Tag: Oltchim

  • Chimcomplex a devenit cel mai mare exportator cu capital românesc în T1

    Câştigurile companiei înainte de dobânzi, impozite, deprecieri şi amortizări (Earnings before interest, taxes, depreciation, and amortization – EBITDA) s-au tripat în primul trimestru al anului, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ajungând la 51,6 milioane de lei.

    „Noua companie ce a rezultat din fuziunea celor două mari platforme chimice ale ţării, Chimcomplex şi Oltchim, a urcat pe primul loc în topul exportatorilor cu capital românesc. Acest fapt se datorează atât unificării celor două volume pe export, cât şi producţiilor record înregistrate în acest prim trimestru din anul 2019. Chimcomplex a devenit şi al treilea cel mai mare consumator de energie din ţară”, a declarat Ştefan Vuza, preşedintele Consiliului de Administraţie al Chimcomplex.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Chimcomplex anunţă că a devenit cel mai mare exportator cu capital românesc din ţară în primul trimestru şi a reuşit să-şi tripleze EBITDA

    Chimcomplex anunţă afaceri de 343,3 milioane lei în T1 2019, de 4,6 ori mai mari decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, la 100 de zile de la preluarea unei părţi semnificative din activele Oltchim, potrivit unui anunţ al companiei.

    Mai mult, compania anunţă că EBITDA s-a triplat în primul trimestru faţă de T1 2018, ajungând la 51,6 milioane lei.

    „Noua companie ce a rezultat din fuziunea celor două mari platforme chimice ale ţării, Chimcomplex şi Oltchim, a urcat pe primul loc în topul exportatorilor cu capital românesc. Acest fapt se datorează atât unificării celor două volume pe export, cât şi producţiilor record înregistrate în acest prim trimestru din anul 2019. Chimcomplex a devenit şi al treilea cel mai mare consumator de energie din ţară”, transmit reprezentanţii companiei.

    Pe plan administrativ a fost finalizat transferul tuturor celor 62 de autorizatii de functionare ale fostului combinat catre Chimcomplex, din care cele mai importante sunt: autorizatia de protectie a mediului, autorizatia de gospodarire a apelor, autorizatiile privind gestionarea certificatelor de dioxid de carbon si a certificatelor verzi, etc. De asemenea a fost finalizata si inventarierea si transferul celor peste 11.500 de obiecte de inventar, mijloace fixe, terenuri, cladiri, utilaje, licente, etc, potrivit unui comunicat oficial.

          

     

  • Una dintre cele mai mari companii româneşti îşi anunţă FALIMENTUL

    „Consorţiul de administratori judiciari ai Oltchim S.A. anunţă că a depus în data de 23.04.2019 la Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr. 887/90/2013, Raportul privind stadiul de implementare a planului de reorganizare a activităţii Oltchim S.A. prin care se solicită instanţei să ia act că durata de implementare a planului de reorganizare a expirat la data de 22.04.2019 şi să dipună deschiderea procedurii falimentului faţă de Oltchim S.A. Mentionăm că astăzi Raportul va fi publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă. Următorul termen procedural este pe 08.05.2019”, se arată în raport.
     
    Oltchim a vândut recent activele de bază către Chimcomplex Borzeşti Oneşti, companie controlată de omul de afaceri Ştefan Vuza, într-o tranzacţie de circa 127 milioane de euro, ceea ce înseamnă că activitatea de bază a combinatului chimic s-a mutat la Chimcomplex.
     
  • Comisia Europeană cere României să recupereze 335 de milioane de euro de la Oltchim

    În acelaşi timp, Comisia a concluzionat că, deoarece au achiziţionat activele în condiţiile pieţei, societăţile care le-au cumpărat nu au beneficiat de ajutoarele acordate anterior societăţii Oltchim. Aceasta înseamnă că răspunderea pentru rambursarea ajutoarelor îi revine Oltchim.
     
    Margrethe Vestager, comisarul responsabil cu politica în domeniul concurenţei, a declarat: „De-a lungul anilor, Oltchim a beneficiat de anularea unor datorii publice semnificative ca valoare. În urma investigaţiei am constatat că măsurile respective au conferit societăţii un avantaj economic neloial, încălcând normele UE privind ajutoarele de stat, avantaj pe care România trebuie să îl recupereze în prezent. În acelaşi timp, vânzarea majorităţii activelor Oltchim în condiţiile pieţei poate asigura un viitor durabil pentru activităţile economice ale societăţii, fără a fi nevoie de sprijin public suplimentar.”
     
