BusinessMagazin

Tag: nitu

  • Niţu: În cazul lui Turcescu, PICCJ nu s-a sesizat din oficiu deoarece nu s-au constatat infracţiuni

    “În ceea ce priveşte decizia privind declaraţiile jurnalistului (Robert Turcescu, n.r.), nu ne-am sesizat din oficiu, întrucât am apreciat că acele împrejurări nu sunt de natură să constituie infracţiuni”, a spus Tiberiu Niţu, la intrarea în sediul Consiliului Superior al Magistraturii.

    Întrebat dacă în cazul sesizării parlamentarilor Ilie Năstase şi Mădălin Voicu, pe acelaşi subiect privind declaţiile lui Robert Turcescu, a fost luată vreo decizie, procurorul general a spus că în acest caz nu a fost făcută o plângere, ci i s-a cerut să analizeze situaţia şi să apere siguranţa naţională.

    “O decizie faţă de sesizarea domnilor nu e de luat. Domnii m-au sesizat ş m-au rugat să am grijă să veghez ca siguranţa naţională să fie apărată şi să analizez situaţia creată. Nu au făcut o plângere şi nu mi-au cerut nimic. Pur şi simplu, în calitate de parlamentari, mi-au solicitat să verific şi să apăr siguranţa naţională”, a adăugat Tiberiu Niţu.

    Procurorul general al României declara, în 23 septembrie, că Parchetul instanţei supreme evaluează situaţia în cazul lui Robert Turcescu, după ce acesta a dezvăluit că a fost ofiţer acoperit, iar dacă aceasta este de natură să constituie sau să ducă la concluzia că sunt indicii în legătură cu săvârşirea unei infracţiuni, PICCJ se va sesiza.

    În 26 septembrie, senatorul PC Ilie Năstase şi deputatul PSD Mădălin Voicu au depus, la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, o sesizare în cazul lui Robert Turcescu.

    În sesizare, Ilie Năstase şi Mădălin Voicu îi cer procurorului general al României să le comunice dacă PICCJ a verificat documentele şi materialele prezentate de Robert Turcescu.

    “Datorită faptului că în ultima perioadă au apărut date şi informaţii legate de declaraţiile dl. Turcescu Robert Nicolae, care a făcut un autodenunţ în legătură cu calitatea sa de ofiţer acoperit, vă rugăm să ne comunicaţi dacă Parchetul General, pe care cu onoare îl conduceţi, a verificat documentele şi materialele prezentate de către dl. Turcescu. Considerăm, dl. procuror general, că este nevoie de lămuriri şi clarificări pentru a preveni o eventuală încălcare a prevederilor unor legi ce pun în pericol siguranţa naţională. (…)”, au arătat cei doi parlamentari în documentul citat.

    La ieşirea din sediul Parchetului, Ilie Năstase şi Mădălin Voicu au declarat că sunt interesaţi de această situaţie, care ar putea deveni periculoasă în contextul în care ţine de siguranţa naţională a statului.

    Mădălin Voicu preciza atunci că nu au depus o plângere penală la Parchet, ci o sesizare prin care se încearcă să se găsească la Parchetul instanţei supreme un răspuns “mult mai aproape de un adevăr palpabil”, pentru că altfel s-ar putea vorbi de oricine că este ofiţer acoperit. Mădălin Voicu spunea că nu vor să fie divulgate nume, ci, dacă există o situaţie, să se verifice dacă ceea ce spune Turcescu este adevărat.

    În 21 septembrie, jurnalistul Robert Turcescu a dezvăluit pe blogul său că a fost locotenent colonel sub acoperire. Postarea intitulată “Mărturise şi spovedanie” a fost însoţită de copii ale unui livret militar cu fotografia sa şi două ştate de plată. Pe livretul militar apare ştampila MApN – UM 02515.

    “Da, am fost lt -colonel sub acoperire. Public mai jos câteva dintre ştatele de plată, cu sumele de bani pe care le-am primit”, a scris Turcescu pe blogul personal. “Am ales să nu-l trădez pe bunul Dumnezeu şi să fac această mărturisire publică. Refuz să fiu Iuda în faţa lui Christos, chiar dacă astăzi, celor ce vor citi şi vor vedea acest text poate că nu le va fi foarte clar ce se întâmplă. Rugaţi-vă pentru mine şi cu mine să fim iertaţi şi izbăviţi. Sunt pregătit să îndur oprobiul public, îl merit, dar sper să avem parte de legi şi de judecători drepţi. Cu Dumnezeu înainte şi va fi bine! Vă cer iertare tuturor”, a scris acesta.

    În seara aceleiaşi zile, într-o emisiune la postul B1 TV, el a confirmat că documentele sunt reale, fără a spune al cărei instituţii ar fi fost ofiţer acoperit. Turcescu a spus că este dispus oricând va fi chemat în faţa judecătorului să spună tot ceea ce ştie despre aceste documente. Robert Turcescu a anunţat totodată că se retrage din presă.

    MApN arăta, în 22 septembrie, că nu face niciun fel de comentariu legat de cazul jurnalistului Robert Turcescu, ministerul precizând că aplică legile ţării şi că, dacă se vor constata nereguli, alte instituţii ale statului sunt abilitate să se pronunţe.

    “În legătură cu informaţiile referitoare la Robert Turcescu, apărute în spaţiul public în ultimele zile, facem următoarele precizări: Ministerul Apărării Naţionale nu face niciun fel de comentariu pe marginea acestui subiect. MApN aplică legile ţării şi consideră că dezbaterile care pot aduce atingere imaginii Armatei României nu sunt benefice. Dacă se vor constata nereguli, alte instituţii ale statului sunt abilitate să se pronunţe”, se arăta într-un comunicat al MApN.

    În anul 2012, Ministerul Apărării Naţionale a confirmat că jurnalistul Robert Turcescu primise gradul de locotenent-colonel. Turcescu apărea pe o listă împreună cu politicieni, foşti miniştri, primari, preşedinţi, alţi jurnalişti. Atunci, Robert Turcescu, a susţinut, într-o scrisoare adresată MApN, că pentru el acest lucru reprezintă o „regretabilă eroare” şi solicită de urgenţă „îndreptarea acestei situaţii prin revenirea la starea de fapt: cetăţean român care nu şi-a satisfăcut stagiul militar şi, prin urmare, nu poate aparţine corpului ofiţeresc al Armatei Române”. Robert Turcescu spunea, că în situaţia în care nu i se va anula gradul primit „în mod accidental”, va „acţiona în judecată MApN pentru prejudicii grave de imagine şi tragerea la răspundere a celor care se fac vinovaţi de acest lucru”.

    MApN a dat publicităţii în august 2012 o listă cu cei cărora le-au fost acordate grade militare în perioada 2010-2012 şi pentru care s-au înregistrat nereguli, în care apăreau inclusiv politicieni, sportivi renumiţi şi în care se regăsea şi numele lui Robert Turcescu. Ulterior, ministerul a retras toate aceste grade acordate cu nereguli.

     

  • Niţu: Magistraţii au obligaţia să declare dacă au fost ofiţeri de securitate. Fiecare îşi asumă

    “A fost azi (marţi, n.r.), pe ordinea de zi, o sesizare formulată de un coleg judecător, care urmează să-şi aibă cursul ei şi vom vedea. Nu m-aş pronunţa eu să spun dacă-i firească sau nu-i firească. Noi avem obligaţia, potrivit legii, să declarăm dacă am fost sau nu ofiţeri de securitate şi aşa mai departe. Fiecare magistrat dă această declaraţie, îşi asumă declaraţia pe care o face”, a spus Tiberiu Niţu, la ieşirea din sediul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), unde a participat la şedinţa plenului.

    Procurorul general a arătat că nu intră în competenţa Parchetului verificarea acestor declaraţii date de magistraţi la notar.

    “Noi nu avem competenţa a face astfel de verificări, dacă într-adevăr un magistrat a fost sau nu a fost, sau este şi aşa mai departe. Nu s-a practicat până acum, nu văd de ce s-ar face astfel de verificări. Există obligaţia legală a unei declaraţii notariale, sub sancţiunea falsului în declaraţii. Fiecare îşi asumă şi…”, a mai spus Niţu.

