BusinessMagazin

Tag: Oltchim

  • Roxana Petrescu, senior editor ZF: „Când peste tot eşti învăţat să taci, aici, Chief, trebuie să ai cea mai bună întrebare“

    Aveam 21 de ani, eram la Finanţe-Bănci la ASE şi habar nu aveam de nimic, dar ştiam din generală că eu vreau să scriu. Asta îmi plăcea mie. Am văzut anunţul, am sunat în redacţie, era pe atunci în spatele Teatrului Naţional, şi am venit la interviu, fără CV. Nu era necesar. Niciodată nu a fost necesar la ZF în redacţie.

    Am dat de Cristian Hostiuc (Fini), care m-a întrebat o formulă cu rata inflaţiei (ulterior am aflat că nici el nu o ştia, dar testa el ceva). Nu am minţit. Am zis că nu o ştiu. Slab, Chief, a decretat Fini, mijindu-şi ochii pe sub ochelari. (Toţi în redacţie suntem Chief, indiferent de ce scrie pe cartea de vizită.) Am făcut nişte traduceri şi după câteva săptămâni de probă m-am angajat la ZF. Primul job. Nu aveam nici 400 de lei pe lună, dar pentru mine erau o comoară. Adio bani de la părinţi. Îmi luam în fiecare zi o sută de grame de Fornetti cu telemea de la Universitate şi jur că pateurile alea aveau gust de libertate. Nu exista mândrie mai mare (nici masă mai bună).
    Mă uitam cu jind la cei care scriau despre afaceri de la zero la ZF în timp ce eu făceam traduceri, alergând după un calculator liber. Asta îmi doream şi eu, dar nu a fost să fie.
    Într-o zi, Adrian Mîrşanu, pe atunci editor al secţiunii de companii, poate cel mai bun jurnalist pe piaţa de fuziuni şi achiziţii, specializat în zona de energie, m-a întrebat dacă nu vreau să încep să scriu pe acest domeniu. Adi e un tip foarte isteţ (acum are platforma mirsanu.ro), aşa că mi-a vândut frumos companiile energetice. Chief, sunt cele mai mari, cei mai mulţi bani, putere. Sigur, am acceptat provocarea.
    Fără să ştiu, m-am trezit într-un microbuz în drum spre Oltchim la un eveniment prezentat de Mihaela Rădulescu. Eu eram şocată de faptul că Mihaela Rădulescu era mai mică de înălţime decât mă aşteptam, nu de Oltchim în sine. Am pus o întrebare la conferinţă (ne făceam liste întregi, ne făceam background, tot), am scris un material oribil pe care l-am transmis din autocar şi pe care Adi mi l-a refăcut cap-coadă, dar care a doua zi a mişcat acţiunile combinatului.
    După bucuria de moment generată de importanţa mea subită, a urmat calvarul. Nu pricepeam nimic din energie. Nu ştiam diferenţa dintre distribuţie şi furnizare, tarife, reglementări, privatizări, interese. Băi, Chief, dar tu chiar nu pricepi nimic! Verdictele sunt foarte clare la ZF, la fel şi lipsa mănuşilor în transmiterea lor. Unde naiba erau afacerile de la zero la care visam eu când toate erau făcute deja în energie? 
    Am început să fac teren. Am început cu conferinţele. În 2006, ţin minte că l-am văzut pentru prima dată pe Dinu Patriciu, proprietarul Rompetrol. Era o conferinţă, într-o sală mică din sediul grupului, plină cu ziarişti. Patriciu era un munte de om. Conferinţa a fost făcută imediat după ce s-a pus un sechestru pe 26% din acţiunile Rompetrol.
    «Noaptea vaca rumegă. Câinele, deranjat de vacă, latră. Ciobanul nu poate să doarmă din cauza lătratului câinelui. Ce face ciobanul? Împuşca vaca», a spus Patriciu.Ciobanul era Băsescu, iar vaca era rafinăria lui. Abia începusem să fac primii paşi în presă şi mă izbeam de un om care nu se încurca în declaraţii corporatiste, expresive ca nişte bucăţi de cherestea. Nici nu aveţi idee cât ne lipsesc aceşti oameni.
    Nu mai ţin minte dacă atunci i-am pus vreo întrebare, dar mi-am format treptat curajul, pentru că veneam în redacţie şi automat eram luată în vizor: Chief, ce ai întrebat? Dar cine a pus întrebarea aia? A, păi vezi? Aia era o întrebare bună, nu a ta. Tu de ce nu ai întrebat? Degeaba te duci, Chief, la conferinţe dacă nu întrebi!
    Cu fiecare conferinţă la care mergeam, curajul mi se clădea şi chiar şi acum, dacă merg undeva şi nu pun o întrebare, am senzaţia că am pierdut timpul. Trebuie mereu să găseşti ceva, rotiţele trebuie să se învârtă.
    Dar erau tot mai multe întrebări.
    Am făcut tot mai mult teren. M-am dus să văd baraje hidroenegetice. Am vorbit cu oameni care se temeau de focurile de artificii pentru că le aminteau de dinamita cu care se răscoleau munţii pentru a se face astfel de lucrări. Trebuie să înţelegi duritatea domeniului despre care scrii sau măcar să te chinui. Trebuie să înţelegi nivelul de complexitate sau măcar să te chinui înainte de a-ţi da cu părerea. Mereu să te chinui.
    Am mers la termocentrale. Ştiţi ce căldură emană cărbunele când arde în acele cuptoare? Guri de iad. Alungă orice ierni. Când toţi s-au transformat peste noapte în apostolii energiei verzi, este important să-ţi aminteşti de căldura aia când se opresc eolienele. Aia este căldura care înveleşte o ţară când vântul stă.
    M-am băgat în pântecele Porţilor de Fier, lângă turbine. Nu-ţi auzi gândurile de forţa apelor. Trebuie să ştii asta ca să îţi dai seama că în astfel de companii, cum este Hidroelectrica, nu este vorba doar despre cifre, ci despre securitatea unei ţări.
    Am fost în reactoare nucleare, am coborât în mine, am inhalat praf de cărbuni, am ieşit cu faţa murdară. Eu am avut noroc bun, dar am scris despre alţii care nu au mai ieşit la suprafaţă. Am zburat cu elicopterul pe platforme marine, am simţit mirosul dintr-o rafinărie, m-am urcat pe o turbină eoliană la 100 de metri înălţime. Am intrat în dispeceratul energetic, cel mai bine păzit secret din energie, pentru a vedea cum o mână de oameni ţin becurile aprinse pentru milioane. Am fost în fabrici de combustibil nuclear. Era un câine gras în faţa sediului, când eu mă aşteptam la SF-uri.
    De fiecare dată m-am întors în redacţie şi am scris, am cărat mii de cititori cu mine ca să vadă complexitatea unui sistem pe care îl iau ca dat. Am făcut legături. Cifrele seci nu înseamnă nimic. Contextualizează mereu, Chief, dar ca să contextualizezi trebuie să ştii, să citeşti, să întrebi.
    De-a lungul anilor, am ratat ştiri, am interpretat greşit, dar niciodată cu intenţie, poate am fost manipulată, dar mereu am încercat să am opinia mea, chiar dacă uneori s-a dovedit că nu era cea corectă. Dar ce bucurie era când aveam dreptate!
    Din 2005 eu tot pun întrebări, vin în redacţie şi când mă ia Sorin (Pâslaru – redactor-şef) la întrebări, îmi dau seama că mai am de întrebat sau, mai rău, că nu am priceput nimic. În continuare, temerea cea mai mare este că nu pun cea mai bună întrebare.
    În fiecare zi, ziarul este gol. În fiecare seară ridicăm catedrala, iar a doua zi o luăm de la capăt. Ziarul trebuie mereu să plece, plin, proaspăt, la timp, de 20 de ani. Şi aşa este. Jurnalismul este antreprenoriat pursânge. Zilnic.
    Când anul trecut am decis să fac o schimbare, Fini mi-a zis: Chief, du-te, dar să ştii că niciodată cineva din afară nu va înţelege ce este aici. Avea dreptate. Niciun alt loc de muncă nu te trimite în locurile pe care le-am văzut eu, nu te conectează la oamenii pe care i-am cunoscut eu, nu te forţează zilnic să vii cu ceva nou.
    Când peste tot eşti învăţat să taci, aici, Chief, trebuie să ai cea mai bună întrebare. De aia eu nici nu zic că mă duc la muncă/job/corporaţie, nici măcar după atâţia ani.
    Eu nu merg la muncă, merg în redacţie sau unde mă poartă ea.”

  • Cifra de a afaceri a Oltchim a crescut cu 20% în primul semestru al anului, până la 577,2 mil. lei

    Din raportul publicat pentru investitori reiese faptul că rezultate economice din primul semestru al anului 2018 pentru Oltchim S.A., au fost în creştere.

    „Cifra de afaceri realizată în primele şase luni ale acestui an de 577,2 milioane de lei, a crescut cu 20,2% faţă de perioada similară a anului trecut (când cifra de afaceri înregistra 480,2 mil lei), fiind susţinută de preţuri de vânzare mai mari la produsele clorosodice, ca urmare a creşterii cotaţiilor internaţionale, precum şi de volume mai mari ale vânzărilor de oxo-alcooli şi produse clorosodice”, precizează compania.

    Compania anunţă că valoarea exporturilor realizate în perioada ianuarie-iunie 2018 a fost de 98,7 milioane de euro, atingând 80% din cifra de afaceri, în creştere cu 20,3% faţă de cele înregistrate în 2017, când era de 82 de milioane de euro, reprezentând 78% din cifra de afaceri.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Profitul Oltchim a crescut de şase ori în trimestrul I 2018, la 46,3 mil. lei, datoriile au scăzut

    Cifra de afaceri a combinatului chimic a crescut la 297,5 milioane de lei (faţă de 221,7 milioane de lei în trimestrul I 2017), pe fondul creşterii vânzărilor atât pe piaţa internă (66,1 milioane de lei, faţă de 54,7 milioane de lei), cât şi la export (231,4 milioane de lei, faţă de 167 milioane de lei).

    Numărul mediu de salariaţi a crescut uşor, de la 1.944 de persoane în trimestrul I 2018 la 1.954 de persoane în trimestrul I 2018.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oltchim a vândut divizia de materiale de construcţii, cu 2,6 milioane euro

    Conform celui mai recent plan de reorganizare a Oltchim, compania a vîndut sau vinde nouă pachete de active – şase uzine, serviciul de ecologizare, un lot de 1.010 vagoane de marfă, divizia de materiale de construcţii. În luna decembrie Chimcomplex Borzeşti, companie a omului de afaceri Ştefan Vuza, a preluat activelor din pachetele cinci pachete şi unul parţial, pentru 582 milioane de lei (127 de milioane de euro).

    Oltchim a intrat în procedură de insolvenţă la 30 ianuarie 2013, iar consorţiul format din Rominsolv SPRL şi BDO Busines Restructuring SPRL a fost numit administrator judiciar.

    Dynamic Selling Group este producător şi distribuitor de profile şi accesorii pentru tâmplărie PVC, înfiinţat în 2004.

  • Cum arăta economia României acum 20 de ani. Trecutul dominat de RAFO, Oltchim sau Rafinăria Astra versus prezentul cu Lidl, Kaufland sau Mega Image

    Dintre liderii economiei în 1998 cinci companii sunt în insolvenţă, iar Oltchim este în reorganizare judiciară după o perioadă în care combinatul chimic a trecut prin diferite etape de restructurare. Insolvenţa este de altfel un fenomen care a marcat ultimul deceniu al economiei locale, cu impact major în businessul companiilor.
     
    Treisprezece companii mari din 1998 sunt însă în picioare şi se menţin între cei mai mari jucători pe pieţele pe care activează.
     
    Petrom era liderul economiei locale în 1998, cu o cifră de afaceri de 2,5 mld. lei. Nouăsprezece ani mai târziu, compania petrolieră care în 2004 intra în portofoliul grupului austriac OMV, raporta o cifră de afaceri de 12,5 mld. lei şi rămânea în top trei cele mai mari companii locale după Automobile Dacia.
     

  • Chimcomplex Borzeşti a depus o ofertă pentru preluarea Oltchim Râmnicu Vâlcea, vizând crearea unui gigant românesc în industria chimică

    “Sunt optimist şi cred în bunele intenţii ale factorilor decizionali, respectiv ale administratorilor judiciari şi ale creditorilor Oltchim faţă de viitorul acestui Combinat – fanion al industriei chimice româneşti şi al tuturor oamenilor din Râmnicu Vâlcea dependenţi în mod direct de buna funcţionare a acestuia. Oferta pe care am depus-o este una corectă, sustenabilă şi bine asumată, iar faptul ca avem resursele umane, know-how- ul şi resursele financiare, ar trebui să fie hotărâtor în luarea unei decizii, astfel încât Oltchim împreună cu Chimcomplex să redevină acel etalon pe care îl merită industria chimică românească pe plan intern şi regional prin intermediul Companiei Române de Chimie”, declară Virgiliu Băncilă, Preşedintele Chimcomplex Borzeşti.

    Planul de afaceri al acestei noi entităţi este fundamentat pe relansarea chimiei româneşti, incluzând posibilitatea de creştere a producţiei industriale la peste 1 miliard de euro anual, in 7 ani de la preluare, precum şi crearea de locuri de muncă la peste 9000 pe orizontală şi verticală cât şi la diversificarea operaţiunilor comerciale in intreaga regiune.

    Citeşte mai multe pe www.zf.ro

  • Oltchim are o cifră de afaceri de 168 de milioane de euro şi pierde 2,5 milioane de euro în 2016

    „Cu toate că producţia vândută a crescut semnificativ din punct de vedere cantitativ, cifra de afaceri obţinută în anul 2016, în valoare de 168 milioane euro, este aproximativ la acelaşi nivel cu cea din anul 2015, din cauza preţurilor de vânzare mai mici ale produselor finite, determinate de evoluţia cotaţiilor internaţionale”, potrivit datelor transmise de combinatul chimic.
     
    Societatea valorifică peste 73% din cifra de afaceri la export şi pe piaţa intracomunitară şi prelimina pentru anul 2016 o balanţă externă netă pozitivă de 96 de milioane de euro, valoarea livrărilor la export şi a celor pe piaţa intracomunitară, în valoare de 123 de milioane de euro, fiind mult mai mare decât valoarea importurilor şi achiziţiilor intracomunitare, care au fost de numai 27 de milioane de euro, transmite compania.
     
    Oltchim S.A. Rm. Vâlcea a înregistrat, în 2016, un rezultat brut preliminat de 20 de milioane de lei.
     

  • Chimcomplex vrea să preia Oltchim şi să înfiinţeze Compania Română de Chimie

    Directorul general al Oltchim, Victor Avram, a participat la inaugurarea unei instalaţii a Chimcomplex şi a declarat că integrarea celor două companii în Compania Română de Chimie ar fi “un pas câştigat pentru ţară”.

    “În România, industria ar trebui să îşi găsească făgaşul normal. În ultima vreme am asistat numai la închideri de fabrici, opriri temporare sau totale. Ar fi nemaipomenit dacă am reuşi să facem o astfel de companie (…). Ar fi un pas câştigat pentru ţară, nu neapărat pentru cele două companii. Cu siguranţă, această integrare, această dezvoltare dă alt potenţial şi ai alt cuvânt de spus pe piaţă în acel moment”, a spus Avram, citat într-un comunicat al Chimcomplex.

    La rândul său, directorul Chimcomplex, Dumitru Coman, a declarat că echipa de management a grupului SCR, din care face parte compania, deţine expertiza şi soluţiile necesare pentru salvarea Oltchim.

    “Credem că platforma de la Oltchim are în continuare potenţial, este nevoie doar de acel catalizator care să integreze energiile celor două echipe. Noi credem că acest catalizator poate fi aşezat în interiorul echipei de la Oltchim împreună cu Chimcomplex”, a spus Coman.

    Principalele produse ale Chimcomplex sunt soda caustică şi clorul. În primul semestru, compania a avut un profit de 14,5 milioane de lei şi o cifră de afaceri de 102 milioane de lei.

    Compania a intenţionat şi în trecut să preia Oltchim. În 2012, Chimcomplex a depus o ofertă pentru combinat, dar aceasta nu a fost selectată câştigătoare a licitaţiei, procedura eşuând ulterior, iar în decembrie 2013 Chimcomplex anunţa o majorare de capital de 157 milioane lei şi că vrea să cumpere activele viabile ale Oltchim.

    Compania de stat din Râmnicu Vâlcea se află în insolvenţă, planul de reorganizare prevăzând vânzarea combinatului pentru minim 307 milioane euro.

    Planul prevede trei variante de valorificare a patromoniului combinatului, una dintre acestea vizând vânzarea Oltchim SPV, care ar urma să fie înfiinţat prin preluarea activelor viabile ale combinatului, fără datorii, iar alta conversia creanţelor creditorilor garantaţi şi bugetari în acţiuni, parţial sau integral. Cea de-a treia variantă se referă la darea în plată a bunurilor imobile terenuri şi clădiri către creditorii bugetari.

  • Chimcomplex vrea să preia Oltchim şi să înfiinţeze Compania Română de Chimie

    Directorul general al Oltchim, Victor Avram, a participat la inaugurarea unei instalaţii a Chimcomplex şi a declarat că integrarea celor două companii în Compania Română de Chimie ar fi “un pas câştigat pentru ţară”.

    “În România, industria ar trebui să îşi găsească făgaşul normal. În ultima vreme am asistat numai la închideri de fabrici, opriri temporare sau totale. Ar fi nemaipomenit dacă am reuşi să facem o astfel de companie (…). Ar fi un pas câştigat pentru ţară, nu neapărat pentru cele două companii. Cu siguranţă, această integrare, această dezvoltare dă alt potenţial şi ai alt cuvânt de spus pe piaţă în acel moment”, a spus Avram, citat într-un comunicat al Chimcomplex.

    La rândul său, directorul Chimcomplex, Dumitru Coman, a declarat că echipa de management a grupului SCR, din care face parte compania, deţine expertiza şi soluţiile necesare pentru salvarea Oltchim.

    “Credem că platforma de la Oltchim are în continuare potenţial, este nevoie doar de acel catalizator care să integreze energiile celor două echipe. Noi credem că acest catalizator poate fi aşezat în interiorul echipei de la Oltchim împreună cu Chimcomplex”, a spus Coman.

    Principalele produse ale Chimcomplex sunt soda caustică şi clorul. În primul semestru, compania a avut un profit de 14,5 milioane de lei şi o cifră de afaceri de 102 milioane de lei.

    Compania a intenţionat şi în trecut să preia Oltchim. În 2012, Chimcomplex a depus o ofertă pentru combinat, dar aceasta nu a fost selectată câştigătoare a licitaţiei, procedura eşuând ulterior, iar în decembrie 2013 Chimcomplex anunţa o majorare de capital de 157 milioane lei şi că vrea să cumpere activele viabile ale Oltchim.

    Compania de stat din Râmnicu Vâlcea se află în insolvenţă, planul de reorganizare prevăzând vânzarea combinatului pentru minim 307 milioane euro.

    Planul prevede trei variante de valorificare a patromoniului combinatului, una dintre acestea vizând vânzarea Oltchim SPV, care ar urma să fie înfiinţat prin preluarea activelor viabile ale combinatului, fără datorii, iar alta conversia creanţelor creditorilor garantaţi şi bugetari în acţiuni, parţial sau integral. Cea de-a treia variantă se referă la darea în plată a bunurilor imobile terenuri şi clădiri către creditorii bugetari.

  • Piperea: Sper să vindem Oltchim în 2015. Nu m-am dus cu mârţoaga la iarmaroc s-o vând pe trei gâşte

    “Metoda prin care încercăm să obţinem un succes al acestui plan de reorganizare este crearea acelui SPV, acelui Oltchim 2, în care să se treacă toate activele, licenţele, autorizaţiile, plus personalul, în aşa fel încât să poată fi cumpărate părţile sociale de un investitor”, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, Gheorghe Piperea, partener coordonator al RomInsolv SPRL, unul din administratorii judiciari ai combinatului din Râmnicu Vâlcea.

    Piperea a afirmat că situaţia actuală a companiei s-a îmbunătăţit semnificativ, iar Oltchim nu mai este “un pacient bolnav, în stare de comă”, ci unul “în convalescenţă”.

    Combinatul funcţionează în prezent la 30% din capacitate şi generează lunar un rulaj de 15 milioane euro şi un EBITDA de peste 700.000 euro, iar peste 70% din producţie pleacă la export.

    Comparativ, în vara anului 2012, când funcţiona la o capacitate de 80%, compania avea pierderi lunare de cinci milioane de euro, potrivit sursei citate.

    “Eu personal am văzut lucrurile acestea, în aşa fel încât să nu fiu considerat un fel de Dănilă Prepeleac. Nu m-am dus cu mârţoaga la iarmaroc ca s-o vând pe trei gâşte. Dacă am văzut că nu există posibilitatea să vinzi mârţoaga, am zis că mă întorc acasă şi încerc s-o fac să arate mult mai bine, ca să pot să o vând la un preţ corect”, a spus Piperea.

    El a precizat că adunarea creditorilor a fost convocată la 9 martie pentru votul asupra planului de reorganizare, asumat de întreaga echipă implicată în acest proces.

    “Pe 9 martie sperăm să obţinem votul celor cinci categorii de creditori”, a afirmat avocatul.

    Dacă va fi aprobat, planul prevede o perioadă de reorganizare de trei ani, cu posibilitatea prelungirii cu încă un an.

    Suma recomandată de un evaluator pentru vânzarea business-ului Oltchim, în baza planului de reorganizare, este de 307 milioane euro, a arătat avocatul, care speră ca o tranzacţie să fie finalizată până la sfârşitul acestui an.

    Costurile necesare pentru crearea SPV sunt estimate la aproape 1,5 milioane euro.

    “Am acordat un grad de recuperare de 70% creditorilor garantaţi, 100% pentru creanţele salariale, cu 30% m-am dus la creditorii esenţiali, indispensabili, iar pentru bugetari este o diferenţă care se calculează luând în calcul toate aceste valori. Creditorii chirografari nu primesc nimic în această ipoteză, pentru că toate celelalte creanţe sunt semnificative”, a arătat Niculae Bălan, partener coordonator în cadrul BDO Business Restructuring SPRL, celălalt administrator judicar al Otchim.

    Tabelul creanţelor totalizează 800 milioane euro, primii trei creditori fiind AAAS, Electrica şi BCR.

    Oltchim a anunţat în ianuarie că planul de reorganizare a companiei va prevede vânzarea către un cumpărător eligibil.

    Autorităţile au încercat de mai multe ori, în ultimii ani, să privatizeze compania, dar demersurile au eşuat, cel mai recent anul trecut, din lipsă de oferte.

    Combinatul chimic este controlat de stat prin Ministerul Economiei, care deţine 54,8% din acţiuni, şi se află în insolvenţă din ianuarie 2013.

    Cifra de afaceri a Oltchim a crescut anul trecut cu 25%, la 141,19 milioane euro, în principal ca urmare a majorării exporturilor, dar şi reducerii preţurilor la ţiţei, iar combinatul chimic a avut din octombrie profit EBITDA lunar pozitiv, pentru prima dată în ultimii trei ani.