BusinessMagazin

Tag: ordin

  • Ministrul Educaţiei publică proiectul prin care elevii cu media sub 5 la Evaluarea Naţională ar putea intra la liceu

    Potrivit proiectului de Ordin publicat pe site-ul Ministerului Educaţiei, se propune ca „la repartizarea computerizată din prima etapă de admitere participă numai elevii care au susţinut evaluarea naţională”. Prin această prevedere, elevii pot fi repartizaţi la liceu chiar dacă nu au media 5 la Evaluarea Naţională, însă aceştia trebuie să fi susţinut probele.

    „După repartizarea candidaţilor menţionaţi la alin. (12), se repartizează absolvenţii clasei a VIII-a care nu au susţinut evaluarea naţională şi cărora nu li se poate calcula media de admitere conform punctului I al anexei nr. 2 la prezentul ordin”, se mai arată în documentul citat.

    Prevederile sunt pentru anul şcolar 2020-2021.

    Elevii care obţin sub media peste 5 la Evaluarea Naţională nu vor mai putea intra în repartizarea la licee, potrivit Ordinului publicat, la începutul lunii septembrie, în Monitorul Oficial, şi semnat de ministrul Educaţiei de la acel moment, Daniel Breaz.

    „La procesul de admitere în învăţământul liceal de stat pentru anul şcolar 2020-2021 participă numai elevii care au susţinut evaluarea naţională şi a căror medie de admitere, calculată conform punctului I al anexei 2 din prezentul ordin, este minimum 5”, se arată în paragraful din Monitorul Oficial.

    Concret, elevii care obţin medii sub 5 la Evaluarea Naţională nu vor putea fi repartizaţi la liceu, singura opţiune fiind învăţământul profesional.

  • Una dintre cele mai mari companii din România ar putea să piardă sute de milioane de lei

    “Ordinul 10, emis de ANRE la 1 februarie 2019, a determinat producătorul de electricitate Hidroelectrica să supună votului acţionarilor, în Adunarea Generală a Acţionarilor programată pentru 23 iulie 2019, suspendarea strategiei sale de tranzacţionare a energiei electrice, adoptată anterior, câtă vreme Ordinul 10 şi Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 („OUG 114) ale cărei prevederi sunt implementate prin Ordinul 10sunt în vigoare şi să reducă până la cel mult 35% din producţia estimată pentru anul viitor cantitatea de energie electrică care poate fi contractat cu un an în avans pe pieţele de electricitate centralizate administrate de către OPCOM”, arată reprezentanţii Fondului Proprietatea într-un comunicat remis MEDIAFAX.

    Decizia propusă a fost considerată necesară de către managementul companiei, deoarece Ordinul 10 este neclar cu privire la cantitatea exactă de energie electrică pe care Hidroelectrica ar putea fi obligată de către ANRE să o vândă pe piaţa reglementată în perioada 1 ianuarie 2020 – 28 februarie 2022.

    Deşi ANRE nu a specificat până acum cantitatea de energie pe care Hidroelectrica trebuie să o rezerve pentru piaţa reglementată în perioada 1 ianuarie 2020 – 28 februarie 2022, compania riscă o amendă de până la 10% din cifra de afaceri a anului anterior pentru nelivrarea către furnizorii de ultimă instanţă a cantităţii de energie pentru consumatorii casnici care beneficiază de preţuri reglementate. Pe baza venitului estimat pentru 2019, de 3.5 miliarde RON, o astfel de amendă s-ar ridica la 350 milioane RON.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Una dintre cele mai mari companii din România ar putea să piardă sute de milioane de lei

    “Ordinul 10, emis de ANRE la 1 februarie 2019, a determinat producătorul de electricitate Hidroelectrica să supună votului acţionarilor, în Adunarea Generală a Acţionarilor programată pentru 23 iulie 2019, suspendarea strategiei sale de tranzacţionare a energiei electrice, adoptată anterior, câtă vreme Ordinul 10 şi Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 („OUG 114) ale cărei prevederi sunt implementate prin Ordinul 10sunt în vigoare şi să reducă până la cel mult 35% din producţia estimată pentru anul viitor cantitatea de energie electrică care poate fi contractat cu un an în avans pe pieţele de electricitate centralizate administrate de către OPCOM”, arată reprezentanţii Fondului Proprietatea într-un comunicat remis MEDIAFAX.

    Decizia propusă a fost considerată necesară de către managementul companiei, deoarece Ordinul 10 este neclar cu privire la cantitatea exactă de energie electrică pe care Hidroelectrica ar putea fi obligată de către ANRE să o vândă pe piaţa reglementată în perioada 1 ianuarie 2020 – 28 februarie 2022.

    Deşi ANRE nu a specificat până acum cantitatea de energie pe care Hidroelectrica trebuie să o rezerve pentru piaţa reglementată în perioada 1 ianuarie 2020 – 28 februarie 2022, compania riscă o amendă de până la 10% din cifra de afaceri a anului anterior pentru nelivrarea către furnizorii de ultimă instanţă a cantităţii de energie pentru consumatorii casnici care beneficiază de preţuri reglementate. Pe baza venitului estimat pentru 2019, de 3.5 miliarde RON, o astfel de amendă s-ar ridica la 350 milioane RON.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • O faţă nouă pentru Clasa V şi Marco Polo

    Clasa V nu e primul model la care te gândeşti atunci când spui Mercedes-Benz, dar cele peste 29.000 de exemplare vândute anul trecut doar în Europa arată că MPV-ul producătorului german este la mare căutare.

    Trebuie spus, încă de la început, că nu sunt foarte multe MPV-uri de lux pe piaţă, iar asta a contribuit, probabil, în mod decisiv la succesul înregistrat de Clasa V. Aceasta este produsă în Vitoria, Spania (fabrica de aici fiind centrul internaţional de competenţă al Mercedes-Benz pentru vehicule de dimensiuni medii), şi ca parte a societăţii mixte Fujian Benz Automotive Corporation din Fuzhou, China.

    Printre elementele noi de design, nemţii au adăugat în partea frontală un nou bumper şi un nou logo pe grila de aerisire a radiatorului. Interiorul e însă cel care a primit cele mai multe îmbunătăţiri: noi guri de aerisire şi noi elemente pentru instrumentele de navigaţie. Pasagerii din spate pot beneficia de scaune de lux care oferă masaje sau aer condiţionat, similar cu cele existente pe Clasa S.

    Ceea ce lipseşte din faceliftul Clasei V este sistemul MBUX, prezent deja pe mai multe modele ale producătorului german. Mi-e greu să înţeleg de ce nu a fost deja integrat pe MPV, dar aştept cu interes momentul în care întreg portofoliul de maşini va folosi acelaşi sistem de infotainment.

    Din punct de vedere tehnic, noua Clasă V propune trei motorizări diesel: V220d, cu 163 de cai-putere şi un consum de 6,0-6,2 litri la suta de kilometri; V250d, cu 190 de cai-putere şi consum de 5,9-6,1 litri la suta de kilometri; V300d, care produce 239 de cai-putere şi are un consum similar, de 5,9-6,1 la suta de kilometri.

    Crosswind Assist, care ajută şoferul să menţină vehiculul pe trasa corectă chiar şi în cazul vântului lateral, şi sistemul Attention Assist de detectare a somnului au fost introduse pe ultima generaţie a Clasei V. Faceliftul vine cu noi sisteme de siguranţă: de exemplu, sistemul Active Brake Assist, disponibil pentru prima dată, poate detecta riscul unei coliziuni cu un vehicul şi poate iniţia un avertisment vizual şi acustic. În cazul în care şoferul răspunde, acesta consolidează presiunea de frânare corespunzătoare situaţiei. Dacă nu există niciun răspuns, sistemul asistă în mod activ cu manevre evazive şi de frânare. În traficul urban, sistemul Active Brake Assist reacţionează şi la obstacolele staţionare sau la pietoni de trecere. O altă caracteristică nouă de siguranţă este Highbeam Assist Plus: când farurile sunt în modul de fază lungă, acesta susţine şoferul cu o iluminare optimizată în mod consecvent a drumului. În cazul vehiculelor aflate în faţă sau în trafic, LED-urile modulului de fază lungă sunt parţial dezactivate, creând o decupare în formă de U în conul luminii; zonele rămase ale carosabilului continuă să fie iluminate cu farurile de fază lungă. Un lucru specificat de reprezentanţii Mercedes-Benz şi pe care l-am remarcat în timpul testului a fost silenţiozitatea maşinii; dacă versiunea anterioară a Clasei V îţi amintea că te afli la volanul unui MPV, faceliftul a scăpat de problema în cauză.

    Şi pentru că trăim într-o eră a electrificării, cei de la Mercedes-Benz au anunţat recent şi lansarea EQV, cel mai nou membru al familiei EQ, subbrandul dedicat vehiculelor electrice din portofoliul nemţilor.

    Conceptul EQV prezentat la Salonul Auto de la Geneva dispune de o baterie de 100 de kilowaţi/oră care poate asigura o autonomie de până la 400 de kilometri. Sistemul de încărcare rapidă permite, în doar 15 minute, adăugarea unei autonomii de 100 de kilometri. În ceea ce priveşte motorul, vorbim de unul electric care produce 201 cai-putere; cu alte cuvinte, EQV va avea o viteză maximă de aproape 160 de kilometri pe oră.

    O altă maşină propusă pentru teste a fost Marco Polo, variantă „hipioată” a Clasei V. Nu este un vehicul care să fi avut prea mult succes în România, dar se vinde extrem de bine în Germania şi alte state din Europa de Vest. Pe scurt, vorbim de un MPV transformat în spaţiu de camping de lux. Am găsit în Marco Polo cam toate lucrurile de care ai nevoie pentru o escapadă în natură: două paturi de două persoane (unul pe locul scaunelor, prin reranjarea acestora, şi unul în spaţiul din care se ridică plafonul), aragaz, chiuvetă, frigider şi multe spaţii de depozitare. E o maşină care te roagă să ieşi din oraş şi să cauţi primul loc de parcare, amenajat sau nu, de unde să te poţi bucura de liniştea din afara oraşului. Fiind vorba de un vehicul de aproape 2 tone şi jumătate, am fost surprins de reacţiile bune ale cutiei de viteze. Mă aşteptam ca Marco Polo să aibă nevoie de ceva mai mult timp pentru a accelera, dar maşina răspunde bine şi mai ales constant la comenzile şoferului.

    Drept concluzie, aş spune că noua Clasă V nu aduce atât de multe schimbări pe cât s-ar fi aşteptat unii, dar îmbunătăţirile sunt suficiente pentru a-şi asigura şi în continuare o cotă de piaţă satisfăcătoare. Va fi interesant de văzut dacă şi EQV, care ar urma să debuteze ca vehicul de serie la Salonul Auto de la Frankfurt, va păstra aceleaşi caracteristici de condus.

  • Lumea ascunsă a Cavalerilor Templieri. Cum au ajuns cea mai puternică şi bogată ”corporaţie religioasă”

    Printre străzile aglomerate de turişti, studenţi, avocaţi, autobuze supraetajate, biciclişti şi taxiuri negre ale Londrei, se află o clădire care spune povestea Cavalerilor Templieri.

    Cunoscută drept Biserica Templului şi poziţionată în apropierea catedralei Sfântului Paul şi a Pieţei Trafalgar, clădirea  a fost cândva bastionul Cavalerilor Templieri. Reprezentanţi ai ordinului medieval cunoscut drept unul dintre cele mai puternice şi bogate culte religioase, ei au trăit, s-au rugat şi au muncit aici în intervalul 1185-1312, potrivit unui reportaj al BBC.

    În 1120, cavalerii creştini au cucerit Ierusalimul în Prima Cruciadă. Chiar dacă oraşul era sigur, rutele de pelerinaj până la acesta erau pline de pericole. Cei care voiau să ajungă la Ierusalim erau deseori atacaţi, tâlhăriţi sau chiar ucişi. Câţiva cavaleri s-au dedicat protejării pelerinilor şi rutelor pe care mergeau ei.

    CUM ARATĂ CLĂDIREA  CARE A FOST CÂNDVA BASTIONUL CAVALERILOR TEMPLIERI

    Drept răsplată, regele Ierusalimului le-a oferi un ”sediu central” pe Muntele Templului. Au primit numele de Caveleri Templieri şi au devenit renumiţi în toată lumea pentru curajul lor. Cavalerii Templieri au devenit şi foarte bogaţi. În 1139,  Papa Inocenţiu al II-lea a dat un ordin prin care Cavalerii Templieri deveneau şi mai puternici. Acest ordin permitea Cavalerilor Templieri să treacă liber graniţele, să fie excluşi de la plata taxelor, iar singura autoritate recunoscută rămânea doar Papa. Aceasta era o confirmare a puterii lor, care se pare ca a fost susţinută de patronul Ordinului, Bernard de Clairvaux, pentru că l-a ajutat pe Papa Innocentiu să conducă biserica Catolică.

