Tag: ohio

  • BREAKING Nou atac armat în SUA, la doar câteva ore de la masacrul din El Paso: Cel puţin nouă persoane au murit, iar alte 16 au fost rănite, în Ohio

    Potrivit Poliţiei din Dayton, Ohio, autorul atacului a murit în urma incidentului armat.Asistentul şefului poliţiei, Matt Carper, a declarat pentru reporteri că ofiţerii au reuşit să îl doboare pe atacator.

    “Oamenii noştri sunt foarte bine antrenaţi pentru o astfel de situaţie”, a declarat acesta.Poliţia a fost anunţată că un astfel de incident este în desfăşurare în jurul orei locale 01.00, în faţa unui bar din districtul Oregon, Ohio.

    Victimele au fost transportate de urgenţă la spitale, a informat presa.”Am avut ofiţeri în apropiere şi au reuşit să răspundă la timp şi să pună capăt incidentului”, a informat Departamentul de Poliţie din Dayton.

    Incidentul a avut loc la doar câteva ore de atacul armat din El Paso, Texas, în urma căruia alte 20 de persoane au murit.

    Autorităţile cer ajutorul martorilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea şomerului care a creat una dintre cele mai importante afaceri din lume. Acum compania are 64.000 de angajaţ şi venituri de 15,38 miliarde de dolari

    Frank Augustus Seiberling s-a născut pe 6 octombrie 1859 în Western Star, Ohio, SUA. A fost al doilea din cei nouă copii – şapte fiice şi doi fii – ai antreprenorului John Frederick şi ai Catherinei Miller Seiberling. El a urmat timp de doi ani cursurile colegiului Heidelberg din Tiffin, Ohio, înainte de a se alătura companiei producătoare de maşini agricole a tatălui său, J.F. Seiberling Company.

    În 1887, Seiberling s-a căsătorit cu Gertrude Ferguson Penfield; cei doi au avut şapte copii, trei fete şi patru băieţi. În anul 1890 au venit vremuri grele pentru antreprenorii americani, odată cu instaurarea Panicii (o perioadă de recesiune acută), în timpul căreia multe businessuri au eşuat, inclusiv compania deţinută de tatăl antreprenorului.

    Şomer la aproape 40 de ani şi cu responsabilitatea de a-şi întreţine soţia şi cei şapte copii, Seiberling a cumpărat în 1898, cu 13.500 de dolari, o fabrică de 28.000 de metri pătraţi din East Akron, împrumutând o parte importantă din sumă de la un cumnat. Avându-l pe fratele său drept partener, antreprenorul a deschis în acelaşi an o companie de cauciuc. Şi-a numit compania Goodyear, în onoarea lui Charles Goodyear, un inventator american care descoperise procedeul de vulcanizare a cauciucului, însă care a murit falit, fără să se bucure de succesul invenţiei sale.

    În timpul activităţii în compania Goodyear, Frank Seiberling a înregistrat 19 patente. Unul dintre cele mai renumite este Seiberling State Tire Building, o maşină folosită pentru producerea mecanică a anvelopelor, inventată de Seiberling în colaborare cu inginerul-şef William State şi patentată în 1908. Maşina a mecanizat construcţia de anvelope, ceea ce a permis industriei să treacă de la procesul greoi de fabricare manuală a acestora, care permitea unui om să producă doar cinci anvelope în zece ore, la o producţie mult mai rapidă, de 60 de anvelope pe zi. Maşina lui Seiberling a revoluţionat industria şi a condus la o explozie a producţiei de anvelope.

    Compania a primit 50 de licenţe şi a obţinut circa 2 milioane de dolari din drepturi de autor. Până în 1913, peste jumătate din anvelopele fabricate în Statele Unite au fost produse de maşina lui Seiberling. Antreprenorul şi compania pe care a fondat-o au primit şi alte brevete, pentru crearea primei jante universale a pneului şi inventarea unei anvelope pneumatice pentru camioane, care a înlocuit în cele din urmă anvelopele standard. Până în 1916, compania Goodyear Tire & Rubber a fost cel mai mare producător de pneuri din lume. Frank a devenit cunoscut drept „Micul Napoleon“ din industria cauciucului datorită staturii sale mici şi ambiţiei neclintite de a reuşi. El a jucat un rol important şi în transformarea orăşelului Akron în „capitala mondială a cauciucului“.

    În 1921, compania a fost refinanţată şi reorganizată, iar Frank şi Charles Seiberling au demisionat din funcţie. Frank Seiberling a pus bazele unei alte companii, Seiberling Rubber, în Barberton, Ohio.

    Pe lângă meritele sale de inventator, Seiberling a fost cunoscut şi ca filantrop, folosindu-şi influenţa şi o mare parte din avere pentru a construi case şi spitale, pentru a îmbunătăţi transportul local şi naţional şi pentru amenajarea de spaţii verzi, sponsorizând totodată mai multe campanii dedicate artei şi culturii. În iunie 1911 însă, Seiberling a anunţat că va finanţa o încercare de zbor transatlantic al unei aeronave, condus de Melvin Vaniman. În iulie 1912, avionul Akron a explodat, iar Vaniman şi echipajul său au fost ucişi.

    Antreprenorul a murit de pneumonie pe 11 august 1955. Compania Goodyear Tire and Rubber Company, al treilea producător de anvelope pentru autovehicule, avioane, maşini industriale şi maşini grele la nivel mondial, cu un număr de circa 64.000 de angajaţi, a avut în 2017 venituri de 15,38 miliarde de dolari.

  • Politica lui Donald Trump dă roade: Fiat investeşte 1000 de milioane de dolari în SUA

    Compania Fiat va investí 1000 de milioane de dolari în Statele Unite, anunţând că va crea 2000 de noi locuri de muncă în Ohio şi Michigan, ca urmare a mesajului transmis de preşedintele ales al SUA, Donald Trump, anunţă cotidianul spaniol, El Pais.

    Compania Fiat va investí 1000 de milioane de dolari în Statele Unite, anunţând că va crea 2000 de noi locuri de muncă în Ohio şi Michigan, ca urmare a mesajului transmis de preşedintele ales al SUA, Donald Trump. Acesta a ameninţat săptămâna trecută companiile General Motors şi Toyota cu sancţiuni de ordin financiar pentru a le determina să renunţe la relocarea locurilor de muncă din Statele Unite, arată El Pais.

    Fiat a anunţat “planul industrial”, aşa cum compania a denumit acest proiect, pentru a resuscita producţia Jeep Wagoneer şi Grand Wagonner.

    Ohio şi Michigan sunt două dintre state-cheie, care au decis victoria electorală a lui Trump în ultimele alegeri prezidenţiale. În timpul campaniei, el a promis să impună taxă de 35% pentru vehiculele importate din ţările care au costuri de producţie reduse. Ford Motor a renunţat săptămâna trecută la o investiţie de 1.600 milioane de dolari în Mexic, pentru a-şi extinde producţia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un mic oraş din Ohio deţine secretul pentru victoria lui Trump

    Mary Petrozzi lucrează la o florărie în Smithfield, un mic oraş din zona rurală a statului american Ohio. Este o regiune unde drumurile sunt pustii, puternic lovită de închiderea mai multor fabrici.

    Petrozzi a sperat că Barack Obama va schimba lucrurile în comunitatea sa. Cu 8 ani şi 2 luni în urmă, candidatul democrat a făcut o scurtă oprire în Smithfield, promiţând 5 milioane de noi locuri de muncă, redeschiderea unităţilor de producere a oţelului şi investiţii masive în minele de cărbune.

    În această comunitate unde clasa medie e majoritară – aşa-numiţii blue collars – Obama a câştigat votul lui Petrozzi. El a câştigat în cadrul alegerilor din 2008 Jefferson County la o diferenţă de doar 50 de voturi.

    Cei de la Business Insider au întrebat-o însă pe Mary Petrozzi cum arată comunitatea ei astăzi: “Totul este rău”, a răspuns ea. “Nu am văzut nicio schimbare în bine de când Obama a venit la putere.”

    Mesajul ei sună exact ca o reclamă a lui Donald Trump; ea şi-a dorit ca democratul care a ocupat Casa Albă timp de 8 ani să schimbe ţara în bine, să redeschidă fabrici şi să creeze locuri de muncă. Nu s-a întâmplat însă asta.

    Ţinutul care l-a ales la limită pe Barack Obama acum 8 ani l-a ales marţi pe Trump cu peste 60% dintre voturi. Campania republicanului a fost perfect croită pentru oraşe muncitoreşti, aşa cum este Smithfield şi aşa cum sunt multe altele în state pe care Donald Trump le-a câştigat.

    Succesul surprinzător al lui Trump în zona de Nord-Est, aşa-numita “centură de rugină”, demonstrază că a existat un număr semnificativ de votanţi precum Mary Petrozzi, dispuşi să îi ofere lui Trump şansa de a schimba America.

  • Singurul sănătos la cap

    “La ce s-o fi gândit dl. Trump?” se întrebau, retoric, jurnaliştii de la New York Times.

    Şi nu sunt singurii: presa din Statele Unite începe să nu mai fie indiferentă la o situaţie din ce în ce mai periculoasă. E o situaţie care seamănă cu ce s-a întâmplat în România acum 16 ani, când mai toate instituţiile care aveau sau nu dreptul de a emite o opinie pertinentă au ales răul cel mai mic şi s-au aliniat, cuminte, în spatele lui Ion Iliescu. Presa din Statele Unite, aşadar, începe să lovească tot mai tare într-un candidat care pare că nu crede în nimeni sau nimic şi care beneficiază de o susţinere tot mai mare din partea celor care nu înţeleg cum funcţionează o o societate democratică.

    Nu cred că Trump poate câştiga alegerile din toamnă, indiferent cât de puternică ar fi mişcarea anti-sistem care a marcat spectrul politic american în ultimele 12 luni; dar posibilitatea există, iar gândul de a-l avea pe Donald Trump la conducerea unei (încă) superputeri este de-a dreptul terifiant.

    “Suntem obligaţi să alegem singurul candidat sănătos la cap”, spunea Michael Bloomberg, fostul primar miliardar al oraşului New York, referindu-se la Hillary Clinton în încheierea discursului său ţinut azi-dimineaţă la convenţia democrată.

    Americanii ar face bine să-i asculte sfatul : sănătos la cap sau nu, Trump reprezintă un pericol pentru securitatea lumii întregi. Nu spun că ar începe războaie în Orient Mijlociu sau că ar trimite submarine în Coreea de Nord, dar ar putea distruge ceea ce generaţii înaintea sa au muncit să construiască: alianţe.

    Cât despre Hillary Clinton, mă îndoiesc serios că ea este “cel mai bun candidat”, aşa cum o tot numesc liderii democraţi. Dar reprezintă cu siguranţă răul cel mai mic.

  • Opinie Bogdan Angheluţă: Singurul sănătos la cap

    “Hei Rusia, dacă mă asculţi, sper că vei reuşi să găseşti cele 30.000 de email-uri pierdute de pe serverul lui Clinton. Îţi vom fi cu toţii foarte recunoscători!” Cuvintele de mai sus îi aparţin lui Donald Trump şi au fost rostite recent, la câteva zile după încheierea convenţiei republicane din Cleveland, Ohio, în cadrul căreia a fost desemnat drept candidat al partidului la alegerile prezidenţiale din noiembrie.

    “La ce s-o fi gândit dl. Trump?” se întrebau, retoric, jurnaliştii de la New York Times.

    Şi nu sunt singurii: presa din Statele Unite începe să nu mai fie indiferentă la o situaţie din ce în ce mai periculoasă. E o situaţie care seamănă cu ce s-a întâmplat în România acum 16 ani, când mai toate instituţiile care aveau sau nu dreptul de a emite o opinie pertinentă au ales răul cel mai mic şi s-au aliniat, cuminte, în spatele lui Ion Iliescu. Presa din Statele Unite, aşadar, începe să lovească tot mai tare într-un candidat care pare că nu crede în nimeni sau nimic şi care beneficiază de o susţinere tot mai mare din partea celor care nu înţeleg cum funcţionează o o societate democratică.

    Nu cred că Trump poate câştiga alegerile din toamnă, indiferent cât de puternică ar fi mişcarea anti-sistem care a marcat spectrul politic american în ultimele 12 luni; dar posibilitatea există, iar gândul de a-l avea pe Donald Trump la conducerea unei (încă) superputeri este de-a dreptul terifiant.

    “Suntem obligaţi să alegem singurul candidat sănătos la cap”, spunea Michael Bloomberg, fostul primar miliardar al oraşului New York, referindu-se la Hillary Clinton în încheierea discursului său ţinut azi-dimineaţă la convenţia democrată.

    Americanii ar face bine să-i asculte sfatul : sănătos la cap sau nu, Trump reprezintă un pericol pentru securitatea lumii întregi. Nu spun că ar începe războaie în Orient Mijlociu sau că ar trimite submarine în Coreea de Nord, dar ar putea distruge ceea ce generaţii înaintea sa au muncit să construiască: alianţe.

    Cât despre Hillary Clinton, mă îndoiesc serios că ea este “cel mai bun candidat”, aşa cum o tot numesc liderii democraţi. Dar reprezintă cu siguranţă răul cel mai mic.

  • Cine este responsabil pentru succesul salatei de cartofi, aflată în top 10 cele mai vizibile proiecte pe Kickstarter?

    În acel moment avea în jur de 200 de finanţatori. După apariţia în presă traficul pe pagina salatei a decolat, atingând 4,1 milioane de vizite. Pe 7 iulie traficul atingea chiar şi 125.000 de unici pe oră, fapt care face proiectul unul dintre cele mai vizitate pagini pe Kickstarter.

    Topul 10 este următorul:

    1. Consloa de jocuri Ouya, 63.416 finanţatori, 8,596 milioane dolari strânşi
    2. Pebble Watch, 68,929 finanţări, 10,266 milioane dolari strânşi
    3. Filmul “Veronica Mars”, 91.585 finanţări, 5,702 milioane dolari strânşi
    4. Salata de cartofi, 6.911 finanţări, 55.492 dolari strânşi
    5. Double Fine Adventure, joc video, 87.142 finanţări, 3,336 milioane dolari strânşi
    6. Project Eternity, joc video, 73.986 finaţatori, 3,986 milioane dolari
    7. Penny Arcade, comics, 9.069 finanţări, 528.144 dolari strânşi
    8. Reading Rainbow, librărie interactivă, 105.857 finaţări, 5,408 milioane dolari
    9. Mighty No9, joc video, 67.226 finaţări, 3,845 milioane dolari
    10. Oculus Rift, hardware, 9.522 finaţări, 2,437 milioane dolari

    În medie, salata de cartofi a primit 8,03 dolari de la un finanţator, mult mai puţin decât media Kickstrater, de 77,51 dolari/finanţator.
    Pe de altă parte, proiectul a făcut deliciul presei, care poate fi considerată drept principalul vector al succesului său: 2.068 de menţiuni în 54 de ţări, din care 1319 articole în SUA, 272 în Australia, 95 în Canada, 70 în Marea Britanie, 49 în India, 29 în Singapore, 20 în Germania.

  • A cerut 10 dolari şi a primit 34.000. Pentru acest tânăr, reţeta succesului a fost o salată de cartofi

    Totul a început cu o cerere simplă: Zack Brown, din Statele Unite, a postat reţeta unei salate de cartofi pe Kickstarter şi a cerut 10 dolari pentru a cumpăra ingredientele.

    Bărbatul a avut însă parte de o surpriză extraordinară: în doar cinci zile, pagina sa a strâns aproape 35.000 de dolari de la peste trei mii de susţinători. Explicaţia? Aparent, niciuna.

    Susţinătorii au fost atât de încântaţi de ideea unei salate de cartofi, încât s-au grăbit să doneze sume cuprinse între 5 şi 20 de dolari pentru a-i asigura bărbatului cele necesare. La rândul său, acesta a anunţat că va închiria o sală şi va organiza o petrecere pentru care va organiza cantităţi uriaşe din deja celebra salată. Bineînţeles, toţi susţinătorii vor fi invitaţi.

    Kickstarter este probabil cel mai cunoscut site de „crowdfunding„. Sistemul este unul destul de simplu, dar necesită o serie de paşi de urmat. Astfel, în momentul în care cineva are o idee, să spunem realizarea unui joc pentru telefoane mobile, el postează o descriere a jocului, un clip de câteva minute în care prezintă ideea şi o prezentare a sa.

    Proiectul este analizat de angajaţii Kickstarter şi, dacă îndeplineşte normele cerute de site, este publicat. Există o serie de criterii importante: proiectul trebuie să aibă o sumă ţintă (spre exemplu, 5.000 de dolari) pe care să o atingă în 30 de zile; iniţiatorii proiectului trebuie să-i răsplătească pe cei care donează (menţionarea numelui ca susţinători ai jocului, accesul gratuit la joc după finalizarea sa etc.); nu în ultimul rând, autorii trebuie să informeze în mod constant asupra modului în care proiectul evoluează.

    Dacă după 30 de zile suma ţintă a fost atinsă, banii sunt creditaţi în contul proiectului. Dacă acest lucru nu se întâmplă, donaţiile sunt returnate către cei care au investit în proiect. Alte site-uri de finanţare în grup acordă proiectului suma acumulată, indiferent dacă ţinta a fost sau nu atinsă.

    Doar persoanele domiciliate în Statele Unite pot posta proiecte pe Kickstarter.

  • A cerut 10 dolari şi a primit 34.000. Pentru acest tânăr, reţeta succesului a fost o salată de cartofi

    Totul a început cu o cerere simplă: Zack Brown, din Statele Unite, a postat reţeta unei salate de cartofi pe Kickstarter şi a cerut 10 dolari pentru a cumpăra ingredientele.

    Bărbatul a avut însă parte de o surpriză extraordinară: în doar cinci zile, pagina sa a strâns aproape 35.000 de dolari de la peste trei mii de susţinători. Explicaţia? Aparent, niciuna.

    Susţinătorii au fost atât de încântaţi de ideea unei salate de cartofi, încât s-au grăbit să doneze sume cuprinse între 5 şi 20 de dolari pentru a-i asigura bărbatului cele necesare. La rândul său, acesta a anunţat că va închiria o sală şi va organiza o petrecere pentru care va organiza cantităţi uriaşe din deja celebra salată. Bineînţeles, toţi susţinătorii vor fi invitaţi.

    Kickstarter este probabil cel mai cunoscut site de „crowdfunding„. Sistemul este unul destul de simplu, dar necesită o serie de paşi de urmat. Astfel, în momentul în care cineva are o idee, să spunem realizarea unui joc pentru telefoane mobile, el postează o descriere a jocului, un clip de câteva minute în care prezintă ideea şi o prezentare a sa.

    Proiectul este analizat de angajaţii Kickstarter şi, dacă îndeplineşte normele cerute de site, este publicat. Există o serie de criterii importante: proiectul trebuie să aibă o sumă ţintă (spre exemplu, 5.000 de dolari) pe care să o atingă în 30 de zile; iniţiatorii proiectului trebuie să-i răsplătească pe cei care donează (menţionarea numelui ca susţinători ai jocului, accesul gratuit la joc după finalizarea sa etc.); nu în ultimul rând, autorii trebuie să informeze în mod constant asupra modului în care proiectul evoluează.

    Dacă după 30 de zile suma ţintă a fost atinsă, banii sunt creditaţi în contul proiectului. Dacă acest lucru nu se întâmplă, donaţiile sunt returnate către cei care au investit în proiect. Alte site-uri de finanţare în grup acordă proiectului suma acumulată, indiferent dacă ţinta a fost sau nu atinsă.

    Doar persoanele domiciliate în Statele Unite pot posta proiecte pe Kickstarter.

  • Capitalistul săptămânii: Thomas Alva Edison

     Tânărul Edison a obţinut drepturile exclusive de a vinde ziare în mijloacele de transport şi, cu ajutorul a patru asistenţi, a început să tipărească ziarul Grand Trunk Herald. Acesta a fost începutul activităţii antreprenoriale duse de Edison.

    După ce a salvat un copil de trei ani din faţa unui tren în mers, a primit un post de telegrafist, la 16 ani. Iar în 1866, când avea doar 19 ani, s-a mutat în Louisville, Kentucky, unde a început să lucreze în cadrul biroului Associated Press. Lucra în schimbul de noapte, iar acest lucru îi permitea să îşi dedice timpul celor două activităţi preferate: cititul şi experimentele. Într-o noapte, în timp ce lucra la o baterie, a vărsat acid sulfuric. Acesta a găurit podeaua şi s-a scurs pe biroul şefului lui.

    A doua zi, a fost concediat, iar ca urmare şi-a dedicat tot timpul experimentelor. În 1869, tânărul inovator breveta maşina electromagnetică de înregistrat voturi, însă originalitatea acesteia nu i-a asigurat succesul comercial. A conceput apoi un telegraf care putea să primească şi să trimită simultan câte două mesaje. Western Union a cumpărat tehnologia inventată de Edison, asigurând acestuia resursele financiare necesare pentru a se muta din Newark, NJ, în localitatea Menlo Park din apropiere. În 1876 a deschis un laborator unde putea explora posibilităţile dinamului şi ale altor dispozitive electrice.

    Acel laborator urma să producă poate cea mai mare invenţie a timpurilor sale – becul electric cu filament funcţional. În 1890, Edison a fondat compania Edison General Electric Company prin regruparea diferitelor societăţi pe care le deţinea. A apărut şi un competitor, Thomson-Houston Company, devenit principala companie de inovaţii electrice prin seria de fuziuni conduse de Charles A. Coffin, fost producător de încălţăminte din Lynn, Massachusettes.

    Pe măsură ce se extindeau, celor două companii le era tot mai greu să producă separat instalaţii electrice complete bazându-se exclusiv pe propriile brevete şi tehnologii. Prin urmare, în 1892, cele două companii s-au unit. Noua organizaţie a primit numele de General Electric Company. Edison a fost activ în afaceri până la sfârştiul vieţii. Câteva dintre propunerile iniţiate de el continuă să facă parte din GE şi în prezent, mai exact diviziile de iluminat, transport, produse industriale, transport de energie şi echipamente medicale. La o sută de ani de la debut, GE şi-a extins prezenţa pe noi pieţe, online şi în întreaga lume. În 2012, General Electric a înre-gistrat venituri de 144,9 miliarde de dolari.