BusinessMagazin

Tag: obligatie

  • Taxa clawback, SUSPENDATĂ pentru doi ani în cazul medicamentelor derivate din sânge

    Decizia a fost luată printr-o ordonanţă de urgenţă emisă de Guvern, joi.

    „Această măsură are ca scop asigurarea disponibilităţii permanente a tratamentelor cu medicamentele derivate din sânge uman sau plasmă umană, suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS) şi din bugetul Ministerului Sănătăţii. Astfel, vor fi evitate pe viitor situaţiile cauzate de lipsa de pe piaţă a disponibilităţii acestor medicamente, situaţii care au impact direct asupra sănătăţii publice”, precizează MS, în comunicatul de presă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Când trebuie să ne punem CAUCIUCURILE DE IARNĂ. Ce amenzi rişti dacă nu le schimbi

    Codul Rutier prevede că, în caz de ninsoare, autovehiculele trebuie să fie echipate cu cauciucuri de iarnă, fără a se preciza o perioadă anume din an pentru această obligaţie. Ordonanţa de Guvern 5/2011 prevede că purtarea anvelopelor de iarnă este obligatorie din momentul în care începe să ningă, indiferent de perioadă, cât timp este carosabilul acoperit de zăpadă, gheaţă sau polei.

    Potrivit art.100, aliniatul 6 din Noul Cod Rutier, pentru conducerea unui autovehicul care are montate anvelope cu alte dimensiuni sau caracteristici decât cele prevăzute în certificatul de înmatriculare sau înregistrare ori sunt uzate peste limita admisă, şoferii riscă o amendă din clasa a IV-a de sancţiuni (de la 9 la 20 de puncte-amendă). Anul acesta, de la 1 februarie, punctul-amendă a crescut la 145 de lei, ceea ce înseamnă că amenzile în cazul neechipării cu anvelope de iarnă pot fi cuprinse între 1.305 şi 2.900 de lei.

    Potrivit normativelor în vigoare, anvelopele de iarnă acceptate sunt cele inscripţionate cu unul dintre simbolurile „M+S”, „M.S.”, „MS” sau „M&S”, fără a include în această categorie anvelopele marcate numai ,,all seasons”. Anvelopele denumite comercial „all seasons” sau 4S, ca şi cele Alpin, Mountain sau Winter, pot fi acceptate dacă au marcajul specific anvelopelor de zăpadă (M+S, M.S., M&S).

    Atenţionarea cod galben de ploi, lapoviţă şi ninsoare intră în vigoare în 7 octombrie, ora 3.00 şi va fi valabilă până în 9 octombrie ora 21.00. Zone afectate: Oltenia, vestul Munteniei, sudul Transilvaniei, centrul Moldovei.

    Meteorologii anunţă că în Oltenia, vestul Munteniei, apoi şi în sudul Transilvaniei şi în centrul Moldovei va ploua pe arii extinse, cantităţile de apă vor depăşi 25 l/mp, iar local se vor cumula 40…50 l/mp. Vântul se va intensifica temporar cu viteze de 50…60 km/h. În zonele montane precipitaţiile vor fi şi sub formă de lapoviţă şi ninsoare, iar rafalele de vânt vor depăşi 70 km/h, mai ales pe creste.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Încă o amendă pe care o puteţi primi de la ANAF. Ce trebuie să faceţi de acum pentru a evita sancţiunile Fiscului

    “Având în vedere informaţiile apărute în media privind instituirea unei obligaţii a cetăţenilor români care pleacă din România de a completa un chestionar, nedepunerea acestuia fiind sancţionabilă cu amendă de la 50 la 100 lei, facem următoarele precizări:
     
    În vederea stabilirii impozitării veniturilor transfontaliere şi a rezidenţei fiscale în România, atât persoanele fizice străine cât şi cele române, au obligaţia completării unor formulare specifice.
     
    Astfel, cetăţenii străini care stau în România mai mult de 183 de zile, au obligaţia depunerii formularului “Chestionar pentru stabilirea rezidenţei persoanei fizice la plecarea din România”, cu 30 de zile înaintea plecării din România, pentru a nu putea evita plata obligaţiilor fiscale în România.
     
    Această prevedere legală există în legislaţia naţională încă din anul 2012, fiind reglementată prin Codul fiscal.
     
    Formularul aferent chestionarului a fost stabilit prin Ordinul 74/2012. În iulie 2016, a fost actualizat acest chestionar, în sensul corelării acestuia cu prevederile legale din noul Cod Fiscal, care a intrat în vigoare la 1.01.2016.
     

  • SCENARIU BOMBĂ! Toate salariile vor scădea de la 1 ianuarie

    „ Facem o solicitare celor de la PSD-ALDE să retragă acea propunere de punere a birurilor în ceea ce priveşte contribuţia la asigurările sociale pe umerii angajaţilor. Dacă această măsură devine realitate, salariile tuturor românilor vor scădea de la 1 ianuarie 2018 cu 22,7%, net. Aici vorbim de toţi românii care lucrează, nu doar de bugetari”, a susţinut Roman.

    El a arătat că angajaţii care se bucură în acest moment de majorările salariale instituite de legea cadru a salarizării personalului bugetar trebuie să ia în calcul această scădere, odată intrată în vigoare măsura respectivă.

    De la 1 ianuarie 2018, contribuţiile de asigurări sociale (CAS) „vor fi datorate de către angajat, însă obligaţia stabilirii, reţinerii şi plăţii acestora către bugetele de asigurări sociale va reveni, în continuare, angajatorului”, potrivit unui comunicat remis de Ministerul Finanţelor, la sfârşitul lunii iulie.

    „Nivelul contribuţiilor sociale obligatorii urmează să se diminueze cu 4,25 puncte procentuale, respectiv de la 39,25% la 35%. De asemenea, cu aceeaşi dată de 1 ianuarie 2018, se are în vedere şi reducerea cotei impozitului pe venit de la 16% la 10%. Aceste contribuţii vor fi datorate de către angajat, însă obligaţia stabilirii, reţinerii şi plăţii acestora către bugetele de asigurări sociale va reveni, în continuare, angajatorului”, precizează Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Proiect inedit în România: Plantezi copaci pentru autorizaţie de construcţie. De câţi pomi este nevoie pentru o casă

    Consilierii locali din oraşul braşovean Ghimbav au aprobat la finele lunii februarie proiectul „Reconstrucţia ecologică”.

    Potrivit acestuia, cei care solicită eliberarea de autorizaţii de construcţie pentru locuinţe au obligaţia de a planta pomi fructiferi sau arbori. Astfel, pentru fiecare casă care se va construi de acum înainte vor trebui plantaţi trei pomi fructiferi, în timp ce pentru blocurile de locuinţe care se vor construi în oraş vor trebui plantaţi câte un pom fructifer sau arbore de fiecare unitate locativă, scrie antena3.ro.

    În caz contrar, amenzile sunt de 1.000 de lei pentru persoanele fizice şi 3.000 de lei pentru dezvoltatori. În hotătâre se mai arată că „persoanele fizice care se căsătoresc vor putea planta pe domeniul public un pom”, dar şi că „pentru fiecare nou-născut , părinţii vor putea planta pe domeniul public un pom care va purta numele copilului”.

  • PRIMER – Singură soluţie reală pentru a opri dispariţia medicamentelor ieftine este reprezentată de scutirea „clawback” a medicamentelor care costă sub 25 Ron

    Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România, PRIMER, avertizează că fabricile de medicamente din ţară sunt forţate de mai bine de 8 ani să plătească pe lângă impozitul pe profit de 16% şi un impozit pe cifra de afaceri, sub formă obligaţiei de plata de tip “clawback” care a ajuns începând cu 2015 să depăşească valoarea impozitului pe profit. 
     
    „Această dublă impunere fiscală, care a trecut în anumite trimestre de 40%, este discriminatoare şi împovărătoare pentru agenţii industriali din acest sector economic şi reprezintă motivul pentru care membrii PRIMER au ajuns să fabrice medicamente care nu au rentabilitate economică, existând pierderi care trec de 10%” a  declarat Dragoş Damian, Director Executiv PRIMER.
     
    „Astfel, din cele peste 1000 de medicamente care fac obiectul dublei impuneri fiscale şi care costă în marea lor majoritate mai puţin de 25 Ron în farmacie sau în spital, cel puţin 200 sunt nerentabile, din cauza suprataxării aplicate în contextul celui mai mic preţ din UE. Continuăm să fabricăm aceste medicamente din respect pentru pacienţi din  România şi cu speranţa că ele vor fi scutite în cel mai scurt timp de obligaţia de plata de tip “clawback. În ciuda repetatelor semnale de alarmă pe care PRIMER le-a tras la numeroase nivele, autorităţile de resort par să nu înţeleagă rolul strategic pentru sistemul sanitar şi economie al fabricilor de medicamente din ţară, obligându-le pe acestea la plata simultană de impozit pe cifra de afaceri şi pe profit. În lipsa unui cadru fiscal corect şi predictibil, vom putea asista pe lângă problemele pe care le au pacienţii în a-şi procura medicamentele esenţiale şi la închiderea sau relocarea din ţară a unor secţii de manufacturiere sau a unor fabrici întregi”, spune acesta.  
     
    Unităţile de manufacturiere de medicamente din ţară, membre ale PRIMER, au pentru următorii 5 ani planuri ambiţioase de extindere şi tehnologizare în valoare de peste 100 milioane Euro care vor crea peste 500 de noi locuri de muncă; toate aceste investiţii pot face din România în hub industrial cu deschidere pentru exporturi către toate ţările din regiune. „Aceste planuri rămân însă pe hârtie, pentru că în loc să investească în unităţi de manufacturiere, laboratoare de calitate, centre de cercetare-dezvoltare şi de studii clinice, membrii PRIMER sunt împovăraţi cu un impozit dublu nedrept şi impredictibil, de 40%”, mai spune Damian. 
     
    “Suntem încurajaţi de determinarea Primului Ministru Mihai Tudose de a rezolva probleme ale sistemul sanitar care trenează de ani buni. O astfel de abordare trebuie utilizată şi pentru a iniţia consultări cu producătorii industriali de medicamente din România pentru identificarea de urgenţă a măsurilor care să stopeze imediat aplicarea discriminatorie a unei duble impozitări asupra unei ramuri industriale. De altfel, un dialog deschis cu fabricile de medicamente din ţară poate rezolva multe din probleme aprovizionării cu medicamente a pacienţilor români, pentru că site-urile de manufacturiere pot introduce rapid în fabricaţie aproape orice produs deficitar”, a conchis reprezentantul PRIMER.
     
    Din PRIMER fac parte cele mai importante 16 fabrici de medicamente din ţară: AC HELCOR, ANTIBIOTICE, B.BRAUN, BIO-EEL SRL, BIOFARM, GEDEON-RICHTER, LABORMED-ALVOGEN, LAROPHARM, MAGISTRA CC, POLISANO PHARMACEUTICALS, ROPHARMA, SANTA SĂ, SLAVIA PHARM, ZENTIVA, TERAPIA-SUN PHARMA, VIM SPECTRUM.

    În ciuda repetatelor semnale de alarmă pe care PRIMER le-a tras la numeroase nivele, autorităţile de resort par să nu înţeleagă rolul strategic pentru sistemul sanitar şi economie al fabricilor de medicamente din ţară, obligându-le pe acestea la plata simultană de impozit pe cifra de afaceri şi pe profit. În lipsa unui cadru fiscal corect şi predictibil, vom putea asista pe lângă problemele pe care le au pacienţii în a-şi procura medicamentele esenţiale şi la închiderea sau relocarea din ţară a unor secţii de manufacturiere sau a unor fabrici întregi. 

  • PRIMER: Obligaţia de plată „clawback” s-a dublat în ultimii 2 ani

    PRIMER avertizează că obligaţia de plata de tip „clawback”, care camuflează de fapt un impozit pe cifra de afaceri aplicat unităţilor de manufacturiere de medicamente, a crescut de la 12,3% în T3 2015 la 19,8% în T1 2017, proiectandu-se o creştere de până la 26% în T3 2017.
     
    “Această dublare în mai puţin de 2 ani a impozitului pe cifra de afaceri, în condiţiile în care vânzările medicamentelor care fac obiectul acestui impozit au scăzut cu circa 10%, a făcut deja sau face că medicamentele manufacturate în România să fie sau să devină nerentabile”, a declarat Dragoş Damian, Director Executiv PRIMER. “Cele peste 1500 de medicamente fabricate în ţară costă în marea lor majoritate mai puţin de 25 Ron în farmacie sau în spital. Toate sunt absolut esenţiale pentru a asigura un acces larg şi imediat al pacienţilor la terapii de un înalt nivel de calitate, eficientă şi siguranţă. Dublarea obligaţiei de plata “clawback” în mai puţin de doi ani fără nici o predictibilitate periclitează accesul pacienţilor la medicamentele fabricate în România şi are efecte profund negative asupra unei ramuri industriale pe care ţările din UE o consideră strategică”, a conchis Damian.
     
    În absenţa scutirii începând cu 1 iulie 2017 de la plata obligaţiei “clawback” a medicamentelor care costă sub 25 Ron, accesul pacienţilor la medicamentele ieftine va fi îngreunat chiar mai mult decât este în prezent, iar competitivitatea fabricilor de medicamente din ţară va avea de suferit.
     
    În ciuda repetatelor semnale de alarmă pe care PRIMER le-a tras la numeroase nivele, autorităţile de resort nu înţeleg rolul strategic pentru sistemul sanitar şi economie al fabricilor de medicamente din ţară, obligându-le pe acestea la plata simultană de impozit pe cifra de afaceri şi pe profit. În lipsa unui cadru fiscal corect şi predictibil, vom putea asista din nou la închiderea sau relocarea din ţară a unor secţii de manufacturiere sau a unor fabrici întregi.
     
    Unităţile de manufacturiere de medicamente din ţară, membre ale PRIMER, au planuri ambiţioase de extindere şi modernizare în valoare de peste 50 milioane Euro şi de creare a peste 500 de noi locuri de muncă, care pot face din România în hub industrial cu deschidere pentru exporturi către toate ţările din regiune. Pentru a nu pune în pericol aceste planuri, PRIMER cere în mod public autorităţilor să continue seria de consultări cu producătorii industriali de medicamente din România pentru identificarea de urgenţă a măsurilor care să stopeze începând cu 1 iulie aplicarea discriminatorie asupra unei ramuri industriale a unei duble impozitări.
     
    Din PRIMER fac parte 15 fabrici de medicamente din ţară: AC HELCOR, ANTIBIOTICE, B.BRAUN, BIO-EEL SRL, BIOFARM, GEDEON-RICHTER, LABORMED-ALVOGEN, LAROPHARM, MAGISTRA CC, POLISANO PHARMACEUTICALS, ROPHARMA, SLAVIA PHARM, ZENTIVA, TERAPIA-SUN PHARMA, VIM SPECTRUM.

  • PRIMER: Obligaţia de plată „clawback” s-a dublat în ultimii 2 ani

    PRIMER avertizează că obligaţia de plata de tip „clawback”, care camuflează de fapt un impozit pe cifra de afaceri aplicat unităţilor de manufacturiere de medicamente, a crescut de la 12,3% în T3 2015 la 19,8% în T1 2017, proiectandu-se o creştere de până la 26% în T3 2017.
     
    “Această dublare în mai puţin de 2 ani a impozitului pe cifra de afaceri, în condiţiile în care vânzările medicamentelor care fac obiectul acestui impozit au scăzut cu circa 10%, a făcut deja sau face că medicamentele manufacturate în România să fie sau să devină nerentabile”, a declarat Dragoş Damian, Director Executiv PRIMER. “Cele peste 1500 de medicamente fabricate în ţară costă în marea lor majoritate mai puţin de 25 Ron în farmacie sau în spital. Toate sunt absolut esenţiale pentru a asigura un acces larg şi imediat al pacienţilor la terapii de un înalt nivel de calitate, eficientă şi siguranţă. Dublarea obligaţiei de plata “clawback” în mai puţin de doi ani fără nici o predictibilitate periclitează accesul pacienţilor la medicamentele fabricate în România şi are efecte profund negative asupra unei ramuri industriale pe care ţările din UE o consideră strategică”, a conchis Damian.
     
    În absenţa scutirii începând cu 1 iulie 2017 de la plata obligaţiei “clawback” a medicamentelor care costă sub 25 Ron, accesul pacienţilor la medicamentele ieftine va fi îngreunat chiar mai mult decât este în prezent, iar competitivitatea fabricilor de medicamente din ţară va avea de suferit.
     
    În ciuda repetatelor semnale de alarmă pe care PRIMER le-a tras la numeroase nivele, autorităţile de resort nu înţeleg rolul strategic pentru sistemul sanitar şi economie al fabricilor de medicamente din ţară, obligându-le pe acestea la plata simultană de impozit pe cifra de afaceri şi pe profit. În lipsa unui cadru fiscal corect şi predictibil, vom putea asista din nou la închiderea sau relocarea din ţară a unor secţii de manufacturiere sau a unor fabrici întregi.
     
    Unităţile de manufacturiere de medicamente din ţară, membre ale PRIMER, au planuri ambiţioase de extindere şi modernizare în valoare de peste 50 milioane Euro şi de creare a peste 500 de noi locuri de muncă, care pot face din România în hub industrial cu deschidere pentru exporturi către toate ţările din regiune. Pentru a nu pune în pericol aceste planuri, PRIMER cere în mod public autorităţilor să continue seria de consultări cu producătorii industriali de medicamente din România pentru identificarea de urgenţă a măsurilor care să stopeze începând cu 1 iulie aplicarea discriminatorie asupra unei ramuri industriale a unei duble impozitări.
     
    Din PRIMER fac parte 15 fabrici de medicamente din ţară: AC HELCOR, ANTIBIOTICE, B.BRAUN, BIO-EEL SRL, BIOFARM, GEDEON-RICHTER, LABORMED-ALVOGEN, LAROPHARM, MAGISTRA CC, POLISANO PHARMACEUTICALS, ROPHARMA, SLAVIA PHARM, ZENTIVA, TERAPIA-SUN PHARMA, VIM SPECTRUM.

  • Proiect: Băncile cu capital de stat nu vor mai avea manageri privaţi, independenţi

    „Prin modificările aduse Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011, se scot de sub incidenţa acestui act normativ instituţiile de credit, acestea urmând să fie supuse în continuare legislaţiei specifice care reglementează activitatea bancară”, se arată în Nota de Fundamentare a proiectului citat.

    Ca efect al încetării de drept a contractelor de prestări servicii încheiate cu experţii independenţi specializaţi în recrutarea resurselor umane, „contractanţii vor achita, cu respectarea prevederilor legale referitoare la angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor, sumele aferente termenelor scadente la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă din graficele de implementare a contractelor”, se mai arată în document.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: România trebuie să intre în zona euro în 2019, ca să nu devină ţară de mâna a doua

    “Pe toate posturile tv, în toate ziarele şi pe toate radiourile, o adunătură de politruci impostori-incompetenţi, ţipă indignată precum că <<ticăloşii>> fac o Europă cu două viteze. Ei <<plâng>>de grija poporului român şi a ţărişoarei care va fi marginalizată. Ba mai mult, cer solidarizarea urgentă cu antieuropenii pretenţioşi şi plini de ţâfnă ai Grupului de la Vişegrad”, a declarat preşedintele PMP, Traian Băsescu, pe Facebook.

    România are obligaţia de a intra în Zona euro în anul 2019, însă, nimeni nu vorbeşte despre asta, a afirmat Traian Băsescu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro