BusinessMagazin

Tag: orase

  • Incidenţă record într-o comună din judeţul Hunedoara: rata de incidenţă este de 33,3 la mie

    55 de oraşe din 272 de comune din România înegistrează joi o incidenţă de peste 10 la mie. Cea mai mare incidenţă din ţară, de 33,3 la mie, este raportată într-o comună din Hunedoara.

    Potrivit GCS, în 55 de oraşe incidenţa a trecut de 10 la mie, iar în 3 de 20 la mie. Este vorba de Bragadiru (20,46), Otopeni (20,43) şi Popeşti-Leordeni (20,22), toate din judeţul Ilfov.

    De asemenea, în 272 de comune incidenţa a depăşit 10 la mie.

    Cea mai amre incidenţă din ţară, de 33,3 la mie, se înregistrează în Brănişca, judeţul Hunedoara.

    În total, sunt 12 comune cu incidenţe de peste 20:

    1 Hunedoara, Brănişca-33,33
    2 Giurgiu, Malu-26,13
    3 Cluj, Dăbâca-25,25
    4 Ilfov, Tunari-23,79
    5 Maramureş, Boiu Mare-23,49
    6 Ialomiţa, Moldoveni-23
    7 Ilfov, Chiajna-22,84
    8 Hunedoaa, Lelese-22,73
    9 Arad, Şiştarovăţ-21,39
    10 Ilfov, Domneşti-20,95
    11 Călăraşi, Ulmu-20,7
    12 Ilfov, Dobroeşti-20,54.

  • Opt oraşe şi 61 de comune au incidenţe de peste 10 la mie

    Opt oraşe şi 61 de comune din România au luni incidenţe de peste 10 la mie. Cea mai mare incidenţă, de 18,88 la mie, se înregistrează în Zâmbeasca, judeţul Teleorman.

    Potrivit CNCAV, luni, 185 de oraşe din ţară aveau incidenţa mai mare de 3 la mie. Cea mai mare incidenţă se înregistrează în Bragadiru, judeţul Ilfov, de 14,12 la mie, oraş urmat de Videle (judeţul Teleoman, cu 12,11 la mie, şi de alte trei oraşe din Ilfov: Popeşti-Leordeni cu 12,08, Voluntari cu 11,84 şi Măgurele cu 11,82 la mie.

    Pe locul 6 se află oraşul Slănic, judeţul Prahova, cu o incidenţă de 11,09, pe locul 7 Otopeni, judeţul Ilfov, cu 10,67, iar pe locul 8 Timişoara, cu 10,59.

    Lista localităţilor cu incidenţe mai mari de 3 la mie cuprinde 991 de comune. Dintre acestea, 61 au incidenţa peste 10.

    Primele locuri sunt ocupate de: Zâmbreasca, judeţul Teleorman (18,88), Almăj, judeţul Dolj (15,81), Zam, judeţul Hunedoara (15,31), Sânmihaiu Român, judeţul Timiş (15,12).

  • 8 oraşe şi 71 comune au incidenţă de peste 6 la mie

    Un număr de 86 de oraşe şi 454 de comune au incidenţe mai mari de 3 la mie, a anunţat duminică CNCAV. Dintre acestea, 8 oraşe şi 71 de comune înregistrează mai mult de 6 cazuri la mia de locuitori.

    Cele 8 oraşe cu incidenţă de peste 6 la mie sunt:

    1 Bragadiru (Ilfov) 7,75
    2 Slănic (Prahova) 7,69
    3 Fundulea (Călăraşi) 7,46
    4 Voluntari (Ilfov) 6,77
    5 Popeşti-Leordeni (Ilfov) 6,68
    6 Timişoara (Timiş) 6,58
    7 Horezu (Vâlcea) 6,38
    8 Otopeni (Ilfov) 6,35.

    Dintre reşedinţele de judeţ mai au incidenţe de peste 3 la mie Bistriţa (5,25), Satu Mare (5,22), Cluj-Napoca (4,87), Alexandria (4,74), Craiova (4,62), Slatina (4,47), Baia Mare (4,45), Bucureşti (4,35), Botoşani (4,34), Giurgiu (4,16), Zalău (4,12), Slobozia (3,83), Suceava (3,75), Sibiu (3,68), Constanţa (3,58), Reşiţa (3,45), Drobeta-Turnu Severin (3,44), Arad (3,32), Alba Iulia (3,3), Bacău (3,22), Călăraşi (3,1).

    Dintre comune, cea mai mare incidenţă se înregistrează în Ticlavaniu Mare din Caraş-Severin, de 13,01 la mie. Incidenţe peste 10 mai sunt în Cătina, judeţul Cluj, Gârnic, judeţul Caraş-Severin, Gura Vadului, judeţul Prahova, şi Zâmbreasca, judeţul Teleorman.

  • 79 de oraşe şi 414 comune au incidenţa Covid peste 3 la mie. 4 localităţi cu peste 10 la mie

    79 de oraşe şi 414 comune sunt pe lista localităţilor cu incidenţă mai mare de 3 la mie, potrivit datelor anunţate sâmbătă de CNCAV.

    Printe oraşe, cea mai mare incidenţă este în Slănic, judeţul Prahova, unde sunt 7,12 cazuri la mia de locuitori. Pe locurile următoare se găsesc Bragadiru, judeţul Ilfov, cu 6,91 la mie, Popeşti-Leordeni, tot din Ilfov, cu 6,27, Horezu, judeţul Vâlcea, cu 6,23, şi Voluntari, judeţul Ilfov, cu 6,09.

    Printre reşedinţele de judeţ, Timişoara are cea mai mae incidenţă (5,98), urmată de Satu Mare (5,27), Bistriţa (5.06), Cluj-Napoca (4,47), Alexandria (4,27), Baia Mare (4,23), Craiova (4,22), Botoşani (4,1), Bucureşti (4,1), Slatina (3,99), Zalău (3,71), Giurgiu (3,68), Suceava (3,51), Sibiu (3,41), Arad (3,19), Constanţa (3,16), Drobeta-Turnu Severin (3,11), Bacău (3,08) şi Reşiţa (3,07).

    În ceea ce priveşte comunele, sunt patru care au incidenţă peste 10 la mie: Cătina, judeţul Cluj, (13,29), Gârnic, judeţul Caraş-Severin, şi Zămbreasca, judeţul Teleorman, (ambele cu 10,95 la mie), şi Gura Vadului, judeţul Pahova, (10,2).

  • Cinci oraşe, inclusiv Alba-Iulia, şi o comună din judeţul Alba intră în carantină începând de marţi

    Oraşele Alba Iulia, Sebeş, Blaj, Cugir, Abrud şi comuna Ciugud vor intra în carantină din cauza numărului mare de persoane infectate raportate la mia de locuitori. Măsura va intra în vigoare în noaptea de luni spre marţi.

    Măsurile obligatorii pentru toate persoanele care se află permanent sau tranzitează zonele menţionate, au fost stabilite prin ordin al şefului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă. În interiorul celor şase localităţi vor fi limitate deplasările, vor fi interzise numeroase activităţi economice, culturale şi va fi necesară declaraţia pe propria răspundere.

    Va fi strict interzisă intrarea / ieşirea din zona carantinată prin alte zone şi căi de acces decât cele deschise circulaţiei publice de pe drumurile naţionale, judeţene, comunale şi forestiere.

    De asemenea, circulaţia şi staţionarea în spaţii publice a persoanelor va fi interzisă, cu excepţia motivelor bine justificate, pe baza Declaraţiei pe proprie răspundere (Anexă), legitimaţie de serviciu sau a adeverinţei eliberate de angajator.

    Vor fi închise numeroase activităţi economice, mai puţin agenţii economici care comercializează produse alimentare, farmacii, curăţătorii, magazinele care comercializează hrană pentru animalele de companie precum şi cele care comercializează produse alimentare, băuturi alcoolice şi nealcoolice, în sistem livrare la domiciliu.

    Măsura va fi în vigoare timp de 14 zile.

  • Studiu: Trei oraşe din România sunt în top 5 al poluării cu emisii de la maşinile vechi şi diesel

    România ocupă trei poziţii din primele cinci la nivel european în topul poluării cu NO2, emisii produse în special de maşinile vechi şi de cele diesel. Bucureşti, Cluj-Napoca şi Braşov sunt printre cele mai poluate oraşe europene cu substanţa clasificată drept cancerigen de mare risc.

    Studiul a fost realizat de compania europeană de cercetare CE Delft şi a vizat 432 de oraşe europene, 21 dintre acestea fiind din România. Conform organizaţiei Observatorul Român de Sănătate, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Braşov sunt printre cele mai poluate oraşe europene cu NO2.

    De asemenea, studiul a arătat că românii sunt europenii cei mai afectaţi negativ de costurile cauzate de impactul poluării aerului asupra sănătăţii. Bucureştiul este la rândul său oraşul european al cărui locuitori au cele mai mari pierderi anuale din cauza impactului poluării aerului, 3.004 euro pe cap de locuitor.

    În termeni absoluţi, în Europa doar Londra depăşeşte Bucureştiul în privinţa costurilor sociale legate de problemele de sănătate cauzate de poluarea aerului. Bucureştiul înregistrează anual pierderi în costuri sociale de 6,35 miliarde de euro, pierderi generate de impactul poluării aerului asupra sănătăţii locuitorilor. În România, următoarele cele mai afectate oraşe sunt Timişoara, Braşov, Cluj şi Iaşi. Costurile sociale cu sănătatea cuprind cheltuielile directe necesare pentru îngrijirea problemelor de sănătate cauzate de poluarea aerului, precum şi cheltuielile indirecte cauzate de scăderea speranţei de viaţă.

    În principalele oraşe româneşti afectate (Bucureşti, Timişoara şi Braşov) particulele fine PM2.5 şi PM10 au cel mai important impact negativ asupra acestor costuri, urmate de emisiile de oxizi de azot NO2, emisii cauzate în special de maşinile vechi şi cele diesel.

    Studiul european concluzionează că reducerea poluării aerului ar trebui să devină o prioritate de sănătate publică în oraşele Europei. Rezultatele sunt relevante şi în contextul pandemiei COVID-19, cercetările arătând că o calitate inferioară a aerului poate creşte mortalitatea în cazurile de COVID-19.

    Introducerea unor politici de transport la nivelul oraşelor afectate poate îmbunătăţi considerabil şi rapid calitatea aerului, se mai arată în studiu. Astfel, o creştere de doar 1% a numărului de maşini într-un oraş duce la creşterea costurilor sociale cauzate de poluarea aerului cu 0,5%.

    O altă recomandare a studiului CE Delft este construirea unei reţele de monitorizare a calităţii aerului, în prezent existând prea puţine astfel de staţii. Observatorul Român de Sănătate este partener în cadrul reţelei Aerlive de monitorizare a calităţii aerului în Bucureşti şi a lansat campania Ce Aer Respir pentru a construi o reţea similară în Cluj-Napoca.

  • Bucureştiul se află pe locul 134 din 150 în topul celor mai bune oraşe din lume pentru familii. Oraşele de pe primele locuri. Care capitală este pe ultimul loc

    Oraşele din nordul Europei şi cele din Canada sunt cele mai bune oraşe din lume pentru familii, primele poziţii în clasament fiind ocupate de Helsinki (Finlanda), Quebec (Canada) şi Oslo (Norvegia), arată un raport al companiei germane Movinga, o platformă online specializată în mutări. La polul opus se află Bucureştiul, care ocupă locul 134 dintr-un total de 150 de oraşe din lume. Ultima poziţie e ocupată de Istanbul. Astfel, în timp ce capitala Finlandei este evaluată la 100 de puncte din 100, Bucureştiul este aproape la jumătate. Alte oraşe din regiune sunt poziţionate mai bine, cu Budapesta şi Varşovia pe locurile 126 şi respectiv 127 şi cu Praga la jumătatea clasamentului.

    „Ca experţi în mutarea familiei, noi la Movinga ştim ce îşi doresc părinţii şi copiii lor, aceştia având alte nevoi şi aşteptări faţă de oamenii care se mută singuri într-un oraş nou. Studiul analizează 16 factori diferiţi pentru a descoperi care sunt cele mai bune oraşe pentru familii“, spun analiştii platformei. Printre indicatorii analizaţi se numără educaţia, rata şomajului, piaţa imobiliară şi preţurile (cât de accesibil financiar este un oraş). Au fost luate în calcul şi alte aspecte precum legislaţia în domeniul familiei, suma pe care o primesc mamele când intră în concediu maternal sau posibilitatea unor familii formate din părinţi de acelaşi sex. Au fost incluse totodată opiniile unor familii care au experimentat viaţa şi traiul în aceste oraşe.

    Bucureştiul a primit cele mai multe puncte pentru siguranţă şi deschiderea oamenilor către familii. La polul opus, nu există deschidere către diversitate, respectiv către familiile cu părinţi de acelaşi sex, iar sistemul medical nu este bine pus la punct.

  • 50 cele mai frumoase oraşe ale lumii. În câte dintre acestea ai ajuns? – VIDEO

  • Au stârnit teorii, legende şi imaginaţia multora. Poveştile celor 10 oraşe dispărute, multe devenite subiect de film

    Unele dintre acestea au fost într-adevăr regăsite, iar celelalte au devenit adevărate legende despre nu se ştie dacă au existat, vreodată, cu adevărat. Oraşele din această listă au captat imaginaţia multor istorici, arheologi şi aventurieri.

    1. Oraşul Patagoniei

    Cunoscut şi ca “oraşul plimbător”, Oraşul Patagoniei s-ar fi aflat în cel mai sudic punct al continentului american, în regiunea cunoscută astăzi drept Patagonia. Se spune că ar fi fost construit de către supravieţuitorii unui vas spaniol şi că ar fi avut resurse mari de aur şi bijuterii.

    2. Troia

    Făcut celebru de scrierile lui Homer, Troia este un oraş legendar aflat pe teritoriul actual al Turciei. Cunoscut mai ales datorită războiului ce îi poartă numele, Troia era o aşezare fortificată aflată pe malul mării.

    3. Oraşul pierdut Z

    Se presupune că acest oraş se afla în jungla braziliană şi că adăpostea o civilizaţie evoluată, cu o vastă reţea de poduri, drumuri şi temple. Zvonurile despre acest oraş au început atunci când un navigator portughez a spus că a vizitat locul în 1753. Relatarea acestuia rămâne singura dovadă legată de existenţa oraşului.

    4. Petra

    Oraşul Petra se află în Iordan, în apropierea Mării Moarte, şi se remarcă prin arhitectura unică în lume. Oraşul a intrat în declin după ce romanii au cucerit întreaga regiune în anul 363 î.e.n.

    Citiţi continuarea articolului pe businessmagazin.ro

  • Acestea sunt oraşele turistice cu cea mai scumpă mâncare. Ce sume trebuie să scoţi din buzunar

    Raportul se bazează pe datele oferite de Expatistan, un site care urmăreşte preţurile din peste 200 de ţări.

    Zurich, Elveţia – 73,70 dolari

    Bruxelles, Belgia – 49,20 dolari

    Boston, Statele Unite – 49,70 dolari

    AFLĂ CARE SUNT CELELALTE ORAŞE, pe THE ONE