    Deşi misiunea principală a Ordinului era militară, doar un număr mic de membri se afla efectiv pe frontul de luptă. Restul aveau un rol de sprijin (un fel de spate al frontului, “templier”) , atât pentru ajutorul individual al cavalerilor, cât şi pentru a asigura buna funcţionare a infrastructurii financiare. Templierii, deşi făcuseră un jurământ de sărăcie, în realitate în timp au ajuns să controleze bogăţii ce depăşeau cu mult donaţiile directe pentru cauza lor. Unii nobili participanţi la cruciade îşi depuneau averea în mâinile templierilor, pentru perioada cât erau plecaţi. Acumularea de bogăţii în acest mod în Europa şi Ţara Sfântă a dus la apariţia primelor scrisori de credit, pentru pelerinii ce călătoreau în Ţara Sfântă.

    Pe baza acestui amestec de donaţii şi de afaceri, templierii au stabilit o reţea financiară în întreaga creştinătate. Deţineau suprafeţe întinse atât în Europa cât şi în Orientul Mijlociu; cumpărau şi foloseau ferme şi podgorii; construiau biserici şi castele; erau implicaţi în manufactură, importuri şi exporturi; aveau propria lor flotă navală, şi, pentru un timp, deţineau întreaga insulă Cipru. Templierii au fost numiţi uneori ca prima corporaţie multinaţională.

    În prima jumătate a secolului al XII-lea, a intervenit nevoia unui sediu central mai mare pentru diviza lor londoneză, astfel că până în 1185 au construit Biserica Templului.

    În prezent, aceasta nu pare grandioasă, mai ales prin comparaţie cu Catedrala Sfântului Paul aflată în apropiere. Până în urmă cu aproximativ 13 ani, puţini turişti vizitau acest obiectiv, însă după publicarea romanului ”Codul lui Da Vinci” al autorului Dan Brown, unde una dintre principalele scene descrise era la Biserica Templieră, aici au început să vină circa 500 de vizitatori zilnic.

  • ANAF a modificat o serie de declaraţii, formulare şi proceduri privind TVA şi unele raportări

    Un prin proiect priveşte modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr.631/2016 pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare de înregistrare/ anulare a înregistrării în scopuri de taxă pe valoarea adăugată. 

    Documentul asigură suportul formularistic pentru aplicarea unor prevederi legale modificate în Codul Fiscal, respectiv extinderea formularului de declaraţie (091) „Declaraţie de înregistrare în scopuri de TVA/Declaraţie de menţiuni a altor persoane care efectuează achiziţii intracomunitare sau pentru servicii, precum şi pentru agricultori care efectuează livrări intracomunitare de bunuri (091)”, utilizat pentru înregistrarea/anularea înregistrării în scopuri de TVA, conform art.317 din Codul fiscal, precum şi aprobarea unui model de decizie prin care organul fiscal să aprobe reînregistrarea în scopuri de TVA, după reactivare, în temeiul art.317 alin.(11) din Codul fiscal.

    În cazul ân care plătitorul de impozite utilizează luna ca perioadă fiscală, întrucât a efectuat achiziţii intracomunitare de bunuri taxabile în România, dacă în cursul anului următor nu mai efectuează nicio achiziţie intracomunitară de bunuri, revine la trimestrul calendaristic. În acest scop, persoana impozabilă trebuie să depună la organul fiscal competent declaraţia de menţiuni prevăzută la art.322 alin.(6) din Codul fiscal, respectiv formularul “Declaraţie privind cifra de afaceri în cazul persoanelor impozabile pentru care perioada fiscală este trimestrul calendaristic şi care nu au efectuat achiziţii intracomunitare de bunuri în anul precedent”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul Teodorovici propune schimbarea şefului ANAF. Premierul Dăncilă urmează să semneze ordinul

    Potrivit surselor citate, propunerea a ajuns deja la Guvern, iar Viorica Dăncilă este de acord cu aceasta, urmând să semneze, joi sau vineri, ordin de demitere a lui Ionuţ Mişa.

    În repetate rânduri ministrul Finanţelor i-a reproşat şefului ANAF gradul de colectare redus pe anumite componente: TVA sau recuperarea prejudiciilor.
     
    ANAF a avut un an bun din punct de vedere al încasărilor, dar în lunile octombrie şi noiembrie a fost înregistrată o plafonare a acestora.
     
    „Referitor la planul de colectare, în el trebuie avute în vedere toate elementele obligatorii pentru ANAF, necolectarea din zona de TVA, creşterea cotei accizei, taxe vamale. O să vedeţi până la final de an un pachet de măsuri foarte clare pentru anul 2019, măsuri care să arate ce se va face şi care vor fi efectele acestor măsuri. Să vadă partenerii noştri internaţionli modul în care funcţionează statul. Nu ştiu dacă cineva trebuie să stea vreodată liniştit într-o funcţie care implică tot ceea ce înseamnă bugetul ţării”, a spus Teodorovici, în luna noiembrie.
     
     

  • De ce este România invizibilă pe pieţele externe, deşi este un producător de vin de calibru mondial

    Vinul roşu de Bordeaux şi şampania sunt perlele coroanei în ceea ce priveşte licoarea lui Bacchus, dar nici vinurile din Toscana sau Rioja nu se lasă mai prejos, iar un riesling de Rin sau un vin de Porto pot oricând să stea la masă cu toate cele de mai sus, în orice colţ al lumii.
    Între aceste nume mari îşi fac loc şi Feteasca Neagră sau Albă, soiuri româneşti care local ţin capul de afiş, dar care la nivel internaţional sunt încă necunoscute.

    De altfel, România este invizibilă pe pieţele externe, deşi este un producător de calibru mondial. Astăzi, mai puţin de 5% din totalul celor 5,2 milioane de hectolitri de vin „made in Romania” ajung pe pieţele externe, pondere ce poziţionează statul pe ultimele locuri în UE (între ţările care produc vin). Prin comparaţie, statisticile europene arată că marii jucători precum Spania, Portugalia sau Italia exportă circa jumătate din ce produc. În cazul Franţei ponderea este la 30%, arată datele biroului de statistică european, Eurostat.

    România este privită pe pieţele din afară ca un producător ieftin, de volum. Totuşi, în ultimii ani, producătorii mici cu vinuri premium au făcut paşi la export şi încearcă să schimbe percepţia străinilor asupra vinurilor locale. Este nevoie de timp şi de multe evenimente organizate în această direcţie. Soiurile româneşti sunt însă pariul producătorilor locali când vine vorba de a cuceri noi orizonturi.

    „Trebuie să redescoperim soiurile româneşti de viţă-de-vie. România are un potenţial enorm, avem zeci de soiuri pe care le putem transforma într-un atu. Dacă pierdem această diferenţiere, vom fi uşor de înlocuit ca ţară producătoare de vin“, spunea recent Oliver Bauer, enologul cramei Ştirbey din Drăgăşani şi coproprietarul cramei Bauer, fondată alături de soţia sa în aceeaşi regiune viticolă.

    În România, mai puţin de un sfert din suprafaţa cu viţă-de-vie este acoperită cu soiuri româneşti, conform datelor Oficiului Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole (ONVPV) citate pe platforma revino.ro, un agregator de tipul Trip Advisor care le oferă vizitatorilor toate informaţiile de care au nevoie pentru a organiza vizite la crame.

    Suprafaţa totală cultivată cu viţă-de-vie pentru producţia de vin în România este de circa 183.000 de hectare, poziţie ce plasează piaţa locală pe locul zece la nivel mondial şi pe poziţia a cincea în UE.

    „Suprafaţa totală cultivată cu viţă-de-vie a fost anul trecut de 182.500 de hectare. Viile locale continuă să treacă printr-un amplu proces de restructurare şi reconversie, ajutate de fondurile UE din programul naţional de sprijin. An de an, în exerciţiul bugetar 2014-2020, România primeşte 47,5 milioane de euro”, spun oficialii Asociaţiei Producătorilor şi Exportatorilor de Vinuri (APEV).

    Anterior – şi în perioada 2007-2013 – România a beneficiat de fonduri europene nerambursabile în acest scop. Pentru fiecare hectar, antreprenorii primeau circa 14.000 de euro, potrivit datelor ZF. Odată cu fondurile de la UE au fost realizate investiţii importante în domeniu şi au apărut şi tot mai mulţi jucători de nişă, specializaţi pe segmentul premium. Acest segment a devenit de altfel printre cele mai efervescente, cu nume precum Catleya sau Rasova care şi-au făcut loc pe această piaţă în ultimii ani.

    Pe piaţa din România, în total, există peste 180 de crame care produc vin îmbuteliat, numărul lor fiind pe o tendinţă ascendentă continuă în ultimul an, arată datele portalului de specialitate crameromania.ro. Cele mai multe nume care apar sunt crame butic, ce îşi concentrează atenţia pe producţia de vinuri premium.

    Această schimbare de paradigmă vine în contextul în care şi comportamentul de consum s-a schimbat, iar românii s-au orientat tot mai mult către licoarea lui Bacchus şi tot mai mult către vinuri premium. Mai mult, în ultimii ani, alegerea vinurilor a devenit o activitate tot mai documentată, astfel că un consumator se uită atât la cramele producătoare sau soiurile de struguri, cât şi la culoarea vinului – alb, rosé sau roşu.

    Dezvoltarea apetitului pentru vin, accesul la informaţie şi creşterea puterii de cumpărare au făcut ca românii să îşi schimbe comportamentul de consum, astfel că preferă din ce în ce mai mult vinuri seci, în detrimentul celor demiseci. Totodată, câştigă teren vinurile roşii, rosé şi spumantele în detrimentul vinurilor albe liniştite, care au ţinut mulţi ani capul de afiş.

    Astfel, treptat românii încep să se asemene tot mai mult cu consumatorii din ţările dezvoltate precum Franţa sau Italia, două nume cu tradiţie şi greutate în lume în domeniul vinului. În aceste ţări şi consumul de vin este pe măsură, licoarea lui Bacchus fiind consumată la masă, cu ocazia unor evenimente sau în timpul liber.

    În România cultura vinului nu este la fel de dezvoltată, ba chiar există o scindare între urban şi rural. În timp ce în Bucureşti şi în marile oraşe ale ţării consumul este pe un trend ascendent, în mediul rural se consumă alte tipuri de băuturi alcoolice sau vin produs în casă. În Capitală însă şi în oraşe precum Cluj-Napoca şi Timişoara, pe fondul creşterii puterii de cumpărare, consumatorii ies mai des în oraş şi cheltuie mai mult. Ba chiar se reorientează de la bere către vin.

    Un român consumă în medie 20 de litri de vin pe an, la fel de mult ca un grec sau un britanic. Prin comparaţie, marii consumatori ai lumii vin din Portugalia, Franţa şi Italia, unde consumul mediu este dublu, arată calculele BM pe baza datelor OIV – Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului. Cei mai mari consumatori de vin sunt de regulă şi cei mai mari producători.

    Cea mai mare parte a vinului „made in Romania” rămâne pe piaţa internă, fiind destinat consumului local. Ponderea exportului este astfel de nici 5%. În acest context, o bună parte din consumul local de vin provine din producţia internă. Acest lucru este normal pentru o ţară care are o producţie semnificativă, cum este cazul României sau al Franţei şi Italiei, spunea recent Victor Ciupercă, vicepreşedintele APEV – Asociaţia Producătorilor şi Exportatorilor de Vinuri.

    „Cererea internă foarte mare îi determină pe producătorii români să îşi orienteze eforturile către România şi nu către export. Mai mult, preţul de export este mai mic decât cel de pe piaţa locală, astfel că situaţia are o explicaţie clară”, afirma şi Dan Balaban, antreprenorul care deţine împreună cu oenologul Bogdan Costăchescu producătorul de vinuri premium Davino.

    Producţia locală este suficient de mare pentru a acoperi consumul intern. Mai exact, 2018 se prefigurează a fi cel mai bun an din ultimul deceniu pentru producţia de vin, cu un total de 5,2 milioane de hectolitri. Această valoare plasează România pe locul 12 la nivel mondial şi 6 european, suflând în ceafa Portugaliei, unul dintre marile nume în ceea ce priveşte producţia licorii lui Bacchus. Producţia de vin a României a crescut cu peste 20% anul trecut, jucătorii vorbind de un an excepţional din punct de vedere cantitativ. Calitativ, mai e nevoie de câteva săptămâni pentru a se da un verdict.

    „A fost un an excepţional pentru producţia de vin – cantitativ vorbind. Un astfel de an vine cam o dată la un deceniu. Însă este greu să corespundă acest nivel şi cantitativ, şi calitativ, de regulă ai cantităţi mici şi calităţi excepţionale şi invers”, spunea recent Cristian Podar, administrator al Villa Vinea, producător de vin din zona Transilvaniei.

    Pe piaţa din România există 37 de podgorii care au fost reunite în opt regiuni viticole, dintre care cea mai extinsă este cea a Dealurilor Moldovei, care se întinde pe aproape 70.000 de hectare. Pe poziţia a doua se află Dealurile Munteniei şi Olteniei, cu peste 50.000 de hectare. Podiumul este încheiat de Podişul Transilvaniei.

    Dincolo de cifre şi de businessul din spatele lor, unii zic că vinul este un obiect de cult şi o experienţă culturală, la fel ca arta. Alţii spun că „iubirile, anii şi paharele de vin nu se numără niciodată”. Sunt şi „poeţii” care afirmă că vinul este ca un puzzle pentru că fiecare consumator trebuie să îi studieze culoarea şi claritatea, trebuie să îl respire, iar apoi să îl deguste, pentru ca în final să se contureze o imagine clară şi de ansamblu. Nu degeaba vinul este supranumit „băutura zeilor”, deşi astăzi muritorii sunt cei care se bucură de el.

  • Vor fi suplimentate posturile în învăţământ. Anunţul făcut de premierul Viorica Dăncilă

    “În urma analizei realizate cu doamna Rovana Plumb, ministrul interimar al Educaţiei, vreau să vă anunţ că ordinul privind numărul maxim de posturi finanţate de la bugetul de stat pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat în anul şcolar 2018 -2019 va fi modificat.

    Astfel, vor fi suplimentate posturi în 11 judeţe şi în Bucureşti, vorbim de un număr total de 1.336 de posturi. Această analiză a fost făcută în urma solicitărilor inspectoratelor şcolare având în vedere necesităţile punctuale la nivel local. Nu vor exista disponibilizări în învăţământ şi ne respectăm angajamentele asumate în programul de guvernare”, a declarat Viorica Dăncilă.

    Premierul a anunţat că Guvernul continuă şi sprijinirea elevilor din familii cu venituri reduse.

    “Peste 360.000 de preşcolari şi elevi din învăţământul primar şi gimnazial vor beneficia în acest an şcolarde pachete de rechizite şi ghiozdane. Obiectivul acestui program derulat de ministerul Educaţiei e părăsirea abandonului şcolar prin facilitarea accesului egal la învăţământ obligatoriu pentru copiii proveniţi din famiile cele mai defavorizate”, a completat şeful Executivului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum au ajuns arabii din Qatar să inunde economia germană cu zeci de MILIARDE de euro

    Qatar, deja acţionar în cadrul VW şi Deutsche Bank, va face noi investiţii în Germania, a anunţat recent ministrul de finanţe al ţării, potrivit Handelsblatt.
     
    Qatarul deţine deja participaţii în cadrul VW, Deutsche Bank, Siemens, Hochtief şi Solarworld, dar acestea nu sunt suficiente pentru exportatorul arab de petrol şi gaze naturale. „Considerăm Germania drept un jucător vital în economia mondială şi suntem foarte optimişti cu privire la piaţa germană“, a declarat ministrul de finanţe qatarez Ali Sharif al-Emadi pentru Handelsblatt. „Delegaţia noastră va anunţa noi investiţii majore.“
     
    În ultimii 30 de ani, Qatarul a investit peste 20 de miliarde de dolari în Germania.
     
    Germania a susţinut Qatarul în iunie 2017, când Arabia Saudită şi ţări aliate ca Egiptul şi UAE au impus sancţiuni împotriva ţării şi au întrerupt orice relaţie cu aceasta.
     
    În pofida pierderilor legate de unele in­vestiţii, Qatarul este mulţumit de afa­cerile desfăşurate în Germania, a de­cla­rat al-Emadi. Fondul suveran al ţării, cât şi companii nedeţinute de stat ale aces­teia sunt interesate să se implice în aşa-nu­mitele Mittelstand, IMM-urile ger­mane. La rândul ei, Germania vrea să-şi crească investiţiile în Africa. Cancelarul german Angela Merkel a efectuat recent o vizită pe continent, obiectivul oficial al vizitei acesteia fiind consoli­darea dezvoltării economice a Africii, potrivit Deutsche Welle.
     
    În 2017, Merkel lansa iniţiativa „Compact with Africa“, al cărei scop este să facă ţările africane mai atractive pen­tru investitorii privaţi. Susţinerea ofe­rită de Germania anul trecut a generat aşteptări foarte mari din partea ţărilor africane.