BusinessMagazin

Tag: ordin

  • Cum au ajuns arabii din Qatar să inunde economia germană cu zeci de MILIARDE de euro

    Qatar, deja acţionar în cadrul VW şi Deutsche Bank, va face noi investiţii în Germania, a anunţat recent ministrul de finanţe al ţării, potrivit Handelsblatt.
     
    Qatarul deţine deja participaţii în cadrul VW, Deutsche Bank, Siemens, Hochtief şi Solarworld, dar acestea nu sunt suficiente pentru exportatorul arab de petrol şi gaze naturale. „Considerăm Germania drept un jucător vital în economia mondială şi suntem foarte optimişti cu privire la piaţa germană“, a declarat ministrul de finanţe qatarez Ali Sharif al-Emadi pentru Handelsblatt. „Delegaţia noastră va anunţa noi investiţii majore.“
     
    În ultimii 30 de ani, Qatarul a investit peste 20 de miliarde de dolari în Germania.
     
    Germania a susţinut Qatarul în iunie 2017, când Arabia Saudită şi ţări aliate ca Egiptul şi UAE au impus sancţiuni împotriva ţării şi au întrerupt orice relaţie cu aceasta.
     
    În pofida pierderilor legate de unele in­vestiţii, Qatarul este mulţumit de afa­cerile desfăşurate în Germania, a de­cla­rat al-Emadi. Fondul suveran al ţării, cât şi companii nedeţinute de stat ale aces­teia sunt interesate să se implice în aşa-nu­mitele Mittelstand, IMM-urile ger­mane. La rândul ei, Germania vrea să-şi crească investiţiile în Africa. Cancelarul german Angela Merkel a efectuat recent o vizită pe continent, obiectivul oficial al vizitei acesteia fiind consoli­darea dezvoltării economice a Africii, potrivit Deutsche Welle.
     
    În 2017, Merkel lansa iniţiativa „Compact with Africa“, al cărei scop este să facă ţările africane mai atractive pen­tru investitorii privaţi. Susţinerea ofe­rită de Germania anul trecut a generat aşteptări foarte mari din partea ţărilor africane.
     

  • Prefect, despre proteste: Am stat într-o clădire a guvernului. Am dat ordinul după 12 noaptea

    ”Violenţele care necesitau restabilirea ordinii publice s-au întâmplat mult mai târziu, când s-a dat foc la fel de fel de elemente de mobilier urban Nu are importanţă unde erau. (Ordinul – n.r.) Era de restabilirea ordinii publice. Nu putea să eliberăm un spaţiu şi pe străzi să se întâmple acte de vandalism sau de terorism. Cred că era după 12 noaptea (când am semnat ordinul – n.r.). (…) Nu ştiu ce spune MAI şi eu spun ce spun eu”, a spus Speranţa Cliseru.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Prefectul Capitalei, Speranţa Cliseru, la ieşirea din Parchetul General: Nu am văzut ce se întâmplă la protest pentru că nu eram acolo

    „Aş vrea să fac câteva lămuriri. Eu vreau să vă asigur că am respectat legea cu stricteţe, contrar a ceea ce s-a încercat sau vehiculat în spaţiul public, nu înţeleg de ce au vrut să denigreze instituţia prefectului, noi nu facem politică, noi respectăm legea prefectului. Să aveţi încredere că noi respectăm legea. Nu pot detalia sau explica modul în care alte instituţii au acţionat. Eu vorbesc doar despre mine. Am respectat legea şi acel ordin de intervenţie a respectat legea. V-am răspuns că a fost legea respectată”, a declarat prefectul Capitalei, Speranţa Cliseru, la ieşirea din sediul Parchetului General.
     
    Aceasta a mai spus că nu a văzut evenimentele din Piaţa Victoriei, pentru că nu a fost prezentă la manifestare.
     
    „Nu m-am întâlnit (cu ministrul de Interne. n.r.). Nu pot să comentez, v-am spus doar că legea a fost respectată. (…) Nu am dat ordin să fie rănit cineva. (…) S-a respectat legea. Nu am văzut cu ochii mei (violenţele de la prostest, n.r.), pentru că nu eram în Piaţă”, a spus Speranţa Cliseru, refuzând să dea mai multe detalii privind această chestiune.
     
    Pe de altă parte, Laurenţiu Cazan, cel care a comandat intervenţia jandarmilor la protest, a spus în urmă cu o săptămână că prefectul Capitalei, Speranţa Cliseru, s-a aflat în Piaţa Victoriei, care a observat desfăşurarea mitingului, iar ordinul de evacuare a zonei a fost semnat în jurul orei 20:00, atunci când situaţia a „degenerat”.
     

  • BNR: Sumele refuzate la plată cu instrumente de debit a ajuns în iulie la maximul ultimelor 11 luni

    Un nivel mai ridicat de-atât a fost consemnat cel mai recent în august 2017, de 377,96 miliarde de lei, respectiv cu 40% mai ridicat decât luna precedentă. De asemenea, valoarea este cu 60% peste cea din iulie 2017 şi cu 72% peste cea înregistrată în iunie 2018.

    În plus, în iunie 2017, valoarea totală a sumelor refuzate la plată cu instrumente de debit a fost de 707,56 miliarde de lei, cel mai ridicat nivel din ultimii peste trei ani, din mai 2015 până în prezent. Din a doua jumătate a anului trecut până în prezent, aceste sume restante s-au aflat pe un trend de scădere, doar în octombrie 2017 fiind la o valoare de aproape 169 de miliarde de lei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sindicatele din Penitenciare anunţă că au atacat în instanţă ordinul “ilegal” prin care a fost împuternicit a treia oară şeful ANP/ Tudorel Toader, acuzat de “o nouă încercare de dezinformare”

    Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (FSANP) reacţionează la ceea ce califică a fi o nouă încercare de dezinformare din partea ministrului Tudorel Toader, precizând că tema duratei mandatului directorilor de penitenciare este una falsă şi ascunde politizarea prin împuterniciri repetate şi, deseori, ilegale a şefilor penitenciarelor.

    Sindicatul susţine că ministrul Justiţiei dezinformează grosolan opinia publică, realitatea fiind că, de când acesta este în funcţie, a blocat concursurile pentru ocuparea posturilor de director de penitenciare după ce le-a anunţat pe site-ul instituţiei, împuternicind, în schimb, “într-un mod lipsit de transparenţă, în funcţii de conducere, ofiţeri pe care să-i poată controla discreţionar la fiecare 6 luni”, arată FSANP într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    “Tudorel Toader l-a împuternicit ilegal pentru cel ce-al 3-lea mandat în funcţia de director general al ANP pe comisarul şef Marian Dobrică, deşi în urmă cu doar câteva luni se pronunţase în sensul încetării unor astfel de practici ca fiind ilegale, iar directorul general anunţase în Consiliul de conducere al ANP măsuri în acelaşi sens, după discutarea în prealabil a aspectelor tehnice şi a alternativelor cu ministrul. FSANP informează că a depus deja acţiune în instanţă pentru suspendarea şi anularea Ordinului ministrului justiţei (OMJ) 1543/2018 care acordă în mod ilegal cea de-a 3-a împutenicire, contrar prevederilor legii şi că a sesizat organele de urmărire penală referitor la comiterea infracţiunii de uzurpare de calităţi oficiale, având în vedere că Marian Dobrică îndeplineşte acte legate de o calitate pe care în drept nu o poate avea (art. 258, alin. 1 Noul Cod Penal)”, potrivit sursei citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Transelectrica a dat în judecată ANRE pentru scăderea tarifului de transport

    Potrivit companiei, un ordin emis de preşedintele ANRE în 2014 va prejudicia societatea cu suma de 138,4 milioane de lei, iar prin intermediul plângerii se solicită modificarea Ordinului sau emiterea unuia nou, prin care să fie recalculată valoarea ratei reglementate a rentabilităţii (RRR) la nivelul de 9,87%.

    „Transelectrica SA a formulat o plângere împotriva Ordinului preşedintelui ANRE nr. 51/26.06.2014, înregistrată la ANRE sub nr. 47714/04.08.2014, şi o contestaţie la Curtea de Apel Bucureşti, care face obiectul dosarului nr. 4921/2/2014, prin care solicită fie modificarea Ordinului mai sus indicat, fie emiterea unui nou ordin, în care să se efectueze recalcularea valorii RRR la nivelul de 9,87% (recalculat cu un coeficient – β – de 1,0359, conform analizelor interne Transelectrica) sau, în măsura în care va fi respinsă această cerere, folosind acelaşi procent de 8,52% stabilit de ANRE pentru anul 2013 şi semestrul I 2014”, precizează societatea.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai nou proiect dezbătut la ANAF

    Potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală, impozitul pe venit reţinut la sursă de către plătitorul de venit în cuantum mai mare decât cel legal datorat, se restituie de către plătitor, la cererea contribuabilului depusă în termenul de prescripţie a dreptului de a cere restituirea. Totuşi, în situaţia în care plătitorul de venit nu mai există sau se află sub incidenţa legislaţiei privind insolvenţa, restituirea impozitului reţinut în plus de către plătitorul de venit se face de către organul fiscal central.
     
    Procedura de restituire a impozitului pe venit reţinut la sursă de către plătitorul de venit în cuantum mai mare decât cel legal datorat se aprobă prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
     
    Proiectul de ordin reglementează procedura de restituire a impozitului pe venit reţinut la sursă de către plătitorul de venit în cuantum mai mare decât cel legal datorat, în mai multe situaţii, de exemplu în cazul în care compania este sau nu în insolvenţă.
     

  • Lumea ascunsă a Cavalerilor Templieri. Cum au ajuns cea mai puternică şi bogată ”corporaţie religioasă”

    Printre străzile aglomerate de turişti, studenţi, avocaţi, autobuze supraetajate, biciclişti şi taxiuri negre ale Londrei, se află o clădire care spune povestea Cavalerilor Templieri.