  • Comisia Europeană cere României să recupereze 335 de milioane de euro de la Oltchim

    În acelaşi timp, Comisia a concluzionat că, deoarece au achiziţionat activele în condiţiile pieţei, societăţile care le-au cumpărat nu au beneficiat de ajutoarele acordate anterior societăţii Oltchim. Aceasta înseamnă că răspunderea pentru rambursarea ajutoarelor îi revine Oltchim.

    Margrethe Vestager, comisarul responsabil cu politica în domeniul concurenţei, a declarat: „De-a lungul anilor, Oltchim a beneficiat de anularea unor datorii publice semnificative ca valoare. În urma investigaţiei am constatat că măsurile respective au conferit societăţii un avantaj economic neloial, încălcând normele UE privind ajutoarele de stat, avantaj pe care România trebuie să îl recupereze în prezent. În acelaşi timp, vânzarea majorităţii activelor Oltchim în condiţiile pieţei poate asigura un viitor durabil pentru activităţile economice ale societăţii, fără a fi nevoie de sprijin public suplimentar.”

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce se prăbuşeşte una dintre cele mai mari companii româneşti

    Rulajele au fost peste media acestui an pentru Oltchim, în prima şedinţă a săptămânii find înregistrate tranzacţii de 41.800 de lei. 
     
    „Aşa se întâmplă de obicei în cazul unei achiziţii, preţul acţiunilor să scadă. Este foarte probabil ca după finalizarea procedurii de achiziţie compania, care este şi în insolvenţă, să fie delistată în 7-8 luni”, spune avocatul Gheorghe Piperea, administratorul judiciar al Oltchim, prin Rominsolv, pentru ZF. 
     
  • Oltchim Râmnicu Vâlcea se prăbuşeşte la bursă. În doar două zile compania a pierdut 30% din valoarea de piaţă

    Ieri acţiunile companiei s-au depreciat cu 14,8% pe un rulaj de tranzacţionare de aproape 42.000 de lei, iar azi la ora redactării aceste ştiri valorea tranzacţiilor pe acest emitent este de 4.600 de lei. Practic în doar două zile compania a pierdut aproape 30% din valoarea de piaţă la circa 88 milioane de lei capitalizare.
     
    Declinul este surprinzător în contextul în care investitorii cunoşteau preţul şi detaliile tranzacţiei prin care Chimcomplex Borzeşti, controlat de omul de afaceri Ştefan Vuza, cumpăra o mare parte din activele Oltchim.
     
  • Roxana Petrescu, senior editor ZF: „Când peste tot eşti învăţat să taci, aici, Chief, trebuie să ai cea mai bună întrebare“

    Aveam 21 de ani, eram la Finanţe-Bănci la ASE şi habar nu aveam de nimic, dar ştiam din generală că eu vreau să scriu. Asta îmi plăcea mie. Am văzut anunţul, am sunat în redacţie, era pe atunci în spatele Teatrului Naţional, şi am venit la interviu, fără CV. Nu era necesar. Niciodată nu a fost necesar la ZF în redacţie.

    Am dat de Cristian Hostiuc (Fini), care m-a întrebat o formulă cu rata inflaţiei (ulterior am aflat că nici el nu o ştia, dar testa el ceva). Nu am minţit. Am zis că nu o ştiu. Slab, Chief, a decretat Fini, mijindu-şi ochii pe sub ochelari. (Toţi în redacţie suntem Chief, indiferent de ce scrie pe cartea de vizită.) Am făcut nişte traduceri şi după câteva săptămâni de probă m-am angajat la ZF. Primul job. Nu aveam nici 400 de lei pe lună, dar pentru mine erau o comoară. Adio bani de la părinţi. Îmi luam în fiecare zi o sută de grame de Fornetti cu telemea de la Universitate şi jur că pateurile alea aveau gust de libertate. Nu exista mândrie mai mare (nici masă mai bună).
    Mă uitam cu jind la cei care scriau despre afaceri de la zero la ZF în timp ce eu făceam traduceri, alergând după un calculator liber. Asta îmi doream şi eu, dar nu a fost să fie.
    Într-o zi, Adrian Mîrşanu, pe atunci editor al secţiunii de companii, poate cel mai bun jurnalist pe piaţa de fuziuni şi achiziţii, specializat în zona de energie, m-a întrebat dacă nu vreau să încep să scriu pe acest domeniu. Adi e un tip foarte isteţ (acum are platforma mirsanu.ro), aşa că mi-a vândut frumos companiile energetice. Chief, sunt cele mai mari, cei mai mulţi bani, putere. Sigur, am acceptat provocarea.
    Fără să ştiu, m-am trezit într-un microbuz în drum spre Oltchim la un eveniment prezentat de Mihaela Rădulescu. Eu eram şocată de faptul că Mihaela Rădulescu era mai mică de înălţime decât mă aşteptam, nu de Oltchim în sine. Am pus o întrebare la conferinţă (ne făceam liste întregi, ne făceam background, tot), am scris un material oribil pe care l-am transmis din autocar şi pe care Adi mi l-a refăcut cap-coadă, dar care a doua zi a mişcat acţiunile combinatului.
    După bucuria de moment generată de importanţa mea subită, a urmat calvarul. Nu pricepeam nimic din energie. Nu ştiam diferenţa dintre distribuţie şi furnizare, tarife, reglementări, privatizări, interese. Băi, Chief, dar tu chiar nu pricepi nimic! Verdictele sunt foarte clare la ZF, la fel şi lipsa mănuşilor în transmiterea lor. Unde naiba erau afacerile de la zero la care visam eu când toate erau făcute deja în energie? 
    Am început să fac teren. Am început cu conferinţele. În 2006, ţin minte că l-am văzut pentru prima dată pe Dinu Patriciu, proprietarul Rompetrol. Era o conferinţă, într-o sală mică din sediul grupului, plină cu ziarişti. Patriciu era un munte de om. Conferinţa a fost făcută imediat după ce s-a pus un sechestru pe 26% din acţiunile Rompetrol.
    «Noaptea vaca rumegă. Câinele, deranjat de vacă, latră. Ciobanul nu poate să doarmă din cauza lătratului câinelui. Ce face ciobanul? Împuşca vaca», a spus Patriciu.Ciobanul era Băsescu, iar vaca era rafinăria lui. Abia începusem să fac primii paşi în presă şi mă izbeam de un om care nu se încurca în declaraţii corporatiste, expresive ca nişte bucăţi de cherestea. Nici nu aveţi idee cât ne lipsesc aceşti oameni.
    Nu mai ţin minte dacă atunci i-am pus vreo întrebare, dar mi-am format treptat curajul, pentru că veneam în redacţie şi automat eram luată în vizor: Chief, ce ai întrebat? Dar cine a pus întrebarea aia? A, păi vezi? Aia era o întrebare bună, nu a ta. Tu de ce nu ai întrebat? Degeaba te duci, Chief, la conferinţe dacă nu întrebi!
    Cu fiecare conferinţă la care mergeam, curajul mi se clădea şi chiar şi acum, dacă merg undeva şi nu pun o întrebare, am senzaţia că am pierdut timpul. Trebuie mereu să găseşti ceva, rotiţele trebuie să se învârtă.
    Dar erau tot mai multe întrebări.
    Am făcut tot mai mult teren. M-am dus să văd baraje hidroenegetice. Am vorbit cu oameni care se temeau de focurile de artificii pentru că le aminteau de dinamita cu care se răscoleau munţii pentru a se face astfel de lucrări. Trebuie să înţelegi duritatea domeniului despre care scrii sau măcar să te chinui. Trebuie să înţelegi nivelul de complexitate sau măcar să te chinui înainte de a-ţi da cu părerea. Mereu să te chinui.
    Am mers la termocentrale. Ştiţi ce căldură emană cărbunele când arde în acele cuptoare? Guri de iad. Alungă orice ierni. Când toţi s-au transformat peste noapte în apostolii energiei verzi, este important să-ţi aminteşti de căldura aia când se opresc eolienele. Aia este căldura care înveleşte o ţară când vântul stă.
    M-am băgat în pântecele Porţilor de Fier, lângă turbine. Nu-ţi auzi gândurile de forţa apelor. Trebuie să ştii asta ca să îţi dai seama că în astfel de companii, cum este Hidroelectrica, nu este vorba doar despre cifre, ci despre securitatea unei ţări.
    Am fost în reactoare nucleare, am coborât în mine, am inhalat praf de cărbuni, am ieşit cu faţa murdară. Eu am avut noroc bun, dar am scris despre alţii care nu au mai ieşit la suprafaţă. Am zburat cu elicopterul pe platforme marine, am simţit mirosul dintr-o rafinărie, m-am urcat pe o turbină eoliană la 100 de metri înălţime. Am intrat în dispeceratul energetic, cel mai bine păzit secret din energie, pentru a vedea cum o mână de oameni ţin becurile aprinse pentru milioane. Am fost în fabrici de combustibil nuclear. Era un câine gras în faţa sediului, când eu mă aşteptam la SF-uri.
    De fiecare dată m-am întors în redacţie şi am scris, am cărat mii de cititori cu mine ca să vadă complexitatea unui sistem pe care îl iau ca dat. Am făcut legături. Cifrele seci nu înseamnă nimic. Contextualizează mereu, Chief, dar ca să contextualizezi trebuie să ştii, să citeşti, să întrebi.
    De-a lungul anilor, am ratat ştiri, am interpretat greşit, dar niciodată cu intenţie, poate am fost manipulată, dar mereu am încercat să am opinia mea, chiar dacă uneori s-a dovedit că nu era cea corectă. Dar ce bucurie era când aveam dreptate!
    Din 2005 eu tot pun întrebări, vin în redacţie şi când mă ia Sorin (Pâslaru – redactor-şef) la întrebări, îmi dau seama că mai am de întrebat sau, mai rău, că nu am priceput nimic. În continuare, temerea cea mai mare este că nu pun cea mai bună întrebare.
    În fiecare zi, ziarul este gol. În fiecare seară ridicăm catedrala, iar a doua zi o luăm de la capăt. Ziarul trebuie mereu să plece, plin, proaspăt, la timp, de 20 de ani. Şi aşa este. Jurnalismul este antreprenoriat pursânge. Zilnic.
    Când anul trecut am decis să fac o schimbare, Fini mi-a zis: Chief, du-te, dar să ştii că niciodată cineva din afară nu va înţelege ce este aici. Avea dreptate. Niciun alt loc de muncă nu te trimite în locurile pe care le-am văzut eu, nu te conectează la oamenii pe care i-am cunoscut eu, nu te forţează zilnic să vii cu ceva nou.
    Când peste tot eşti învăţat să taci, aici, Chief, trebuie să ai cea mai bună întrebare. De aia eu nici nu zic că mă duc la muncă/job/corporaţie, nici măcar după atâţia ani.
    Eu nu merg la muncă, merg în redacţie sau unde mă poartă ea.”

  • Cifra de a afaceri a Oltchim a crescut cu 20% în primul semestru al anului, până la 577,2 mil. lei

    Din raportul publicat pentru investitori reiese faptul că rezultate economice din primul semestru al anului 2018 pentru Oltchim S.A., au fost în creştere.

    „Cifra de afaceri realizată în primele şase luni ale acestui an de 577,2 milioane de lei, a crescut cu 20,2% faţă de perioada similară a anului trecut (când cifra de afaceri înregistra 480,2 mil lei), fiind susţinută de preţuri de vânzare mai mari la produsele clorosodice, ca urmare a creşterii cotaţiilor internaţionale, precum şi de volume mai mari ale vânzărilor de oxo-alcooli şi produse clorosodice”, precizează compania.

    Compania anunţă că valoarea exporturilor realizate în perioada ianuarie-iunie 2018 a fost de 98,7 milioane de euro, atingând 80% din cifra de afaceri, în creştere cu 20,3% faţă de cele înregistrate în 2017, când era de 82 de milioane de euro, reprezentând 78% din cifra de afaceri.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Profitul Oltchim a crescut de şase ori în trimestrul I 2018, la 46,3 mil. lei, datoriile au scăzut

    Cifra de afaceri a combinatului chimic a crescut la 297,5 milioane de lei (faţă de 221,7 milioane de lei în trimestrul I 2017), pe fondul creşterii vânzărilor atât pe piaţa internă (66,1 milioane de lei, faţă de 54,7 milioane de lei), cât şi la export (231,4 milioane de lei, faţă de 167 milioane de lei).

    Numărul mediu de salariaţi a crescut uşor, de la 1.944 de persoane în trimestrul I 2018 la 1.954 de persoane în trimestrul I 2018.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro