BusinessMagazin

Tag: nutritie

  • Statistici alarmante la nivel mondial, publicate într-un raport al UNICEF: Un copil din trei este malnutrit sau supraponderal

    La nivel mondial, o treime din cei 676 de milioane de copii cu vârsta sub cinci ani suferă de greutate excesivă sau malnutriţie.

    “Dacă micuţii mănâncă prost, trăiesc prost”, a declarat într-un comunicat de presă Henrietta Fore, director executiv UNICEF, organizaţie care a publicat, marţi, primul raport despre Condiţia Copilului în Lume din ultimii 20 de ani.

    “Numeroase ţări credeau că malnutriţia este de domeniul trecutului, dar au descoperit că au din nou o problemă importantă” cu alimentaţia copiilor, a subliniat Victor Aguayo, şeful programelor de nutriţie de la UNICEF.

    În 2018, din cei 676 de milioane de copii cu vârsta sub cinci ani, aproximativ 227 de milioane erau subnutriţi sau supraponderali, iar 340 de milioane sufereau de carenţe alimentare.

    Pe fondul unei globalizări a obiceiurilor alimentare, al unei sărăcii persistente şi al schimbărilor climatice, un număr crescut de ţări se confruntă cu diferite forme ale malnutriţiei, care afectează dezvoltarea viitoare a copiilor, potrivit UNICEF.

    Fore mai spune că trebuie să fie schimbate politicile de gestionare a problemei: nu este vorba numai de a le da copiilor suficientă mâncare, ci de a le oferi o alimentaţie sănătoasă.

    Subnutriţia rămâne în prim-plan, afectând copiii cu vârsta sub cinci ani de circa patru ori mai mult decât greutatea excesivă.

    Numărul copiilor care nu primesc suficientă mâncare raportat la nevoile lor nutriţionale a scăzut semnificativ – cu 40% în perioada 1990 – 2005 -, însă subnutriţia rămâne o problemă majoră în numeroase ţări, mai ales în Africa subsahariană şi Asia de Sud.

    149 de milioane de copii sunt prea scunzi pentru vârsta lor – întârziere de creştere cauzată de o malnutriţie cronică -, iar 50 de milioane, prea slabi raportat la înălţime (emaciere provocată de malnutriţie acută şi/ sau o problemă legată de absorbţia nutrimentelor).

    UNICEF mai arată că 340 de milioane de copii suferă de “foame ascunsă”, respectiv primesc un număr suficient de calorii, dar le lipsesc vitamine şi minerale indispensabile pentru dezvoltare – fier, iod, vitaminele A şi C -, din cauză că nu consumă suficiente fructe, legume şi produse de origine animală. Aceste carenţe pot avea consecinţe severe asupra organismului, respectiv un sistem imunitar deficient, probleme oftalmologice şi ale auzului, dar şi în ceea ce priveşte coeficientul de inteligenţă.

    Fenomenul debutează de la naştere – perioadă scurtă de alăptare sau deloc şi diversificare alimentară cu produse nepotrivite, potrivit UNICEF.

    Ulterior, intervine accesul crescut la alimente foarte bogate în calorii, dar sărace în nutrimente, precum preparatele fast food, tăiţei instant etc.

    Greutatea excesivă şi obezitatea au devenit un fenomen amplu, 40 de milioane de copii suferind din cauza acestor tulburări, inclusiv în ţările sărace.

    Deşi problema era aproape necunoscută în ţările sărace în anii 1990 (doar 3% din statele din această categorie raportau peste 10% dintre copiii mici suferind de supraponderalitate), în prezent 75% dintre acestea se confruntă cu greutatea excesivă în rândul micuţilor.

    Diferitele forme de malnutriţie coexistă din ce în ce mai mult în aceeaşi ţară, câteodată în acelaşi cămin şi chiar la acelaşi individ în diferite etape ale vieţii, a spus Aguayo.

    Situaţia este asociată direct cu sărăcia, atingând mai mult ţările subdezvoltate şi populaţiile sărace din ţările bogate, subliniază UNICEF.

    Pentru a ameliora situaţia, UNICEF încurajează guvernele să promoveze şi să ofere acces economic la alimentele necesare unui regim echilibrat.

    De asemenea, UNICEF spune că este necesară o reglementare a promovării laptelui praf pentru bebeluşi şi a publicităţii la băuturi dulci, dar şi o impunere a unui sistem de etichetare nutriţională comprehensibilă a alimentelor, astfel încât consumatorii să poată face alegeri corecte în ceea ce priveşte sănătatea copiilor şi cea proprie.

  • Bătălia giganţilor: Nestle, Unilever şi Coca-Cola pun pe masă câte 4 miliarde de dolari pentru un business de nutriţie deţinut de GSK

    Nestle, Unilever şi Coca-Cola sunt doar câteva dintre companiile care se luptă pentru businessul indian de nutriţie Horlick deţinut de GlaxoSmithKline. Giganţii pun pe masă peste 4 miliarde de dolari de fiecare în cadrul licitaţiei, potrivit unor surse citate de Reuters.

    Ofertele iniţiale au fost depuse până luni, iar cei trei giganţi din zona de bunuri de consum sunt văzuţi drept favoriţi în cursa finală pentru un business care oferă o amprentă semnificativă într-o piaţă emergentă care creşte peste aşteptări.

    Chiar dacă oamenii din India au fost puşi sub presiunea unei monede devalorizate şi a unor taxe crescute recent, populaţia ţării este în creştere, iar averile din ce în ce mai mari determină companiile mari să îşi încerce norocul în piaţa respectivă.

    Nu a fost clar transmis ce alte companii mai participă în această cursă, însă este cunoscut faptul că Reckitt Benckiser, o companie dornică de a-şi înfiinţa propria operaţiune pe segmentul de sănătate şi nutriţie, nu a lansat nicio ofertă.

    Horlicks a fost lansată drept o băutură pe bază de malţ a cărei reţetă datează încă din 1873, când doi britanici, James şi William Horlick, au fondat o companie în Chicago pentru a începe producţia de masă. Băutura a ajuns în India prima dată prin intermediul soldaţilor care au luptat în armata britanică în Primul Război Mondial.

     

  • Plus 20% pentru Sanagout în 2017

    Anul 2017 a marcat o creştere cu 20% a business-ului Sanagout, ca urmare a dezvoltării interesului angajatorilor români pentru programele de well-being destinate angajaţilor. În acest context, compania a deservit cu 20% mai multe programe corporate de livrare a prânzului pentru angajaţi decât în 2016, accentul fiind pus pe meniurile personalizate şi sănătoase.

    „Pentru orice companie este foarte important să aibă angajaţi sănătoşi şi motivaţi. Studiile arată că angajaţii care duc un stil de viaţă sănătos sunt cu 30% mai productivi decât ceilalţi, au mai multă energie şi o sănătate mai bună. Iar alimentaţia joacă un rol extrem de important în această ecuaţie. De aceea, nu folosim produse congelate, garantăm siguranţa alimentelor, din momentul achiziţiei şi până la livrare, gătim fără adaosuri, aditivi, concentrate sau premixuri şi folosim tehnica de gătire sous vide, prin care se păstrează valorile nutritive ale alimentelor”, a declarat Denisa Grădeanu, director SanaGout.

    Toate programele corporate sunt concepute împreună cu un nutriţionist sau un antrenor de fitness, în funcţie de obiectivele pe care doreşte fiecare companie să le atingă.

    „Tot mai multe companii oferă mese de prânz angajaţilor pentru a atrage oameni mai competenţi, astfel încât masa de prânz este un beneficiu salarial tot mai căutat pentru generaţia millenials. Studiile arată că 50% dintre angajaţi sunt mai entuziasmaţi să accepte un job nou dacă în pachetul salarial au incluse micul dejun şi/sau masa de prânz oferită de angajator.” a continuat director SanaGout.

    Cel de-al doilea segment de business care a asigurat evoluţia de anul trecut a fost organizarea de evenimente corporate concept, axate, ca şi în cazul programelor de livrare a prânzului, pe meniuri care respectă principiile nutriţiei sănătoase. Meniul pe care specialiştii Sanagout îl pun la dispoziţia clienţilor cuprinde peste 2.000 de produse, din bucătăria tradiţională, internaţională, dar şi raw, vegane sau vegetariene.

    „Până acum, am organizat peste 10.000 de evenimente, iar tendinţa ultimilor ani arată o cerere tot mai mare pentru produsele care întrunesc în primul rând criteriile calităţii şi abia apoi pe cele ale cantităţii. Iar acest trend se manifestă în toate domeniile de activitate, pentru că lucrăm pentru clienti din IT, farma sau agenţii de comunicare”, a adăugat Denisa Grădeanu.

    Pentru 2018, planurile de dezvoltare includ creşterea numărului de companii care oferă mic dejun sau masa de prânz angajaţilor (lunch box-uri), dar şi încheierea de parteneriate pe zona de retail cu delicaterii şi brutării care să comercializeze biscuiţii Sanagout, creaţi după o reţetă patentată, cu ingrediente sănătoase şi după o metodă care să asigure menţinerea aportului nutriţional al produsului.

  • Mituri privind obiceiurile alimentare care afectează sănătatea

    Degresat sau fără zahăr înseamnă fără calorii. Adevărul este că în cele mai multe cazuri etichetele care afişează mesajul “degresat” sau “fără zahăr” sunt doar capcane, deoarece din dorinţa de a crea un produs care să fie în primul rând gustos, producătorii compensează lipsa grăsimii cu mai mult zahăr sau potenţiatori de arome şi sare, iar zahărul este înlocuit la rândul lui cu exces de sodiu, făină sau chiar grăsime. Toate aceste ingrediente care creează imaginea unui produs gustos şi bun pentru siluetă doar adaugă calorii prin diferite arome artificiale. Cel mai sigur este testul etichetei, care poate determina dacă produsul este într-adevar sănătos prin verificarea ingredientelor.

    O alimentaţie scăzută în sodiu este indicată tuturor. Sodiul este un mineral important pentru organism, ce ajută la buna funcţionare a sistemului muscular şi a sistemului nervos, astfel că este recomandat ca acesta să fie menţinut la un nivel echilibrat.

    Mult timp s-a discutat despre efectul negativ al sodiului asupra presiunii arteriale şi despre riscul crescut de apariţie a bolilor de inimă. Deşi este adevărat că sodiul creşte într-o măsură mică tensiunea arterială, diminuarea cantităţii zilnice de sodiu nu aduce beneficii ci poate creşte nivelul trigliceridelor şi al colesterolului. Tocmai de aceea, pentru persoanele care nu suferă de tensiune ridicată, nu este indicat să evite consumul de sare.

    Ouăle sunt bogate în colesterol şi pot provoca boli de inimă. Deşi au căpătat o reputaţie proastă din cauza colesterolului care se găseşte în gălbenuş (aproximativ 211 miligrame/ ou), asta nu înseamnă că ouăle trebuie evitate pentru a proteja sănătatea inimii. Este important să ştim că nivelul ridicat de colesterol este în primul rând consecinţa unei diete bogate în acizi graşi saturaţi şi nu a consumului unui singur aliment. Mai mult, consumul zilnic de ouă nu creşte semnificativ nivelul de colesterol, iar beneficiile acestora depăşesc cu mult aşa-zisele pericole. Mai mult, diferite studii au demonstrat că mâncatul ouălelor creşte nivelul de colesterol bun HDL.

    Consumul de carbohidraţi afectează sănătatea. Carbohidraţii sunt o sursă importantă de energie şi se împart în două categorii importante: cei complecşi care aduc beneficii multiple sănătăţii (cerealele integrale de secară sau ovăz, nuci, seminţe, linte, alune, mazăre) şi cei simpli, care au fost procesaţi industrial şi şi-au pierdut astfel o mare parte din fibre şi nutrienţi (dulciurile cu zahăr şi făină albă, junk food). Carbohidraţii simpli nu fac altceva decât să polueze organismul cu toxine, zahăr şi alte chimicale ce apar în urma procesării acestora. Aşadar, consumul de carbohidraţi este benefic pentru sănătate atât timp cât este vorba despre cei complecşi.

    Un pahar de vin roşu pe zi este sănătos. Nu doar vinul roşu este cel care aduce beneficii organismului şi în special inimii: berea şi alte băuturi alcoolice au acelaşi efect, atât timp cât sunt consumate echilibrat. În general, alcoolul stimulează nivelul colesterolului bun HDL, deoarece moleculele acestuia acţionează asupra trigliceridelor, diminuând astfel riscul de a dezvolta mai târziu cheaguri de sânge ce pot provoca atacuri cerebrale. Cu toate acestea, trebuie precizat că nu este indicat consumul zilnic de alcool şi nici depăşirea cantităţii de 100 ml la o servire. În caz contrar, efectele negative vor depăşi beneficiile acestora.

  • Nutriţionistul Mihaela Bilic: ”Vă provoc să renunţaţi o lună la acest aliment! Veţi slăbi, vă promit!”

    Nutriţionistul Mihaela Bilic ne spune cum putem scăpa de kilogramele nedorite renunţând doar la un singur aliment: „Nimic nu se compară cu mâncarea gătită când vine vorba de preparate echilibrate şi sănătoase. Orice ai mânca gata ambalat dintr-un pachet sau orice pui la repezeală pe pâine din frigider are volum mic şi multe calorii”.

    Mihaela Bilic afirmă că un aliment folosit zilnic de toţi românii este foarte periculos.

    Vezi aici de ce Mihaela Bilic ne provoacă să  renunţăm o lună la acest aliment! ”Veţi slăbi, vă promit!”

  • Cel mai sănătos fruct din lume

    Cei de la Byrdie au rugat 17 dieteticieni să numească trei cele mai sănătose fructe din lume. În ciuda tuturor dezbaterilor şi a diferitelor opinii legate de câtă fructoză ar trebui să consume o persoană, cei mai mulţi au numit un singur fruct drept cel mai bogat în nutrienţi şi cel mai sănătos: afina.

    Afinele sunt bogate în antioxidanţi, dar ce înseamnă asta de fapt pentru sănătatea noastră?  

    Citiţi continuarea pe www.gustarte.ro

  • Cele opt felurile de mâncare pe care orice nutriţionist le evită

    1. Cerealele la cutie: acestea conţin foarte mulţi carbohidraţi şi oferă foarte puţine sau deloc proteine şi grăsimi sănătoase; în plus, multe tipuri de cereale, în special cele care se adresează copiilor, conţin foarte mult zahăr şi foarte puţine fibre.

    2. Alimentele dietetice îngheţate: chiar dacă producătorii legumelor îngheţate, de pildă, spun că acestea ssunt sănătoase, ele pot fi încărcate cu sodiu şi ingrediente artificiale. ”Multe porţii sunt prea mici şi nu oferă calorii de calitate – concentrarea este pe cantitatea de calorii şi nu pe calitatea acestora”, spune Gisela Bouvier, nutriţionist.

    3. Alimentele cu puţine grăsimi – ”Încerc să evit tot ce este deghizat sub denumirea de mâncare sănătoasă”, spune Rebecca Lewis, un alt nutriţionist. Când cantitatea de grăsime este scăzută sau îndepărtată total din anumite alimente, zahărul şi sodiul sunt deseori adăugate pentru a îmbunătăţi gustul acestor alimente.

    4. Sucul de portocale – ”Chiar şi atunci când consumă un suc 100% natural, ajungi să consumi o băutură cu multe calorii şi mult zahăr, chiar şi când vorbim despre o porţie mică”, explică Lewis.

    5. Iaurtul cu arome: ”Chiar dacă iaurtul poate fi o sursă bună de proteine, calciu şi probiotice, aceste beneficii sunt deseori anulate de cantitatea ridicată de zahăr inclusă atunci când iaurtul are arome”, spune Lewis.

    6. Suc – ”Sucul este pe lista de lucruri pe care nu le consum pentru că nu oferă absolut nimic bun din punct de vedere al nutriţiei şi, în plus, este incredibil de uşor să eviţi consumul acestuia”, spune psihologul şi nutriţionistul Candice Seti. Seti a sugerat înlocuirea sucului cu cafea sau ceai atunci când consumatorul caută o sursă de cafeină. Potrivit ei, chiar şi sucul dietetic, care ar putea să nu conţină zahăr deloc, ar putea conţine un îndulcitor artificial care conduce la pofta de mai mult dulce.

    7. Carnea procesată – fie că este conservată, afumată, sărată, carnea procesată se află le lista alimentelor interzise de nutriţionişti. ”Cele mai comune alimente evitate sunt cârnaţii, şunca, hot dog-ul, salamul şi prânzurile semipreparate”, mai spune Candice Seti, referindu-se la un studiu public în 2015 de World Health Organization din care reiese cum consumul de carne procesată cauzează cancer. ”Faceţi-vă o favoare şi limitaţi consumul de astfel de alimente.”

    8. Produsele de patiserie – ”Gogoaşa reprezintă combinaţia dintre cele mai rele alimente pe care le poţi consuma; este rafinată cu făină albă, prăjită în grăsimi rele pentru artere şi acoperită cu glazură sau zahăr. Sunt uşor de mâncat, nu au nicio valoare nutriţională şi te fac să mănânci mai multe”, descrie şi nutriţionistul Jamie Logie produsele pe care le evită întotdeauna.

     

    Sursa: mic.com

     

     

  • Nestlé România a ajuns anul trecut la afaceri de peste 170 de milioane de euro în România

    Pe piaţa locală, compania are un portofoliu format din produse pentru copii, cereale şi batoane, produse culinare, cafea şi băuturi, napolitante şi ciocolată, harnă pentru animale şi îngheţată; potrivit reprezentanţilor companiei, toate acestea ocupă poziţii fruntaşe din punct de vedere al cotelor de piaţă (cafea şi băuturi -32%, produse pentru copii – 62%, produse culinare – 40%, cereale – 48%, napolitane şi batoane de ciocolată – 18%, hrană pentru animale – 14%, îngheţată – 12%). Brandul Nescafe Dolce Gusto a fost printre cele mai performante ale companiei, cu creşteri cuprinse între 20 şi 25% annual.

    Totodată, anul trecut fabrica Nestlé de la Timişoara (unde compania produce napolitanele Joe şi Nescafe 3 în 1) a înregistrat cel mai mare volum de producţie din 2010 şi până în prezent, cu export către 25 de ţări.

    ”Piaţa din România este cea mai bună pentru companie din regiunea Europei Centrale şi de Est; creşterea consumului, impulsionată de reducerea TVA şi de creşterea salariului minim s-a reflectat şi în vânzările produselor noastre”, a declarat Hervé de Froment, country manager Nestlé România cu prilejul anunţării rezultatelor companiei elveţiene.

     

  • Creative&Bright: „Pentru angajaţii de 27-30 de ani, companiile cumpără workshop-uri de artă fotografică, de make-up sau design interior”

    În acelaşi timp, companiile în care media de vârstă a angajaţilor este mai ridicată preferă programe de wellbeing cu tematici precum parenting, dezvoltare personală, managementul stresului sau educaţie financiară.

    „Companiile care se remarcă pe piaţa de wellbeing şi care investesc constant în programe specializate pentru angajaţii lor vin din industriile IT, Telecom si Finance-Banking”, declară Dana Tudor Tănase, managing partner Creative&Bright.

    „Din păcate, în România nu există încă o cultură a wellbeing-ului şi nu multe companii înţeleg beneficiile acestor programe pentru retenţia şi fidelizarea angajaţilor, pentru creşterea nivelului de performanţă şi, per total, pentru imaginea brand-ului de angajator. Astfel, mare parte dintre angajatori se limitează la activităţi singulare, precum workshopuri de 1-8 Martie, fresh bar sau masaj la birou.

    În schimb, companiile care au introdus conceptul de wellbeing în cultura lor organizaţională ajung să investească între 5.000 şi 30.000 de euro/an pentru implementarea programelor specializate”, adaugă Dana Tudor.

    Conform Creative&Bright, din top 10 companii care investesc în wellbeing fac parte giganţi precum Orange şi Telekom, HP şi Siemens pentru industria IT, precum şi Raiffeisen Bank, pentru sectorul Finance-Banking.

  • Ce au citit românii în 2016

    “Poziţionarea Irinei Binder pe primul loc în topul cărţilor cumpărate de pe elefant.ro nu este surprinzătoare având în vedere vânzările constant bune pe care autoarea le-a avut pe piaţa din România în ultimii ani”, declară Adrian Dinu, chief commercial officer la elefant.ro.
     
    În continuarea clasamentului, pe poziţia a doua s-a situat volumul Înainte să te cunosc, scris de Jojo Moyes, iar pe poziţia a treia Fata din tren, titlu scris de Paula Hawkins.
     
     
    Locurile al patrulea şi al cincilea în preferinţele cititorilor români sunt ocupate de Jojo Moyes cu După ce te-am pierdut, respectiv Markus Zusak cu Hoţul de cărţi.
     
    Printre primele zece titluri cele mai apreciate în 2016 s-au situat şi Spioana de Paulo Coelho şi clasicul Un veac de singurătate de Gabriel Garcia Marquez.
     
    În topul primelor 5 titluri scrise de autori români care au înregistrat cele mai mari vânzări în 2016 pe elefant.ro se numără, pe lângă Fluturi-Volumul al treilea al Irinei Binder, cartea Te iubesc, orice-ai face! scrisă de Ioana Chicet Macoveiciuc, binecunoscută şi pentru activitatea sa pe blogul prinţesaurbană.ro.
     
    Românii au fost totodată interesaţi şi de nutriţie, pe poziţia a treia,  în topul autorilor români situându-se ABC de nutriţie, scrisă de Mihaela Bilic. Urmează în clasament titlurile 444 de fragmente memorabile ale lui Neagu Djuvara şi Suge-o, Ramona!, scris de Andrei Ciobanu.
     
    Elefant a întrebat câteva personalităţi româneşti din domeniul cultural şi mass-media care au fost cele mai interesante apariţii de carte din 2016, titluri ce ar putea fi o bună opţiune de lectură în acest an. 
     
    Aurora Liiceanu – cele mai interesante apariţii din 2016:
    Kenko Tsurezuregusa – Însemnări din ceasuri de zăbavă (Humanitas)
    Jim Fergus – Amintirea dragostei (Humanitas)
    Amos Oz – Iuda (Humanitas)
    Ian McEwan – Coajă de nucă (Polirom)
    Akira Yoshimura – Naufragii (Humanitas fiction)
    J.M.Coetzee, Arabella Kurtz – Povestea cea bună (Trei)
    Monica Davidescu:
    Donna Tartt – Sticletele (Litera)
    Carla Guelfenbein – Restul e tăcere (Litera)
    Elif Shafak – Cele 40 de legi ale iubirii (Polirom)
    Cesare Pavese – Meseria de a trăi
    Haruki Murakam – La capătul lumii şi în ţara aspră a minunilor (Polirom).
     
    Dragoş Pătraru:
    Karl Ove Knausgard – Lupta mea – trilogie (Editura Litera)
    Josepf Stiglitz – Marea Divizare (Editura Publica)
    Stephen J. Dubner, Steven D. Levitt – Când să jefuieşti o bancă şi alte 131 de idei (Editura Publica)
    Amos Oz – Iuda (Editura Humanitas)
    Svetlana Aleksievici – Războiul nu are chip de femeie (Editura Litera)
     
    Retailerul online elefant.ro are peste 600.000 de clienţi, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. Fondat în 2010, Elefant s-a extins recent şi în afara ţării deschizând o filiala la Chişinău, în Republica Moldova şi un magazin online local elefant.md.