    Cunoscută drept Biserica Templului şi poziţionată în apropierea catedralei Sfântului Paul şi a Pieţei Trafalgar, clădirea  a fost cândva bastionul Cavalerilor Templieri. Reprezentanţi ai ordinului medieval cunoscut drept unul dintre cele mai puternice şi bogate culte religioase, ei au trăit, s-au rugat şi au muncit aici în intervalul 1185-1312, potrivit unui reportaj al BBC.

    În 1120, cavalerii creştini au cucerit Ierusalimul în Prima Cruciadă. Chiar dacă oraşul era sigur, rutele de pelerinaj până la acesta erau pline de pericole. Cei care voiau să ajungă la Ierusalim erau deseori atacaţi, tâlhăriţi sau chiar ucişi. Câţiva cavaleri s-au dedicat protejării pelerinilor şi rutelor pe care mergeau ei.

    CUM ARATĂ CLĂDIREA  CARE A FOST CÂNDVA BASTIONUL CAVALERILOR TEMPLIERI

    Drept răsplată, regele Ierusalimului le-a oferi un ”sediu central” pe Muntele Templului. Au primit numele de Caveleri Templieri şi au devenit renumiţi în toată lumea pentru curajul lor. Cavalerii Templieri au devenit şi foarte bogaţi. În 1139,  Papa Inocenţiu al II-lea a dat un ordin prin care Cavalerii Templieri deveneau şi mai puternici. Acest ordin permitea Cavalerilor Templieri să treacă liber graniţele, să fie excluşi de la plata taxelor, iar singura autoritate recunoscută rămânea doar Papa. Aceasta era o confirmare a puterii lor, care se pare ca a fost susţinută de patronul Ordinului, Bernard de Clairvaux, pentru că l-a ajutat pe Papa Innocentiu să conducă biserica Catolică.

    Deşi misiunea principală a Ordinului era militară, doar un număr mic de membri se afla efectiv pe frontul de luptă. Restul aveau un rol de sprijin (un fel de spate al frontului, “templier”) , atât pentru ajutorul individual al cavalerilor, cât şi pentru a asigura buna funcţionare a infrastructurii financiare. Templierii, deşi făcuseră un jurământ de sărăcie, în realitate în timp au ajuns să controleze bogăţii ce depăşeau cu mult donaţiile directe pentru cauza lor. Unii nobili participanţi la cruciade îşi depuneau averea în mâinile templierilor, pentru perioada cât erau plecaţi. Acumularea de bogăţii în acest mod în Europa şi Ţara Sfântă a dus la apariţia primelor scrisori de credit, pentru pelerinii ce călătoreau în Ţara Sfântă.

    Pe baza acestui amestec de donaţii şi de afaceri, templierii au stabilit o reţea financiară în întreaga creştinătate. Deţineau suprafeţe întinse atât în Europa cât şi în Orientul Mijlociu; cumpărau şi foloseau ferme şi podgorii; construiau biserici şi castele; erau implicaţi în manufactură, importuri şi exporturi; aveau propria lor flotă navală, şi, pentru un timp, deţineau întreaga insulă Cipru. Templierii au fost numiţi uneori ca prima corporaţie multinaţională.

    În prima jumătate a secolului al XII-lea, a intervenit nevoia unui sediu central mai mare pentru diviza lor londoneză, astfel că până în 1185 au construit Biserica Templului.

    În prezent, aceasta nu pare grandioasă, mai ales prin comparaţie cu Catedrala Sfântului Paul aflată în apropiere. Până în urmă cu aproximativ 13 ani, puţini turişti vizitau acest obiectiv, însă după publicarea romanului ”Codul lui Da Vinci” al autorului Dan Brown, unde una dintre principalele scene descrise era la Biserica Templieră, aici au început să vină circa 500 de vizitatori zilnic.

  • Modelul noului Formular D112 – Declaraţia Unică – a fost publicat de Finanţe. Cum se completează

    Declaraţia vizează obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate intervenite ca urmare a modificărilor legislative în domeniul contribuţiilor sociale datorate de persoanele fizice şi juridice.

    Declaraţia 112 cuprinde atât informaţii privind obligaţiile fiscale ale contribuabililor, cât şi informaţii necesare stabilirii prestaţiilor sociale potrivit legislaţiei specifice, acordate de Casa Naţională de Pensii Publice, de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Experţi: Cheltuielile firmelor cu dobânzi sunt deductibile doar limitat, impactul fiscal va fi mare

    „În data de 25 aprilie, firmele trebuie să declare şi să plătească impozitul pe profitul realizat în trimestrul I 2018. Surpriza va veni din zona deductibilităţilor: începând din acest an, cheltuielile de îndatorare – cu dobânzi – mai sunt deductibile doar în limita a 200.000 de euro plus 10% dintr-un indicator numit EBITDA (n.n.- câştigul înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare) inclusiv în cazul dobânzilor bancare. Până în prezent, cheltuielile cu dobânzi bancare erau deductibile integral, dar acum intră şi acestea sub incidenţă, ceea ce înseamnă un impact semnificativ la societăţile care au credite mari în derulare”, a explicat Gabriel Sincu, coordonatorul Departamentului Impozite Directe în cadrul EY România.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro