Tag: obezitate

  • Ţara Galilor: Părinţii unei fete care a murit din cauza obezităţii, acuzaţi de omor prin neglijenţă

    O tânără în vârstă de 16 ani, din Ţara Galilor, a fost găsită moartă în locuinţă, ea suferind de obezitate morbidă. Fata cântărea peste 145 de kilograme şi avea un indice de masă corporală de 70. Părinţii sunt acuzaţi de omor prin neglijenţă, potrivit Sky News.

    Kaylea Titford, în vârstă de 16 ani, cântărea peste 146 de kilograme şi avea un indice de masă corporală de 70 atunci când a fost găsită moartă în casa ei din Powys, Ţara Galilor.

    Mama fetei de 16 ani a recunoscut că a comis un omor prin neglijenţă gravă, dar tatăl a negat acuzaţia şi este judecat la Mold Crown Court.

    Se apre că adolescenta a fost forţată să trăiască în condiţii improprii. Kaylea Titford, în vârstă de 16 ani, trăia în „mizerie şi degradare” când a fost găsită moartă de paramedici în casa ei din Powys, Ţara Galilor, în octombrie 2020.

    Procurorii spun că părinţii şi-au „neglijat grav” fiica, care cântărea peste 146 de kilograme şi avea un indice de masă corporală de 70. Aceştia comandau mâncare la pachet de cinci ori pe săptămână, inclusiv mâncare chinezească şi indiană şi kebab.

    Mama fetei, Sarah Lloyd-Jones, în vârstă de 39 de ani, a recunoscut că a comis un omor prin neglijenţă gravă.

  • Boala care a atins „proporţii epidemice” în Europa şi care provoacă sute de mii de cazuri de cancer şi peste 1 milion de morţi în fiecare an

    Obezitatea a atins „proporţii epidemice” în Europa, afirmă Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Un raport important arată că această boală provoacă 200.000 de cazuri de cancer şi 1,2 milioane de decese pe an.

    OMS lansează un avertisment dur, în timp ce un raport constată că obezitatea provoacă 200.000 de cazuri de cancer pe an în Europa, notează The Guardian.

    În primul studiu de acest fel din ultimii 15 ani, OMS arată că ratele de supraponderabilitate şi obezitate au atins niveluri mortale şi „continuă să crească”.

    Potrivit raportului, nicio ţară din Europa nu este pe cale să îndeplinească obiectivul global al OMS privind bolile netransmisibile (NCD) de a opri creşterea obezităţii până în 2025.

    În întreaga Europă, 59% dintre adulţi sunt supraponderali sau obezi, la fel ca şi 8% dintre copiii sub 5 ani şi unul din trei copii de vârstă şcolară.

    Prevalenţa obezităţii în Europa este mai mare decât în orice altă parte a lumii, cu excepţia Americii, potrivit raportului prezentat la Congresul european privind obezitatea.

    Obezitatea este legată de o serie de alte boli, inclusiv complicaţii musculo-scheletice, diabet de tip 2, boli de inimă şi cel puţin 13 tipuri de cancer. Raportul a precizat că excesul de grăsime corporală duce la deces prematur şi reprezintă un factor de risc major pentru dizabilităţi.

    „În întreaga regiune europeană a OMS, este probabil ca obezitatea să fie direct responsabilă pentru cel puţin 200.000 de noi cazuri de cancer anual, această cifră urmând să crească în următoarele decenii”, se arată în raport: „pentru unele ţări din regiune, se preconizează că obezitatea va depăşi fumatul ca principal factor de risc pentru cancerul care poate fi prevenit”.

    Dintre toate ţările din Europa, primele locuri sunt ocupate de Israel, Malta, Turcia şi Marea Britanie.

    Raportul a constatat că bărbaţii europeni sunt mai predispuşi la supraponderabilitate sau obezitate în general, deşi în Europa sunt mai multe femei obeze (24%) decât bărbaţi (22%).

    Persoanele obeze au fost afectate în mod disproporţionat de pandemie, se arată în raport. Au avut loc schimbări nefavorabile în ceea ce priveşte consumul de alimente şi modelele de activitate fizică, care vor avea efecte de durată asupra sănătăţii oamenilor timp de mulţi ani şi care vor necesita eforturi semnificative pentru a fi modificate.

    Cauzele obezităţii sunt mai complexe decât o dietă nesănătoasă şi inactivitatea fizică. Raportul a afirmat că „factorii de mediu specifici vieţii în societăţile europene moderne, puternic digitalizate, sunt, de asemenea, factori care determină obezitatea”, cum ar fi vânzarea online a alimentelor nesănătoase pentru copii şi proliferarea jocurilor sedentare online.

    Hans Kluge, directorul regional al OMS pentru Europa, a declarat că redresarea „epidemiei de obezitate” în Europa este încă posibilă: „prin crearea unor medii mai favorabile, prin promovarea investiţiilor şi a inovării în domeniul sănătăţii şi prin dezvoltarea unor sisteme de sănătate puternice şi rezistente, putem schimba traiectoria obezităţii”.

    În raport se cere un angajament politic la nivel înalt pentru combaterea obezităţii, alături de măsuri precum taxe pe zahăr pentru băuturile zaharoase şi subvenţii pentru alimente sănătoase.

    Potrivit raportului, trebuie să se pună capăt comercializării de alimente nesănătoase către copii.

    Alte măsuri menţionează limitarea „proliferării punctelor de vânzare de mâncare de tip take away”, etichetarea corespunzătoare a alimentelor pentru copii şi introducerea în lege a standardelor nutriţionale pentru alimente în medii precum grădiniţele.

  • Boala care a atins „proporţii epidemice” în Europa şi care provoacă sute de mii de cazuri de cancer şi peste 1 milion de morţi în fiecare an

    Obezitatea a atins „proporţii epidemice” în Europa, afirmă Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Un raport important arată că această boală provoacă 200.000 de cazuri de cancer şi 1,2 milioane de decese pe an.

    OMS lansează un avertisment dur, în timp ce un raport constată că obezitatea provoacă 200.000 de cazuri de cancer pe an în Europa, notează The Guardian.

    În primul studiu de acest fel din ultimii 15 ani, OMS arată că ratele de supraponderabilitate şi obezitate au atins niveluri mortale şi „continuă să crească”.

    Potrivit raportului, nicio ţară din Europa nu este pe cale să îndeplinească obiectivul global al OMS privind bolile netransmisibile (NCD) de a opri creşterea obezităţii până în 2025.

    În întreaga Europă, 59% dintre adulţi sunt supraponderali sau obezi, la fel ca şi 8% dintre copiii sub 5 ani şi unul din trei copii de vârstă şcolară.

    Prevalenţa obezităţii în Europa este mai mare decât în orice altă parte a lumii, cu excepţia Americii, potrivit raportului prezentat la Congresul european privind obezitatea.

    Obezitatea este legată de o serie de alte boli, inclusiv complicaţii musculo-scheletice, diabet de tip 2, boli de inimă şi cel puţin 13 tipuri de cancer. Raportul a precizat că excesul de grăsime corporală duce la deces prematur şi reprezintă un factor de risc major pentru dizabilităţi.

    „În întreaga regiune europeană a OMS, este probabil ca obezitatea să fie direct responsabilă pentru cel puţin 200.000 de noi cazuri de cancer anual, această cifră urmând să crească în următoarele decenii”, se arată în raport: „pentru unele ţări din regiune, se preconizează că obezitatea va depăşi fumatul ca principal factor de risc pentru cancerul care poate fi prevenit”.

    Dintre toate ţările din Europa, primele locuri sunt ocupate de Israel, Malta, Turcia şi Marea Britanie.

    Raportul a constatat că bărbaţii europeni sunt mai predispuşi la supraponderabilitate sau obezitate în general, deşi în Europa sunt mai multe femei obeze (24%) decât bărbaţi (22%).

    Persoanele obeze au fost afectate în mod disproporţionat de pandemie, se arată în raport. Au avut loc schimbări nefavorabile în ceea ce priveşte consumul de alimente şi modelele de activitate fizică, care vor avea efecte de durată asupra sănătăţii oamenilor timp de mulţi ani şi care vor necesita eforturi semnificative pentru a fi modificate.

    Cauzele obezităţii sunt mai complexe decât o dietă nesănătoasă şi inactivitatea fizică. Raportul a afirmat că „factorii de mediu specifici vieţii în societăţile europene moderne, puternic digitalizate, sunt, de asemenea, factori care determină obezitatea”, cum ar fi vânzarea online a alimentelor nesănătoase pentru copii şi proliferarea jocurilor sedentare online.

    Hans Kluge, directorul regional al OMS pentru Europa, a declarat că redresarea „epidemiei de obezitate” în Europa este încă posibilă: „prin crearea unor medii mai favorabile, prin promovarea investiţiilor şi a inovării în domeniul sănătăţii şi prin dezvoltarea unor sisteme de sănătate puternice şi rezistente, putem schimba traiectoria obezităţii”.

    În raport se cere un angajament politic la nivel înalt pentru combaterea obezităţii, alături de măsuri precum taxe pe zahăr pentru băuturile zaharoase şi subvenţii pentru alimente sănătoase.

    Potrivit raportului, trebuie să se pună capăt comercializării de alimente nesănătoase către copii.

    Alte măsuri menţionează limitarea „proliferării punctelor de vânzare de mâncare de tip take away”, etichetarea corespunzătoare a alimentelor pentru copii şi introducerea în lege a standardelor nutriţionale pentru alimente în medii precum grădiniţele.

  • De ce COVID-19 îi ucide pe unii şi îi “iartă” pe alţii? Ai una dintre aceste caracteristici care duc la complicaţii grave?

    Un studiu efectuat pe 1,3 milioane de cazuri de COVID-19 în Statele Unite, publicat în revista Morbidity and Mortality Weekly Report, a constatat că rata de spitalizare a fost de şase ori mai mare, iar rata de deces de 12 ori mai mare în rândul pacienţilor care prezentau una dintre aceste 4 caracteristici:
     
    * Aveau diabet de tip 1 sau de tip 2
    * Sufereau de boli de inimă / de hipertensiune arterială
    * Erau fumători
    * Sufereau de obezitate
     
    Diabetul
     
    Treisprezece studii relevante au arătat că persoanele cu diabet au şanse de patru ori mai mari să sufere de o formă gravă de COVID-19 sau chiar să moară din cauza bolii. Cercetările au arătat că evoluţia diabetului este strâns legată de modificările sistemului imunitar al organismului. Această legătură joacă un rol foarte important în lupta cu SARS-CoV-2.
     
  • Paradoxul celor mai sărace ţări. Se confruntă simultan cu problema obezităţii, dar şi cu malnutriţia

    Se pare că dezechilibrul e cauzat de accesibilitatea produselor alimentare ultraprocesate, precum şi de sedentarismul oamenilor. Autorii studiului care are în vedere situaţia solicită schimbări în „sistemul alimentar modern”, mai ales în ţările din Africa şi Asia, care sunt cele mai afectate.

    Studiul estimează că, la nivel mondial, aproximatix 2,3 miliarde de oameni sunt supraponderali, în timp ce peste 150 de milioane de copii au probleme de dezvoltare. Nutriţia defectuoasă face ravagii în întreaga lume, indiferent de media veniturilor, dar în cele mai sărace zone există o dublă ameninţare, atât a obezităţii, cât şi a malnutriţiei.

    În cifre, aproximativ 20% dintre oameni sunt supraponderali, iar 30% dintre copiii mai mici de patru ani nu se dezvoltă corespunzător. Comunităţile pot fi afectate simultan şi de obezitate şi de malnutriţie, existând posibilitatea ca ambele tendinţe să se manifeste la aceeaşi persoană, în stadii diferite ale vieţii, a relatat BBC.

    Potrivit studiilor, 48 din 126 de ţări erau afectate de problema nutriţiei în 2010, iar dintre acestea, în 14 s-a înregistrat dubla ameninţare a obezităţii şi malnutriţiei după 1990. Autorităţile din întreaga lume sunt chemate să acţioneze în cel mai scurt timp, modificând felul în care se hrănesc cetăţenii.

    Creşterea numărului de supermarketuri, disponibilitatea alimentelor sărace în valori nutritive, dar şi lipsa activităţii fizice ameninţă oamenii din toate părţile. „Suntem martorii unei realităţi îngrijorătoare”, a spus Dr. Francesco Branca, director al departamentului de nutriţie al Organizaţiei Mondiale de Sănătate. „Nu mai putem caracteriza ţările cu problem de nutriţie în funcţie de media veniturilor pe cap de locuitor”, a adăugat ea. „Toate formele nutriţiei defectuoase au un numitor comun: sistemul alimentar nesănătos. Schimbările trebuie făcute în toate aspectela sale – de la producţie şi procesare, la export, distribuţie şi marketing, iar apoi la consum şi risipă.”

     

  • Conform unui nou studiu, obezitatea este o boală contagioasă

    Noua cercetare s-a bazat pe ideea că fiind în societate, oamenii tind să copieze comportamentul celor din jur. Altfel spus, oamenii tind să „contracteze” comportamentul unui stil de viaţă nesănătos care duce la rândul său la un indice de masă corporală (IMC) ridicat, scrie Science Alert.
     
    Studiul face parte dintr-un context mai larg, unde cercetătorii din întreaga lume acordă din ce în ce mai multă atenţie modurilor în care interacţiunile sociale afectează sănătatea. Fumatul este probabil cel mai elocvent exemplu, unde anturajul poate determina începutul consumului de ţigări pentru un anumit individ.
     
    În cazul obezităţii, dovezile au fost dificil de găsit, întrucât comportamentul poate fi influenţat de diverşi factori, iar specialiştii au avut sarcina de a-i reduce şi a-i izola. De aceea, studiul a fost realizat cu ajutorul grupurilor sociale restrânse şi relativ izolate, anume familiile care trăiesc împreună în bazele militare.
     
    Folosind date de la Military Teenagers’ Environments, Exercise, and Nutrition Study (M-TEENS), cercetătorii au analizat detaliile a 1.111 de adolescenţi şi a peste 1.300 de părinţi care au ales să stea alături de o rudă într-una dintre cele 12 baze militare din Statele Unite.
     
    Măsurătorile IMC-ului au determinat că aproximativ un sfert dintre părinţi şi adolescenţi sunt supraponderali sau chiar obezi. Mai important, s-a găsit că familiile de militari care au ales să stea alături de ruda lor sunt mai predispuşi la un IMC mai ridicat decât cei care nu.
     
    Cititi mai multe pe www.descopera.ro
  • Din seria “cine ar cumpăra aşa ceva”: bijuterii inspirate de legume

    Aceasta a lansat o colecţie de bijuterii inspirate de legume, printre care se numără butoni în formă de conopidă, cercei în formă ce ciupercuţe, precum şi o brăţară rigidă din aur ce aminteşte prin aspect de o frunză de varză furajeră (kale) şi este cea mai scumpă piesă a colecţiei sale, având un preţ de 1.400 de dolari.

    Banii din vânzarea acestei brătări însă, scrie San Francisco Chronicle, merg la o fundaţie care se străduieşte să combată obezitatea în rândul copiilor.

  • Tehnici de lean start-up în crearea şi lansarea produselor noi

    În 2016 Ana Pan a lansat cu resurse interne departamentul de inovaţie, ce are ca scop reinventarea produselor dar şi dezvoltarea unora create în mod special, ca răspuns la feedbackul clienţilor. Ţelul principal este de a reduce cantitatea de zahăr din produse, întrucât 30% din populaţia României suferă de obezitate, 20% dintre români sunt supraponderali, iar numărul copiilor supraponderali a crescut la 18% în ultimii 10 ani.

    ELEMENTUL DE NOUTATE:

    Departamentul de Inovaţie se concentrează pe dezvoltarea produselor pentru copii, a căror principală caracteristică este cantitatea de zahăr redusă şi/sau înlocuirea zahărului cu îndulcitori naturali.

    EFECTELE INOVAŢIEI:

    „Rezultatele acestui proces se văd în dezvoltarea şi lansarea mult mai rapidă de

    produse noi. Dacă în 2015 lansam, în medie, două produse pe lună, productivitatea

    departamentului s-a triplat, ajungând la peste şapte produse pe lună în 2016”, spune Alexandra Copos de Prada, preşedintele consiliului de administraţie al Ana Pan.

    DESCRIERE:

    Decizia, povesteşte Alexandra Copos, se bazează pe solicitarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii de a reduce consumul de zahăr la 10% din cantitatea totală de calorii consumate de o persoană pe zi; acest lucru ar trebui să însemne 50 g pentru o dietă de 2.000 kcal/zi, necesarul unui adult activ. „Mai mult, ne-am decis să mergem spre această nişă şi datorită datelor Centrului Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică, conform cărora 30% din populaţia României suferă de obezitate, 20% sunt supraponderali, iar numărul copiilor supraponderali a crescut la 18% în ultimii zece ani”, adaugă Alexandra Copos.

    Realizarea acestor produse, explică ea, presupune activitate de cercetare şi inovare atât la nivel de idee, reţetă, ingrediente, dar şi în ce priveşte procesul de validare şi lansare a produsului finit. „Considerăm că procesul de validare este inovaţia pe care am preluat-o din metodologia lean start-up şi am aplicat-o la Ana Pan. Astfel, testăm produse minim viabile (MVP – minimum viable product), având la bază ingrediente de calitate, dar nu aşteptăm foarte mult pentru a aduce produsul la un stadiu final, ci mai degrabă testăm diferite forme ale acestuia pe baza feedbackurilor iterative primite de la clienţii noştri”, spune reprezentanta Ana Pan. Tot ea detaliază: concret, spre deosebire de dezvoltarea tradiţională a produsului, care implică de obicei o perioadă de incubaţie serioasă şi urmăreşte perfecţionarea produsului, obiectivul MVP este de a începe rapid procesul de învăţare, odată cu primele mostre de produs. „Metoda este mai rapidă pentru a parcurge bucla de răspuns Construieşte-Evaluează-Învaţă cu cel mai mic efort posibil. Aparent este lansat în piaţă un produs nu foarte rafinat, însă cu ingredientele de bază care ne

    interesează. Un test în care luăm feedback clienţilor în mod direct va duce după câteva iteraţii către un produs de calitate înaltă, folosind oportunitatea pentru a învăţa ce atribute contează pentru clienţii noştri.”

  • România este pe primul loc în topul ţărilor europene cu cea mai scăzută rată a obezităţii

    Românii se află în „cea ma bună formă”, un procent de doar 9,4% dintre adulţi fiind obezi, urmaţi de italieni (10,7%), olandezi (13,3%), belgieni şi suedezi (14%), potrivit unui studiu Eurostat citat de Euronews. Aşadar, singura ţară din UE unde procentul adulţilor obezi este mai mic de 10% este România, informează Ziarul Financiar.

    De partea cealaltă, 26% dintre adulţii din Malta sunt obezi, fiind ţara cu cel mai ridicat procent din UE. Malta este considerate astfel cea mai „obeză” ţară europeană.

    Topul ţărilor europene cu cei mai mulţi adulţi obezi este continuat de ţările baltice precum Estonia şi Letonia, Ungaria şi Marea Britanie, în care mai mult de o cincime dintre adulţi sunt obezi, scrie Ziarul Financiar.

    Media europeană în ce priveşte obezitatea – adică o persoană care are un indice de masă corporală mai mare de 30 – a fost de 15,9% în 2014. Spre comparaţie, ţara din SUA unde a fost înregistrat cel mai mic procent al adulţilor obezi a fost Colorado, cu 20,2%. Patru state au avut rata obezităţii mai mare de 35%: Louisiana, Alabama, Mississipi şi Virginia de Vest.

    Citeşte continuarea pe Ziarul Financiar

  • Pepsi modifică reţeta. Vezi ingredientul esential care este schimbat

    PepsiCo Inc a decis reducerea cantităţii de zahăr din băuturile răcoritoare pe care le deţine în portofoliu, pe fondul planului de a aborda probleme actuale, de la obezitate la schimbări climatice, potrivit Reuters.

     Compania din New York va anunţa, luni, că până în 2025, cel puţin două treimi din băuturile pe care le deţine vor avea, în dozele obişnuite de 330 ml, cel mult o sută de calorii de la zahărul adăugat, faţă de 40% în prezent. Iniţiativa, care presupune introducerea mai multor băuturi fără calorii sau cu o cantitate redusă de calorii şi regândirea reţetelor existente, vine pe fondul presiunilor crescute din partea experţiilor guvernamentali şi din domeniul sănătăţii care acuză băuturile răcoritoare că sunt printre cauzele obezităţii şi diabetului.

    Reprezentanţii PepsiCo susţin că ţinta globală impusă acum este mai ambiţioasă decât anteriorul plan, care stabilea reducerea zahărului cu 25% în compoziţia anumitor băuturi, vândute pe pieţe specifice, până în 2020.

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii a recomandat, luna acesta, taxe pentru băuturile care conţin zahăr, precum cele impuse în Franţa şi Mexic, pentru a reduce consumul şi a îmbunătăţi sănătatea. Industria băuturilor cu zahăr se opune acestor taxe.

    Brandul de cola al PepsiCo generează 12% din profitul anual de 63 de miliarde de dolari, 25% din veniturile companiei fiind generate de băuturi precum Mountain Dew, iar restul din apă şi sucurile din linia Tropicana, pe lângă snacks-uri sau gustări.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro