    Familia Sarei îşi petrece toată ziua în aşteptarea hranei şi este gata să alerge toată noaptea, de teama încăierărilor care izbucnesc în mod constant în adăpost.

    Condiţiile sunt atât de îngrozitoare încât organizaţiile de caritate au părăsit efectiv tabăra în semn de protest.

    Locul miroase a canalizare şi există aproximativ 70 de persoane la o toaletă, conform misiunii medicale de caritate Medici fără Frontiere.

    Unii oameni trăiesc în cabine mobile, în care sunt instalate corturi şi foi de prelată, singurele ”case” pentru cei care nu pot obţine niciun spaţiu de locuit oficial. Un cort cuprinde 17 persoane, adică patru familii locuiesc sub o pânzâ.

    În prezent, mai mult de 8.000 de persoane au fost înghesuite în tabăra Moria, care ar fi trebuit să găzduiască în jur de 2.000 de oameni.

    Personalul organizaţiei spune că au fost nevoiţi să se ocupe de copiii de până la 10 ani, care au încercat să se sinucidă.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Deloitte: Creşte interesul pentru tehnologii emergente în România

    Principalele concluzii ale CIO Survey includ arată că peste o treime din respondenţi îşi construiesc bugetele în Euro, iar aproape jumătate se află în Europa; aproximativ 10% din organizaţiile analizate se diferenţiază ca făcând parte din avangarda digitală, organizaţii care îmbină o strategie digitală coerentă cu o abordare IT situată printre liderii de piaţă; funcţia de Chief Information Officer (CIO) este din ce in ce mai puţin apreciată pentru valori tradiţionale ca rezolvarea problemelor complexe sau ambiţia de a fi de succes; în schimb, se aşteaptă de la CIO să livreze schimbări organizaţionale de anvergură, cu echipe percepute ca având performanţă înaltă şi orientate către rezultate.

    Pe de altă parte, digitalizarea este percepută de cvasitotalitatea organizaţiilor ca o prioritate strategică, chiar dacă definiţia acestui concept este vagă şi poate diferi între organizaţii; automatizarea şi transformarea proceselor, precum şi experienţa clienţilor sunt principalele arii de interes din zona digitală; echipele IT caută cu prioritate oameni motivaţi să rezolve probleme de business prin tehnologie, în detrimentul specializării într-o tehnologie anume; valorile cele mai cerute sunt creativitatea, flexibilitatea cognitivă şi inteligenţa emoţională; impactul major în viitorul apropiat va fi dat de cyber security, modernizarea aplicaţiilor şi serviciilor şi cloud; tehnologiile de interes sunt cele de digitalizare, data analytics şi tehnologiile emergente.

    Cele mai urmărite tehnologii emergente sunt inteligenţa artificială şi machine learning, Internet of Things şi Robotics Process Automation. Aşteptările curente de la un CIO în domeniul tehnologiilor emergente sunt, în principal, să exploreze posibilităţile date de acestea şi, în secundar, să le experimenteze.

    Sondajul a fost desfăşurat în perioada ianuarie – martie 2018 în 71 de ţări cu scopul de a înţelege mai bine impactul rolului de CIO. Cercetarea a cuprins interviuri şi sondaje online. La nivel global, au participat 1.437 de lideri în tehnologie şi business din 23 de industrii.

  • Deloitte: Creşte interesul pentru tehnologii emergente în România

    Principalele concluzii ale CIO Survey includ arată că peste o treime din respondenţi îşi construiesc bugetele în Euro, iar aproape jumătate se află în Europa; aproximativ 10% din organizaţiile analizate se diferenţiază ca făcând parte din avangarda digitală, organizaţii care îmbină o strategie digitală coerentă cu o abordare IT situată printre liderii de piaţă; funcţia de Chief Information Officer (CIO) este din ce in ce mai puţin apreciată pentru valori tradiţionale ca rezolvarea problemelor complexe sau ambiţia de a fi de succes; în schimb, se aşteaptă de la CIO să livreze schimbări organizaţionale de anvergură, cu echipe percepute ca având performanţă înaltă şi orientate către rezultate.

    Pe de altă parte, digitalizarea este percepută de cvasitotalitatea organizaţiilor ca o prioritate strategică, chiar dacă definiţia acestui concept este vagă şi poate diferi între organizaţii; automatizarea şi transformarea proceselor, precum şi experienţa clienţilor sunt principalele arii de interes din zona digitală; echipele IT caută cu prioritate oameni motivaţi să rezolve probleme de business prin tehnologie, în detrimentul specializării într-o tehnologie anume; valorile cele mai cerute sunt creativitatea, flexibilitatea cognitivă şi inteligenţa emoţională; impactul major în viitorul apropiat va fi dat de cyber security, modernizarea aplicaţiilor şi serviciilor şi cloud; tehnologiile de interes sunt cele de digitalizare, data analytics şi tehnologiile emergente.

    Cele mai urmărite tehnologii emergente sunt inteligenţa artificială şi machine learning, Internet of Things şi Robotics Process Automation. Aşteptările curente de la un CIO în domeniul tehnologiilor emergente sunt, în principal, să exploreze posibilităţile date de acestea şi, în secundar, să le experimenteze.

    Sondajul a fost desfăşurat în perioada ianuarie – martie 2018 în 71 de ţări cu scopul de a înţelege mai bine impactul rolului de CIO. Cercetarea a cuprins interviuri şi sondaje online. La nivel global, au participat 1.437 de lideri în tehnologie şi business din 23 de industrii.

  • Tineri manageri de top 2018: Oana Manoilă, head of functional services, MOL România

    Oana Manoilă coordonează echipa de functional services înfiinţată recent în cadrul departamentului accounting & tax al MOL România, având scopul de a îmbunătăţi şi eficientiza colaborarea cu departamentele comerciale, de a revizui şi simplifica procedurile de lucru în vederea creşterii gradului de acurateţe a informaţiilor furnizate.

    Din acest rol, ea coordonează o echipă formată din patru membri, dar care va creşte în curând, în contextul în care pentru alte trei poziţii au fost demarate procedurile de recrutare. Oana Manoilă a absolvit Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Management, în 2001 şi deţine un  master în business development management în cadrul aceleiaşi universităţi. De asemenea, a participat la Leadership Competency Development Program MOL România organizat în perioada 2015-2016, iar în prezent urmează cursurile ACCA (Association of Chartered Certified Accountants). 

    Cariera ei în cadrul MOL România a început în urmă cu 14 ani, în cadrul departamentului financiar-contabilitate retail staţii. Un an mai târziu, în 2005, a schimbat puţin direcţia şi s-a transferat către biroul trezoreriei, în poziţia de treasury representative. În 2008 a devenit treasury manager, responsabilă cu coordonarea activităţilor de trezorerie şi credit management, iar din februarie 2018 este head of functional services.

    Manoilă spune că în cariera sa s-au ivit de-a lungul anilor mai multe situaţii dificile – inerente de altfel – însă a reuşit să le gestioneze şi să le depăşească cu ajutorul colegilor din echipă.

    „Am observat peste ani că aceste momente dificile care ne-au testat caracterele şi competenţele au fost cele care au contribuit în mod hotărâtor la sudarea echipei din care am făcut parte”, spune Oana Manoilă. În ce priveşte perspectiva asupra carierei sale, Manoilă îşi va continua activitatea în domeniul financiar pentru următorii 2-3 ani, după care şi-ar dori să fie implicată în sectorul de business. „Cred că este o direcţie care îţi oferă o viziune mai amplă şi totodată mai profundă asupra domeniului în care activezi.”


    39 de ani  
    head of functional services  
    MOL România

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 13-a ediţie.


     

     

  • Tineri manageri de top 2018: Maria Chelemen, marketing&digital manager, MOL România

    Maria Chelemen coordonează departamentul de marketing & digital al MOL România, care acoperă ariile de comunicare B2C şi toate activităţile care au ca scop atragerea de noi clienţi, loializarea celor existenţi prin programul Multibonus, retenţia clienţilor şi gestionarea relaţiei cu aceştia, cercetări de piaţă, proiecte speciale pentru diviziile de carburanţi şi produse non-fuel.

    O dimensiune nouă pe care o capătă acest departament ţine de transformarea digitală a întregului grup MOL, programată să se desfăşoare în următorii ani, parte dintr-o strategie amplă structurată în 180 de proiecte noi. Coordonează o echipă formată din cinci angajaţi, iar 2017 a fost un an plin pentru departamentul pe care îl conduce, spune ea, fiind marcat de un proces complex de rebranding al carburanţilor şi de toate acţiunile pe care le-a presupus procesul de comunicare şi implementare în cele peste 200 de staţii pe care MOL România le deţine în acest moment.

    Pentru Maria Chelemen, unul dintre cele mai dificile momente cu care s-a confruntat în carieră a fost atunci când a trebuit să facă alegeri între planul personal şi cel profesional. „Se ivise o oportunitate de a lucra într-un context multicultural care mi-ar fi oferit perspective grozave asupra activităţii şi rolului meu. Dar câteodată viaţa ne pune în faţă alegeri şi, în final, sunt sigură că am făcut-o pe cea corectă.” Maria Chelemen a absolvit Facultatea de Studii Europene din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, linia de studiu management, deţine un master în marketing internaţional în cadrul ASE Bucureşti şi o diplomă în Professional Marketing obţinută la Chartered Institute of Marketing UK.

    Peste 10 ani, crede Maria Chelemen, ar putea coordona o divizie de digital retail, în ideea de abordare a consumatorilor în era digitală sau în ce va urma acesteia. „Nu am o preferinţă pentru o industrie anume, deşi mă pasionează businessurile complexe, unde trebuie să sari de la un produs la altul cu totul diferit, cu obiceiuri de consum diferite, cu target diferit. În cadrul MOL România am găsit această provocare pe măsură ce compania deschide noi linii de business.”


    35 de ani  

    marketing & digital manager  

    MOL România

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 13-a ediţie.


     

     

  • Tineri manageri de top 2018: Anamaria Dana Acristini Georgescu, director executiv strategie şi managementul performanţei, Electrica

    Anamaria Acristini este directorul executiv de strategie şi managementul performanţei al Electrica de anul trecut, rol din care elaborează şi implementează direcţiile strategice ale grupului şi lucrează la dezvoltarea unui sistem de management integrat al performanţei la nivelul tuturor companiilor din grup.

    Coordonează în mod direct o echipă de zece oameni; există însă şi o organizare funcţională pentru managementul performanţei şi proiecte strategice, cu departamente dedicate şi în celelalte companii din grup. Anamaria Acristini a studiat Economia şi afacerile internaţionale în cadrul ASE şi a urmat şi un program masteral de international project management în cadrul aceleiaşi instituţii; şi-a completat pregătirea şi cu un Executive MBA în Business Administration and Management la Universitatea Sheffield.

    Experienţa ei profesională a început în zona fiscal-financiară, imediat după facultate angajându-se în consultanţă. Din dorinţa de a se apropia de realitatea businessului şi a industriei de utilităţi, s-a îndreptat spre coordonarea de proiecte strategice – la momentul respectiv, în cadrul grupului E.ON România. Ulterior, în 2016, a primit responsabilitatea definirii strategiei la nivelului grupului E.ON în România. În 2017 s-a alăturat echipei de management executiv din cadrul grupului Electrica în funcţia actuală, despre care spune că îmbină experienţele ei din ultimii ani. „Sper ca, prin pasiunea mea pentru acest domeniu, combinată cu experienţa profesională şi cu sprijinul întregii echipe de management, să contribui la creşterea companiei şi la pregătirea ei pentru viitor.”

    În ceea ce priveşte planurile ei pe termen lung, Anamaria Cristini spune că, indiferent ce va face, îşi doreşte să fie parte dintr-o echipă în care să continue să înveţe, atât la nivel personal, cât şi profesional. „Piaţa utilităţilor este foarte dinamică şi există foarte multe zone care vor manifesta în continuare transformări semnificative, direcţii de dezvoltare şi modele de business noi.”


    35 de ani  

    director executiv strategie şi managementul performanţei  

    Electrica

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 13-a ediţie.