BusinessMagazin

Tag: ohio

  • Cine este responsabil pentru succesul salatei de cartofi, aflată în top 10 cele mai vizibile proiecte pe Kickstarter?

    În acel moment avea în jur de 200 de finanţatori. După apariţia în presă traficul pe pagina salatei a decolat, atingând 4,1 milioane de vizite. Pe 7 iulie traficul atingea chiar şi 125.000 de unici pe oră, fapt care face proiectul unul dintre cele mai vizitate pagini pe Kickstarter.

    Topul 10 este următorul:

    1. Consloa de jocuri Ouya, 63.416 finanţatori, 8,596 milioane dolari strânşi
    2. Pebble Watch, 68,929 finanţări, 10,266 milioane dolari strânşi
    3. Filmul “Veronica Mars”, 91.585 finanţări, 5,702 milioane dolari strânşi
    4. Salata de cartofi, 6.911 finanţări, 55.492 dolari strânşi
    5. Double Fine Adventure, joc video, 87.142 finanţări, 3,336 milioane dolari strânşi
    6. Project Eternity, joc video, 73.986 finaţatori, 3,986 milioane dolari
    7. Penny Arcade, comics, 9.069 finanţări, 528.144 dolari strânşi
    8. Reading Rainbow, librărie interactivă, 105.857 finaţări, 5,408 milioane dolari
    9. Mighty No9, joc video, 67.226 finaţări, 3,845 milioane dolari
    10. Oculus Rift, hardware, 9.522 finaţări, 2,437 milioane dolari

    În medie, salata de cartofi a primit 8,03 dolari de la un finanţator, mult mai puţin decât media Kickstrater, de 77,51 dolari/finanţator.
    Pe de altă parte, proiectul a făcut deliciul presei, care poate fi considerată drept principalul vector al succesului său: 2.068 de menţiuni în 54 de ţări, din care 1319 articole în SUA, 272 în Australia, 95 în Canada, 70 în Marea Britanie, 49 în India, 29 în Singapore, 20 în Germania.

  • A cerut 10 dolari şi a primit 34.000. Pentru acest tânăr, reţeta succesului a fost o salată de cartofi

    Totul a început cu o cerere simplă: Zack Brown, din Statele Unite, a postat reţeta unei salate de cartofi pe Kickstarter şi a cerut 10 dolari pentru a cumpăra ingredientele.

    Bărbatul a avut însă parte de o surpriză extraordinară: în doar cinci zile, pagina sa a strâns aproape 35.000 de dolari de la peste trei mii de susţinători. Explicaţia? Aparent, niciuna.

    Susţinătorii au fost atât de încântaţi de ideea unei salate de cartofi, încât s-au grăbit să doneze sume cuprinse între 5 şi 20 de dolari pentru a-i asigura bărbatului cele necesare. La rândul său, acesta a anunţat că va închiria o sală şi va organiza o petrecere pentru care va organiza cantităţi uriaşe din deja celebra salată. Bineînţeles, toţi susţinătorii vor fi invitaţi.

    Kickstarter este probabil cel mai cunoscut site de „crowdfunding„. Sistemul este unul destul de simplu, dar necesită o serie de paşi de urmat. Astfel, în momentul în care cineva are o idee, să spunem realizarea unui joc pentru telefoane mobile, el postează o descriere a jocului, un clip de câteva minute în care prezintă ideea şi o prezentare a sa.

    Proiectul este analizat de angajaţii Kickstarter şi, dacă îndeplineşte normele cerute de site, este publicat. Există o serie de criterii importante: proiectul trebuie să aibă o sumă ţintă (spre exemplu, 5.000 de dolari) pe care să o atingă în 30 de zile; iniţiatorii proiectului trebuie să-i răsplătească pe cei care donează (menţionarea numelui ca susţinători ai jocului, accesul gratuit la joc după finalizarea sa etc.); nu în ultimul rând, autorii trebuie să informeze în mod constant asupra modului în care proiectul evoluează.

    Dacă după 30 de zile suma ţintă a fost atinsă, banii sunt creditaţi în contul proiectului. Dacă acest lucru nu se întâmplă, donaţiile sunt returnate către cei care au investit în proiect. Alte site-uri de finanţare în grup acordă proiectului suma acumulată, indiferent dacă ţinta a fost sau nu atinsă.

    Doar persoanele domiciliate în Statele Unite pot posta proiecte pe Kickstarter.

  • A cerut 10 dolari şi a primit 34.000. Pentru acest tânăr, reţeta succesului a fost o salată de cartofi

    Totul a început cu o cerere simplă: Zack Brown, din Statele Unite, a postat reţeta unei salate de cartofi pe Kickstarter şi a cerut 10 dolari pentru a cumpăra ingredientele.

    Bărbatul a avut însă parte de o surpriză extraordinară: în doar cinci zile, pagina sa a strâns aproape 35.000 de dolari de la peste trei mii de susţinători. Explicaţia? Aparent, niciuna.

    Susţinătorii au fost atât de încântaţi de ideea unei salate de cartofi, încât s-au grăbit să doneze sume cuprinse între 5 şi 20 de dolari pentru a-i asigura bărbatului cele necesare. La rândul său, acesta a anunţat că va închiria o sală şi va organiza o petrecere pentru care va organiza cantităţi uriaşe din deja celebra salată. Bineînţeles, toţi susţinătorii vor fi invitaţi.

    Kickstarter este probabil cel mai cunoscut site de „crowdfunding„. Sistemul este unul destul de simplu, dar necesită o serie de paşi de urmat. Astfel, în momentul în care cineva are o idee, să spunem realizarea unui joc pentru telefoane mobile, el postează o descriere a jocului, un clip de câteva minute în care prezintă ideea şi o prezentare a sa.

    Proiectul este analizat de angajaţii Kickstarter şi, dacă îndeplineşte normele cerute de site, este publicat. Există o serie de criterii importante: proiectul trebuie să aibă o sumă ţintă (spre exemplu, 5.000 de dolari) pe care să o atingă în 30 de zile; iniţiatorii proiectului trebuie să-i răsplătească pe cei care donează (menţionarea numelui ca susţinători ai jocului, accesul gratuit la joc după finalizarea sa etc.); nu în ultimul rând, autorii trebuie să informeze în mod constant asupra modului în care proiectul evoluează.

    Dacă după 30 de zile suma ţintă a fost atinsă, banii sunt creditaţi în contul proiectului. Dacă acest lucru nu se întâmplă, donaţiile sunt returnate către cei care au investit în proiect. Alte site-uri de finanţare în grup acordă proiectului suma acumulată, indiferent dacă ţinta a fost sau nu atinsă.

    Doar persoanele domiciliate în Statele Unite pot posta proiecte pe Kickstarter.

  • Capitalistul săptămânii: Thomas Alva Edison

     Tânărul Edison a obţinut drepturile exclusive de a vinde ziare în mijloacele de transport şi, cu ajutorul a patru asistenţi, a început să tipărească ziarul Grand Trunk Herald. Acesta a fost începutul activităţii antreprenoriale duse de Edison.

    După ce a salvat un copil de trei ani din faţa unui tren în mers, a primit un post de telegrafist, la 16 ani. Iar în 1866, când avea doar 19 ani, s-a mutat în Louisville, Kentucky, unde a început să lucreze în cadrul biroului Associated Press. Lucra în schimbul de noapte, iar acest lucru îi permitea să îşi dedice timpul celor două activităţi preferate: cititul şi experimentele. Într-o noapte, în timp ce lucra la o baterie, a vărsat acid sulfuric. Acesta a găurit podeaua şi s-a scurs pe biroul şefului lui.

    A doua zi, a fost concediat, iar ca urmare şi-a dedicat tot timpul experimentelor. În 1869, tânărul inovator breveta maşina electromagnetică de înregistrat voturi, însă originalitatea acesteia nu i-a asigurat succesul comercial. A conceput apoi un telegraf care putea să primească şi să trimită simultan câte două mesaje. Western Union a cumpărat tehnologia inventată de Edison, asigurând acestuia resursele financiare necesare pentru a se muta din Newark, NJ, în localitatea Menlo Park din apropiere. În 1876 a deschis un laborator unde putea explora posibilităţile dinamului şi ale altor dispozitive electrice.

    Acel laborator urma să producă poate cea mai mare invenţie a timpurilor sale – becul electric cu filament funcţional. În 1890, Edison a fondat compania Edison General Electric Company prin regruparea diferitelor societăţi pe care le deţinea. A apărut şi un competitor, Thomson-Houston Company, devenit principala companie de inovaţii electrice prin seria de fuziuni conduse de Charles A. Coffin, fost producător de încălţăminte din Lynn, Massachusettes.

    Pe măsură ce se extindeau, celor două companii le era tot mai greu să producă separat instalaţii electrice complete bazându-se exclusiv pe propriile brevete şi tehnologii. Prin urmare, în 1892, cele două companii s-au unit. Noua organizaţie a primit numele de General Electric Company. Edison a fost activ în afaceri până la sfârştiul vieţii. Câteva dintre propunerile iniţiate de el continuă să facă parte din GE şi în prezent, mai exact diviziile de iluminat, transport, produse industriale, transport de energie şi echipamente medicale. La o sută de ani de la debut, GE şi-a extins prezenţa pe noi pieţe, online şi în întreaga lume. În 2012, General Electric a înre-gistrat venituri de 144,9 miliarde de dolari.

  • Cazul celor trei femei sechestrate timp de un deceniu: Principalul suspect a fost inculpat. IMAGINI cu cei trei suspecţi

     Castro, în vârstă de 52 de ani, este acuzat că le-a violat pe Amanda Berry, Gina DeJesus şi Michelle Knight în timp ce erau sechestrate în casa sa.

    Cei doi fraţi ai săi, Pedro (54 de ani) şi Onil (50 de ani), arestaţi în acelaşi timp cu el, nu au fost în schimb inculpaţi în acest dosar, a adăugat procurorul în cursul unei conferinţe de presă.

    “Nimic nu ne permite să credem că ei au fost implicaţi sau că erau la curent” cu acţiunile fratelui lor, a declarat şeful adjunct al poliţiei din acest oraş, Ed Tomba. “Nu am găsit nicio dovadă că ar fi legaţi cu această crimă”, a insistat acesta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eşti fan metal? E posibil ca în tine să se ascundă un om de ştiinţă

    Apare astfel o nouă categorie de iubitori ai muzicii metal care-şi spun “metalectuali” şi pe care îi interesează să afle despre cum metalul îi electrizează pe tinerii din ziua de azi la fel cum rock’n’rollul îi electriza pe tinerii anilor ’60, despre tendinţele în materie de măşti şi machiaj ale trupelor ori despre evoluţia tricourilor purtate la concertele de heavy metal, scrie Wall Street Journal.

    Muzicologii prezenţi la recent încheiatul eveniment au discutat, spre exemplu, despre tehnicile interpretative ale vocaliştilor de death metal şi au opţiunea de a-şi publica studiile în revista “Metal Music Studies”, editată de către Societatea Internaţională pentru Studii în domeniul Muzicii Metal.  Metalectualli cercetează şi diverse alte aspecte legate de genul metal, cum ar fi particularităţile etnografice şi culturale ale acestuia în Puerto Rico, Azerbaidjan sau China.

    Cercetările lor sunt, uneori, finanţate chiar de către guverne, aşa cum se întâmplă în Noua Zeelandă, unde autorităţile i-au pus la dispoziţie unui cercetător mijloacele necesare efectuării unor studii asupra aşa-numiţilor “bogans”, membri ai clasei de jos iubitori de metal.

    Cei care doresc să studieze genul metal în mod ştiinţific nu sunt însă priviţi de toată lumea cu ochi buni, acuzaţi fiind că risipesc banii contribuabililor ori avertizaţi că o carieră în domeniu nu prea are şanse de reuşită.