Anul următor mă aştept la una două tranzacţii foarte mari, chiar între primii cinci jucători. Companiile de private equity se apropie de maturitate. Acolo ar putea să fie o schimbare majoră, o tranzacţie. Nu doar datorită maturităţii, ci şi datorită comportamentului pieţei”, descrie Mihai Marcu aşteptările sale legate de evoluţia pieţei de profil în 2019. El anticipează o scădere a tranzacţiilor cu valoare mică şi spune că piaţa se consolidează mai greu, deoarece în momentul de faţă au rămas la vânzare doar 4-5 companii „care mai contează în dinamica marilor jucători”.
Potrivit estimărilor sale, valoarea pieţei de servicii medicale private, neincluzând zona farma, se situează între 1,2 şi 1,4 miliarde de euro. „Urmează un an tare”, spune Marcu, adăugând că după MedLife, lider de piaţă în prezent, „Medicover atacă puternic poziţia Reginei Maria. Sunt foarte activi în piaţă, ţintesc să ia poziţia a doua. Achiziţionează o dată la o lună între una şi trei companii locale mari. Sanador se dezvoltă iarăşi foarte frumos, organic.”
În ceea ce priveşte evoluţia cifrei de afaceri a grupului MedLife până la sfârşitul lui 2018, el prevede că aceasta va ajunge la circa 180 de milioane de euro, revenindu-i astfel 12-13% din piaţă.
Marcu spune că, pentru anul acesta, planurile de achiziţie ale grupului au ajuns la final, după tranzacţiile deja efectuate, printre care se numără Centrul Medical Ghencea şi compania Polisano. „Vom achiziţiona în continuare companii, dar la o scară mai mică” şi asta deoarece MedLife este deja prezentă pe aproape întreg teritoriul României, în oraşele cu peste 150.000 de locuitori, aşa că nu prea mai au unde să se extindă, explică el.
Pe viitor, Marcu spune că pe piaţă vor funcţiona cu două branduri: pe segmentul de high-end va funcţiona MedLife, iar pe mid-low market, Sfânta Maria, care va include Centrul Medical Ghencea şi Anima. Ca plan de extindere, el spune că toamna aceasta vor deschide prima clinică Anima în afara Bucureştiului, la Bacău.
Aşteptările sale pentru brandul Sfânta Maria sunt ca acesta să genereze cam 5% din cifra de afaceri a MedLife: „Companiile care vor funcţiona sub brandul Sfânta Maria se îndreaptă spre 10 milioane de euro. Există anumite zone, cum ar fi cea de Casă (casa de asigurări n.red.), în care Sfânta Maria este competitorul Medlife”.
Potrivit lui Marcu, cele două branduri vor avea interese divergente şi vor funcţiona cu echipe de vânzări, board, laboratoare, puncte de recoltare şi preţuri diferite. „Spitale vor exista doar pe brandul MedLife, nu şi pe Sfânta Maria. Probabil că farmaciile din toate clinicile mari ale Sfintei Maria vor fi tot Pharmalife”, adaugă el. Printre principalii competitori ai brandului Sfânta Maria se numără companiile Sante şi Medas, în Bucureşti.
Reprezentantul grupului medical crede că este foarte greu ca un alt jucător să intre pe o piaţă dominată deja la nivel naţional de MedLife, urmată de Regina Maria şi Medicover la nivel regional. În ceea ce priveşte Capitala, Marcu spune că Sanador este un jucător foarte puternic, dar că pentru a deschide o reţea naţională ar dura 10 ani.
Comparativ cu statele vecine, el plasează România mult peste pieţele din Bulgaria, Serbia sau Ungaria. „Piaţa e la un nivel de maturitate mult mai mare faţă de toţi vecinii. Distanţa faţă de aceştia este nu mare, ci uriaşă. Cel mai mare operator din Ungaria sau Serbia are undeva la 20 de milioane de euro cifra de afaceri. De 9-10 ori mai mică.” Totuşi, admite că decontările din Serbia, Bulgaria sau Ungaria sunt mai bune decât în România.
Chiar dacă momentan nu au un plan concret legat de intrarea pe o piaţă străină, reprezentantul MedLife spune că, pe viitor, nu exclude această posibilitate: „Vom intra probabil cu 2-5 milioane de euro într-o ţară şi vom vedea cum funcţionează în 12-18 luni. Nu în forţă, pentru că nu ştim dacă funcţionează. Simt că în oraşele mari de tip Budapesta, Sofia şi Belgrad merită intrat. Nu şi în est, în Moldova şi Ucraina”.
Bariera lingvistică şi reglementările diferite legate de decontările de la casele de asigurări sunt principalele impedimente cu care el crede că s-ar putea confrunta un jucător român la intrarea pe o piaţă internaţională. „Dar cu siguranţă veţi vedea firme româneşti care vor trece graniţa. România şi-a depăşit vecinii la o distanţă uriaşă şi poate deveni un pol care să atragă pacienţi străini.” Cu toate că pacienţii străini nu se înghesuie încă să vină la tratament la noi în ţară, Marcu crede că în 4-5 ani vom vedea mulţi pacienţi, nu bulgari, unguri sau sârbi, ci din ţări cu liste lungi de aşteptare.
Printre tendinţele pieţei, Marcu remarcă şi faptul că o mare parte dintre pacienţii români „se mută din avionul pentru Viena sau Istanbul în taxi” şi aleg să se trateze la clinici ca Monza, Sanador şi Regina Maria, „nu doar MedLife”, şi asta pentru că mulţi care „s-au tratat la Viena sau Istanbul au făcut recidive. Eu prevăd că în perioada următoare pacienţii vor reveni în spitalele private româneşti”.
Marcu spune că „moda” tratamentelor în străinătate a apărut în urma greşelilor unor politicieni „cu un comportament arogant”, care au ales serviciile unor clinici private din afară pentru intervenţii simple, care s-ar fi putut efectua lejer la noi în ţară. Totuşi, adaugă că lucrurile se schimbă: „Există o migraţie a pacientului, a turistului medical către spitale private româneşti care încep să lucreze pe nişte nişe medicale foarte bine puse la punct”.
Anul acesta, numărul de pacienţi din clinicile MedLife a crescut cu 10-15%, iar în spitalele grupului, cu 30-40%. Preşedintele executive al MedLife crede că majorarea numărului de români care aleg serviciile private locale se datorează în egală măsură faptului că mulţi renunţă să plece în afară, dar şi că din ce în ce mai mulţi pacienţi aleg să plece de la stat la privat: „Cred că cei cu operaţii foarte scumpe nu mai pleacă afară. Iar cei cu operaţii de linie se mută din sistemul public către cel privat”.
Totuşi, spune că sistemul privat nu îl poate înlocui pe cel public, mai ales în oraşele unde sunt centre universitare puternice, precum Bucureşti, Cluj, Timişoara, Mureş sau Iaşi. „E nevoie de spitale de urgenţă regionale – au o importanţă strategică pentru ce înseamnă urgenţă. Fie şi pentru simplul motiv că este interzis să faci urgenţă la privat.”
De ce pleacă tot mai mulţi pacienţi de la stat la privat? „Într-un stat în care, din total cheltuieli într-un spital, 90% sunt salariile, nu e rău că medicii sunt plătiţi, dar este necesar ca aceşti bani să fie luaţi de undeva. Acest undeva se regăseşte în adresabilitatea oamenilor”, încheie el.
