Carte de vizită
¶ Sergiu Oprescu face parte din generaţia tânără de bancheri de după Revoluţie, afirmată în managementul băncilor înainte de a împlini
40 de ani
¶ De la BRCE, primul lui loc de muncă în banking, a plecat împreună cu Dan Pascariu, Radu Gheţea, Gabriela Mateescu şi alţi colegi în 1994 pentru a pune bazele Băncii Bucureşti, primul proiect de bancă străină care se înfiinţa atunci, ulterior transformată în Alpha Bank
¶ Din 2015, este şi preşedinte al consiliului director al Asociaţiei Române a Băncilor
¶ Este absolvent de aeronautică şi spune că „ieşirea din aviaţie“ în favoarea finanţelor a fost cea mai grea decizie din cariera lui
Tag: Oprescu
-
Sergiu Oprescu, preşedinte executiv / Alpha Bank România: “În concepţia mea, reputaţia este un proces continuu de creştere şi dezvoltare personală şi profesională pe toate componentele, de cunoaştere şi pregătire, de comportament, spiritualitate, cultură etc.”
-
Sergiu Oprescu a fost reales la conducerea Asociaţiei Române a Băncilor
Luminiţa Delia Runcan a fost desemnată ca vicepreşedinte, Francois Bloch, Mihaela Bitu şi Dan Sandu au fost aleşi în calitate de membri, la care se adaugă membrii deja existenţi Cornel Theodor Stănescu şi Ion Popovici.
„Consiliul Director este organul deliberativ şi decizional al ARB, iar durata mandatului membrilor este de trei ani. Radu Graţian Gheţea ocupă funcţia de preşedinte de onoare al Asociaţiei Române a Băncilor, iar conducerea executivă este asigurată de preşedintele executiv, Florin Dănescu”, arată comunicatul.
„Există o complementaritate mare între sistemul bancar şi ceilalţi membri ai pieţei financiare, avem nevoie de o bună funcţionare a tuturor pieţelor şi de o bună corelare în dezvoltarea echilibrată a acestora, precum şi de stabilitate şi predictibilitate. Ne vom asuma rolul de principal coagulator al industriei financiare”, a declarat Sergiu Oprescu, preşedintele Consiliului Director al ARB.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Funcţionarii publici dau în judecată Guvernul pe Legea salarizării şi transferul contribuţiilor
„Dăm în judecată Guvernul pe cele trei acte normative, respectiv Legea salarizării, Ordonanţa 79, cea care modifică contribuţiile şi le transferă de la angajator la angajat şi Ordonanţa 90, care spune că la creşterea salarială din 2018 s-a avut în vedere transferul sumelor aferente suportării contribuţiilor. Din păcate, nu la toată lumea s-a dat o creştere de 25%. Alţii au beneficiat de o creştere parţială, alţii deloc, sau din contră, au suportat o scădere salarială, din cauza faptului că erau deasupra grilei”, a declarat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, Sebastian Oprescu, preşedintele Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici (SNFP).
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Cât mai cresc dobânzile
2017 a fost al doilea an de profitabilitate robustă pentru sistemul bancar românesc. Băncile din România au obţinut în primele nouă luni din 2017 un profit net record de circa 4,1 mld. lei, după ce pe ansamblul întregului an 2016 sistemul bancar a raportat un câştig de circa 4,15 mld. lei, al doilea câştig anual ca valoare de după izbucnirea crizei economice.
Practic, 2016 şi 2017 au fost doi ani consecutivi de revenire, în care sistemul bancar a redevenit profitabil operaţional ”cu o anumită robusteţe“, explică Sergiu Oprescu, susţinând că această profitabilitate nu a fost generată în mod special de evenimente singulare, aşa cum a fost cazul anului 2015, motiv pentru care se face distincţia între profitabilitatea lui 2015 şi profitabilitatea anilor 2016 şi 2017.
”Este de dorit să avem profitabilitate operaţională ca să putem credita economia, recompensa acţionarii, pentru a putea investi în noi tehnologii şi în siguranţa tranzacţiilor bancare şi a avea în acelaşi timp «bufferele» de capital necesare pentru a asigura stabilitatea sistemului financiar în condiţii de criză. Trebuie să ne păstrăm profitabilitatea operaţională. Şi trebuie să înţelegem că profitabilitatea nu se discută la un moment dat, nu este o informaţie statică, ci se analizează pe intervale de timp mai lungi. Niciun investitor din zona bancară nu investeşte pe «conceptul de tun», să scoată bani rapid, ci investeşte pe intervale lungi de timp.“
Şeful ARB a explicat că sistemul bancar din România are fundamente solide: un indicator de solvabilitate de circa 19% şi un indicator de lichiditate imediată în zona de 38%, ceea ce arată că există în interiorul sistemului bancar o lichiditate structurală destul de ridicată.
Sistemul bancar a avut o evoluţie pozitivă în principal graţie evoluţiei macroeconomice – şi nu numai din perspectiva cifrelor, ci şi din perspectiva indicelui de încredere în economie al populaţiei în general, ceea ce a condus şi la o accelerare a creditării. ”Nu ne trebuie numai creştere economică, ci avem nevoie şi de o creştere de încredere la nivelul populaţiei şi la nivelul antreprenorilor, operatorilor din business. Pentru că, de fapt, de aici apare o creştere a cererii de credit.“Sistemul bancar românesc este întotdeauna pregătit, are ”arma la picior“ ca să crediteze economia, afirmă Oprescu. ”Acesta este unul din instrumentele poate cele mai importante din perspectiva creşterii bunăstării economice la nivelul societăţii româneşti. Creşterea creditului neguvernamental este un factor primordial în atingerea obiectivului comun de creştere a bunăstării economice. Nu putem să avem bunăstare dacă nu avem creştere economică şi, pe termen lung, nu putem să avem creştere economică dacă nu resincronizăm ciclul de creştere eocnomică cu ciclul financiar, de creştere a intermedierii financiare.“
|n ceea ce priveşte corelaţia dintre evoluţia creditării şi a dobânzilor în perspectivă, şeful ARB apreciază că majorarea dobânzilor va tempera din exuberanţa unei reluări a creşterii creditării cu două cifre. |n acest context, Oprescu susţine că şi reglementatorii şi piaţa ar trebui să militeze, să găsească o utilizare mai largă a dobânzilor fixe.
”Creşterea dobânzilor va face ca o parte din cererea de credit să fie mai greu calificabilă, deci va tempera din exuberanţa unei reluări a creşterii creditării cu două cifre. Eu cred că vom fi în continuare în zona superioară de o singură cifră. Dar este o zonă sigură, este un parcurs pe termen lung, este ca şi cum ne-am programa pasul de alergare astfel încât să alergăm maratonul, nu să facem nişte sprinturi de etapă.“
Creditul privat total (pentru populaţie şi companii) a înregistrat în lunile de toamnă din 2017 un ritm de creştere în jurul a 7% comparativ cu soldul din 2016, cel mai rapid ritm din ultimii cinci ani. |nsă ultima parte a anului trecut a adus şi o inversare de trend de dobândă de bază, 2017 fiind primul an de creştere a ROBOR, după 7-8 ani în care dobânzile au scăzut constant, până la minime istorice. Restrângerea lichidităţii din piaţa interbancară în toamna lui 2017 a antrenat creşterea dobânzilor, indicele ROBOR sărind peste nivelul dobânzii de politică monetară, care era 1,75%, şi depăşind şi pragul de 2% pentru unele scadenţe. Iar bancherii se aşteaptă ca în continuare dobânzile să fie volatile.
”Vom vedea în continuare o anumită volatilitate a nivelului de dobândă, care este normală. Este o volatilitate indicată de piaţă care are foarte mulţi factori în spate, pe care nu-i putem predetermina astăzi. Pot fi factori care ţin de momentul respectiv, cum a fost în anul 2017 o abordare privind politica fiscală. Sau pot fi factori care ţin de o conjunctură internaţională, cum ar fi acela legat de mişcările capitalurilor la nivel european.“ Un alt element foarte important, care este monitorizat şi la nivel european, este nivelul de neperformanţă. ”România a avut o evoluţie absolut spectaculoasă din punctul de vedere al descreşterii indicelui de neperformanţă (NPL – non-performing loans). Rata creditelor neperformante a scăzut din zona de 24% (vârful din 2014) către 7,64% la octombrie 2017. Şi credem că sunt şanse să se atingă un nivel şi mai scăzut la sfârşitul lui 2017. Iar măsurile care sunt luate vor duce la o continuare a descreşterii indicatorului de neperformanţă şi în 2018. Acel nivel pe care şi BNR l-a stabilit ca proiecţie de viitor – să venim în zona de 6% cu rata NPL.“
Şeful ARB anticipează că procesul de consolidare a sistemului bancar va continua. ”Au fost câteva tranzacţii anunţate în piaţă pentru anul 2017 şi probabil că vor urma altele în 2018. Este un proces care încă mai are spaţiu. Dacă un investitor se uită la structura sistemului bancar din România, încă mai descoperă că are spaţiu neexploatat de consolidare. Şi această consolidare fie se întâmplă din interior – adică sunt bănci care consolidează în jurul lor, crescându-şi cota de piaţă – fie se întâmplă cu import de competitivitate – adică cu introducerea unor noi actori în sistemul bancar din România, care după aceea au planuri, poate mai interesante, mai agresive decât planurile celor care doreau să iasă din sistem.“
Sergiu Oprescu se aşteaptă să apară noi jucători, având în vedere că sistemul bancar din România este atractiv, în principal graţie nivelului scăzut al intermedierii financiare. Ponderea creditelor în PIB a coborât în ultimii ani în România sub 30%, unul dintre cele mai slabe din Uniunea Europeană.
”Suntem cei cu «mare potenţial». |ntotdeauna am avut un potenţial mare, pentru că venim de pe o bază scăzută. Teoria convergenţei spune că plecând de jos nu ai cum să te duci decât în sus şi trebuie să te duci repede dacă vrei să ajungi la mediile europene. Pe de altă parte, aş vrea să văd şi momentul când nu mai vorbim de potenţial, ci de realizări.“
Un mare risc pentru sectorul bancar vine din zona tehnologiei, susţine Oprescu, care consideră că băncile nu trebuie să se teamă de fintech-uri.
”Eu sunt partizanul conceptului că băncile nu trebuie să se teamă de fintech-uri şi nici fintech-urile de bănci. Cred că există o zonă a posibilelor parteneriate care trebuie realizate în beneficiul clientului şi unde trebuie să existe această strângere de mână între bănci şi fintech-uri. Această «strângere de mână» dă pe de-o parte stabilitate fintech-urilor şi oferă pe de altă parte inovaţie băncilor. Deci este un parteneriat între inovaţia fintech-urilor şi stabilitate, siguranţă, responsabilitate, care vine din zona băncilor“, susţine Oprescu. |n contextul digitalizării, continuarea restructurării sectorului bancar este un ”trend normal“.
”Cred că este un trend normal, care are loc nu numai în România. Este generat în principal de soluţiile de business. Am sesizat de 5-6 ani că impactul tehnologic are o influenţă tot mai mare. Apar tot felul de funcţii digitale în interiorul structurii / guvernanţei corporative a băncilor. Pentru că toţi iau în calcul influenţa tehnologiei asupra serviciilor bancare în general.“
Şeful ARB consideră că avantajul pe care îl avem în România este acela al unui sistem bancar cu o relativă reprezentativitate la nivel european. ”Sunt jucători din mai multe segmente la nivel european şi atunci vom beneficia de soluţii strategice ale grupurilor – ale băncilor-mamă – care vor fi implementate în acelaşi timp, plus interese şi abordări locale care trebuie să intre în concurenţă cu abordările europene, ceea ce este foarte bine pentru că duc la o creştere de competitivitate. Din perspectiva clientului este un lucru foarte bun“, conchide Sergiu Oprescu.
-
100 CEI MAI ADMIRAŢI CEO DIN ROMÂNIA: Sergiu Oprescu, Alpha Bank
Preşedintele Alpha Bank se autodescrie ca fiind dintre aceia care afirmă că investiţia cea mai bună care se poate face în cariera profesională este în buna reputaţie. „În concepţia mea, reputaţia este un proces continuu de creştere şi dezvoltare personală şi profesională pe toate componentele, de cunoaştere şi pregătire, de comportament, spiritualitate, cultură etc. Este rezultatul procesului pe care îl parcurgem cu toţii, manageri sau nu, de-a lungul evoluţiei profesionale şi personale”, explică Oprescu.
El observă cum în mediul actual de maximă transparenţă şi de o dinamică a comunicării şi a interacţiunii umane la cote extrem de înalte, reputaţia devine structura de rezistenţă pe care se consolidează încrederea. „Este capitalul suplimentar pe care îl aduci într-o organizaţie pe lângă competenţele profesionale. În acelaşi timp, reputaţia are particularitatea că nu suportă fake-ul (falsul), trebuie să se bazeze pe valorile persoanei, pe ADN-ul acesteia altfel, la prima eroare, se va prăbuşi. Pentru că, într-adevăr, construcţia unei reputaţii bune, profesioniste durează o viaţă, zi de zi, dar se poate nărui într-o clipă”, spune el.
Sergiu Oprescu face parte din generaţia tânără de bancheri de după Revoluţie, afirmată în managementul băncilor înainte de a împlini 40 de ani. Din 2015, este şi preşedinte al consiliului director al Asociaţiei Române a Băncilor.
-
Oprescu (SNFP): Când bugetarii vor vedea diminuarea salarială, vor apela la orice formă de protest
“Bugetarii vor avea salariile tăiate pe motiv că vom avea o creştere salarială cu 25% de la 1 ianuarie, conform legii, dar, din păcate, aceşti 25 % sunt tăiaţi prin decizia guvernamentală de a face venit la bugetul de stat prin transformarea lui în contribuţii şi impozit. Colegii mei, bugetarii, cu siguranţă, când vor vedea această diminuare salarială faţă de cât ar trebui să aibă, vor apela la diferite acţiuni de protest, cum ar fi participarea alături de confederaţiile sindicale la mitinguri, dar şi grevă generală”, a declarat, pentru MEDIAFAX, preşedintele Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici (SNFP), Sebastian Oprescu.
Sindicaliştii spun că acţiunile de protest pe care le anunţă sunt menite a corecta decizia Guvernului, susţinând că actul normativ nu a fost rezultatul unei negocieri, nefiind luate în seamă propunerile organizaţiilor sindicale.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Cine este românul care va prelua conducerea Uzinei Dacia
Alexandru Oprescu este de la 1 august noul director general al Uzinei Mecanice şi Şasiuri Dacia din Mioveni, în locul lui Philippe Nottez, care a condus uzina de la 1 septembrie 2013.
Philippe Nottez devine director al uzinei Renault STA Ruitz, începând din 1 septembrie.
Alexandru Oprescu îi va raporta direct lui Yves Caractzanis, director general Grup Renault România şi Preşedinte Director General Automobile Dacia şi, din punct de vedere funcţional, lui Cornel Olendraru, Vicepreşedinte Fabricaţie şi Logistică pentru regiunea Eurasia (din care face parte şi România).
Alexandru Oprescu s-a născut la Piteşti în 1966 şi a absolvit în 1992 Institutul Politehnic din Bucureşti. Parcursul său profesional include poziţii de top management şi expertiză în mai multe domenii.
Înainte de a se alătura Grupului Renault, Alexandru Oprescu a activat în industria auto încă din 2005, la început, pe platforma de la Mioveni, la Johnson Controls (JCI), unde a fost, succesiv, managerul departamentelor CKD, Îmbunătăţire continuă, Logistică şi operaţiuni uzină.În 2010 a fost numit director de uzină JCI Mioveni, iar din 2011 a primit şi responsabilităţi internaţionale, fiind în acelaşi timp directorul uzinei de la Craiova, dar şi al uzinei JCI din Sunderland, Marea Britanie, iar apoi al uzinei JCI din Liverpool, Marea Britanie. În 2015 a devenit director general TRW, la Roman.
Alexandru Oprescu are o experienţă importantă şi în domeniul serviciilor telecom pentru industrie şi business, dobândită la Worth -Triumph Adler, care a fost urmată de o perioadă de 8 ani ca director general într-o fabrică din industria alimentară.În calitate de director al Uzinei Mecanica şi Şasiuri Dacia, Alexandru Oprescu este şi membru al Comitetului de Management Grup Renault România.
-
Top 100 cei mai admiraţi CEO: Sergiu Oprescu, CEO Alpha Bank
El face parte din generaţia tânără de bancheri de după Revoluţie, afirmată în managementul băncilor înainte de a împlini 40 de ani.
Absolvent de aeronautică, una dintre cele mai spectaculoase facultăţi din perioada comunistă, Oprescu indică „ieşirea din aviaţie“ în favoarea finanţelor drept cea mai grea decizie din cariera lui, nu numai fiindcă intra pe un teren complet nou, dar şi fiindcă avea şase ani de practică într-o meserie pe care deja o stăpânea.
De la BRCE, primul lui loc de muncă în banking, a plecat împreună cu Dan Pascariu, Radu Gheţea, Gabriela Mateescu şi alţi colegi în 1994, pentru a pune bazele Băncii Bucureşti, primul proiect de bancă străină care se înfiinţa atunci, ca subsidiară a grupului elen Alpha, ulterior transformată în Alpha Bank. Instituţia pe care o conduce, jucător plasat în top 10 în sistemul bancar, a fost printre puţinele bănci cu conducere stabilă pe parcursul crizei.
Anul trecut Oprescu a fost desemnat şi preşedinte al Consiliului Director al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), iar la începutul acestui an acţionarii băncii au hotărât ca Sergiu Oprescu să facă parte din Consiliul de Administraţie al Alpha Bank încă patru ani.