    Procurorul Tiberiu Niţu a precizat că se pleacă de la prezumţia de seriozitate, având în vedere că este vorba de magistraţi, oameni de la care se aşteaptă “seriozitate, maturitate”.

    “Întotdeauna plecăm de la prezumţia de bună-credinţă şi de la prezumţia de seriozitate, responsabilitate şi maturitate, pentru că vorbim de un corp al magistraţilor, adică oameni de la care, dincolo de astfel de declaraţii, aşteptăm cu toţii, în general, înţelepciune, ştiinţă de carte, maturitate”, a mai spus Niţu.

    El a adăugat că este mai puţin probabil ce i s-ar putea părea normal în calitate de persoană fizică, iar ca procuror general, nu face astfel de evaluări, “cu atât mai puţin la televizor”.

    Întrebat dacă a aflat cine este procurorul la care făcea referire preşedintele Traian Băsescu, Tiberiu Niţu a spus: “Nu, nu-i vorba de curiozitate, ci pur şi simplu nu am avut o astfel de preocupare”.

    “S-a discutat în plenul CSM, am votat, nu ştiu exact ce s-a hotărât în urma votului”, a mai spus Tiberiu Niţu.

    Membrii plenul Consiliului Superior al Magistraturii au discutat şi au votat cererea judecătorului Horaţius Dumbravă, de sesizare a Inspecţiei Judiciare cu privire la declaraţiile făcute de preşedintele Traian Băsescu, potrivit cărora anumite “decizii de procurori au fost controlate de un ziarist important”.

    Judecătorul Horaţius Dumbravă a declarat, înaintea şedinţei plenului CSM, că dacă afirmaţiile preşedintelui sunt adevărate, era necesar ca acesta să anunţe DNA, nu să vorbească la o televiziune.

    “Am sesizat plenul CSM să se gândească asupra oportunităţii de a solicita Inspecţiei Judiciare să facă verificări privind declaraţiile preşedintelui României. Eu nu am indicat niciun procuror. Domnul preşedinte a indicat un procuror. Oricum, mie mi se par jalnice afirmaţiile la final de mandat, dar, mă rog, haideţi să vedem ce va face Inspecţia Judiciară. De ce spun jalnice, pentru că să ameninţi un procuror în direct la o televiziune mie mi se pare incalificabil, pe de o parte. Pe de altă parte, dacă ar fi adevărat, era necesar să fi anunţat DNA şi nu să fi venit la televizor să fi spus ceea ce a spus. Haideţi să vedem ce va spune şi plenul CSM”, a spus Horaţius Dumbravă, înaintea şedinţei plenului CSM.

    Potrivit articolului 7 din Legea 303/2004 republicată, “judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat acestora şi personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii”.

    Aceste persoane sunt obligate să completeze anual o declaraţie autentică, pe propria răspundere, din care să rezulte că nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii.

    “Consiliul Suprem de Apărare a Ţării verifică, din oficiu sau la sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii ori a ministrului justiţiei, realitatea declaraţiilor prevăzute la alin. (2). Încălcarea dispoziţiilor alin. (1) conduce la eliberarea din funcţia deţinută, inclusiv cea de judecător sau procuror”, se mai arată în articolul 7 al Legii 303/2004.

    Judecătorul Horaţius Dumbravă arăta în 10 septembrie, după ce a cerut CSM sesizarea Inspecţiei Judiciare, că în măsura în care afirmaţiile preşedintelui se dovedesc a fi reale, se impune sesizarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), în ce priveşte presupuşii procurori care au acţionat la comanda unui ziarist, fie declanşarea cercetării disciplinare faţă de aceşti procurori.

    În caz contrar, arăta membrul CSM în sesizare, Inspecţia Judiciară trebuie să întocmească un raport privind aducerea atingerii independenţei justiţiei, a sistemului de justiţie reprezentat de parchete şi procurori, prin Ministerul Public.

    “Nu ştiu dacă organele de urmărire penală, DNA sau Ministerul Public au fost sesizate cu privire la aceste aspecte de către domnul Preşedinte al României, obligaţie de altfel prevăzută de normele procedural penale impun sesizarea organelor de urmărire penală atunci când există indicii de săvârşire a unei infracţiuni, inclusiv de către un procuror, indiferent că este vorba de un simplu cetăţean şi cu atât mai mult de către Preşedintele României”, mai arăta Horaţius Dumbravă, în sesizarea sa.

    Preşedintele Traian Băsescu a fost întrebat, într-o emisiune a postului B1 TV, despre o declaraţie a sa anterioară în care arăta că de zece ani este într-o dispută cu sistemul, pe care Ion Iliescu “l-a protejat” şi care “l-a înfrânt” pe Emil Constantinescu, adăugând că el a reuşit să “îngenuncheze” acest sistem.

    Preşedintele a spus că, la începutul mandatului său, a găsit “un SRI în care Sorin Ovidiu Vântu ştia lista cu cei ascultaţi, iar şeful SRI mergea cu maşină de la Sorin Ovidiu Vântu”.

    “SRI-ul era controlat de Vântu, ştia tot ce lucrează SRI, şi, mai mult decât atât, Timofte îi punea la dispoziţie şi informaţii din această instituţie de securitate, economice”, a susţinut el.

    Preşedintele a mai spus că sistemul la care a făcut referire în declaraţiile sale înseamnă şi Justiţia.

    “Vă aduceţi aminte perioada în care acuzam Înalta Curte, CSM, Parchetele, era perioada când erau oamenii, judecătorii, procurorii doamnei Stănoiu. S-a curăţat şi acolo, ca şi la SRI, cu trecerea în rezervă, cu pensionarea multor judecători. Sistemul s-a curăţat”, a adăugat Băsescu.

  • Procurorul general: Din 2012, au fost 214 trimiteri în judecată pentru înşelăciuni cu cecuri

    Niţu a vorbit despre practica judiciară în cazul infracţiunii de înşelăciune cu cecuri, la conferinţa “Utilizarea şi protecţia cecului ca instrument de plată”, organizată marţi de Ziarul Financiar, la Banca Naţională a României.

    Procurorul general a spus, în contextul criticării procurorilor pentru că nu ar reacţiona îndeajuns de ferm la comiterea de înşelăciuni cu cecuri, că au fost întocmite 214 rechizitorii de trimitere în judecată pentru această infracţiune, din 2012 şi până la 30 septembrie 2013, de către parchete din subordinea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) – nespecializate.

    Niţu a arătat că, după cum a hotărât şi ICCJ, este necesar să fie întrunite toate condiţiile pentru a fi în prezenţa unei infracţiuni de înşelăciune, şi nu este suficient simplul fapt al refuzului de plată pe motiv de lipsă disponibil.

    Potrivit deciziei instanţei supreme nr. 9/2005, “fapta de emitere a unui cec asupra unei instituţii de credit sau asupra unei persoane, ştiind că pentru valorificarea lui nu există provizia sau acoperirea necesară, precum şi fapta de a retrage, după emitere, provizia, în totul sau în parte, ori de a interzice trasului de a plăti înainte de expirarea termenului de prezentare, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos material injust, dacă s-a produs o pagubă posesorului cecului, constituie infracţiunea de înşelăciune prevăzută în art. 215 alin. 4 din Codul penal”.

    Pe de altă parte, “dacă beneficiarul cecului are cunoştinţă, în momentul emiterii, că nu există disponibilul necesar acoperirii acestuia la tras, fapta constituie infracţiunea de emitere de cecuri fără a avea disponibil suficient la tras, prevăzută de art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului”.

    În cazul acestei din urmă infracţiuni, pentru acoperirea prejudiciului suferit, creditorii au la dispoziţie numai acţiunea civilă separată, izvorâtă din contract, iar nu şi acţiunea civilă întemeiată pe răspunderea delictuală, alăturată celei penale. Instanţa penală învestită cu judecarea infracţiunilor prevăzute de art. 84 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului nu va soluţiona acţiunea civilă alăturată acţiunii penale, urmând a pronunţa respingerea ca inadmisibilă a acţiunii civile, a mai arătat Niţu.

    Folosirea filelor cec postdatate implică acceptarea posibilităţii de a nu exista disponibil în cont la data prezentării la unitatea bancară – în lipsa unor dovezi certe de comportament ilicit, simplul fapt al refuzului de plată pe motiv de lipsă disponibil nu demonstrează existenţa vinovăţiei.

    ICCJ a mai arătat, prin decizia nr. 2040 din 12 iunie 2012 că, în cazul infracţiunii de înşelăciune prevăzută în art. 215 alin. 3 şi 4 Cod penal, este necesar să se stabilească vinovăţia, care este determinată de existenţa sau nu a intenţiei inculpatului de inducere în eroare a părţilor vătămate.

    Elemente faptice care, coroborate, pot demonstra existenţa intenţiei de inducere în eroare sunt: încheierea de contracte şi emiterea unor file cec fără acoperire după instituirea interdicţiei bancare de a emite cecuri, aspect cunoscut de către autor, necunoaşterea de către partea vătămată a interdicţiei bancare sau a lipsei disponibilului, folosirea de identităţi false, faptul că societăţile sunt special înfiinţate sau recent preluate prin cesiune, în scopul derulării de activităţi infracţionale cu instrumente de plată, părţile sociale sunt vândute imediat după comiterea faptei – se poate releva lipsa intenţiei de a continua desfăşurarea de activităţi economice, sumele aflate în cont sunt retrase cu diverse justificări ori transferate în alte conturi şi însuşite şi faptul că autorul continuă să încheie contracte şi să emită file cec în numele societăţii, cu toate că a cedat părţile sociale, fără a aduce la cunoştinţa partenerilor faptul că nu mai este administrator.

    Totodată, a mai hotărât ICCJ, trebuie stabilită cunoaşterea de către inculpat a lipsei disponibilului la momentul emiterii instrumentelor de plată şi dacă partea vătămată a cunoscut, la data încheierii contractelor, că inculpatul nu poate plăti sumele datorate, iar diminuarea patrimoniului victimei trebuie să fie anticipată de către persoana acuzată, iar conduita persoanei acuzate adaptată acestui scop. Cercetarea judecătorească trebuie să mai clarifice dacă s-au întrebuinţat sau nu mijloace frauduloase la încheierea contractului sau cu prilejul executării.

    În concluzie, pentru a beneficia de protecţia penală instituită prin dispoziţiile art.215 alin.4 din Codul penal, este necesar să se dovedească intenţia directă a autorului de a nu plăti, în scopul producerii unei pagube beneficiarului cecului.

  • Deci se poate: noua garnitură de procurori-şefi, aproape de intrarea în pâine

    Aceasta înseamnă că, după ce avizul a ajuns la Ministerul Justiţiei, numirile vor fi înaintate spre aprobare preşedintelui Traian Băsescu. Prestaţia mult mai slabă la audieri a lui Tiberiu Niţu (foto) faţă de cea a adjuncţilor săi Olaru şi Licu a fost comentată de Ponta pur şi simplu printr-o pasare a răspunderii pentru nominalizare asupra Monei Pivniceru, fostul ministru liberal al justiţiei.

    Comentariul împuşcă doi iepuri dintr-un foc: pe de o parte, Ponta se dezvinovăţeşte în faţa diverşilor comentatori şi ONG-uri care au criticat la pachet nominalizările, pe de altă parte arată că nu doar PSD şi “băsiştii” din justiţie au fost implicaţi în selecţia noii garnituri de şefi de parchete, ci şi PNL, a cărui opoziţie faţă de nominalizarea-surpriză de către Ponta a Codruţei Kovesi e cunoscută.

    Fostul ministru Mona Pivniceru a ţinut, în noiembrie, ca nominalizările Ministerului Justiţiei pentru funcţiile de procuror general al României şi procuror-şef al DNA să aibă la bază, în premieră, o selecţie făcută de o comisie de recomandare formată din trei procurori de la PICCJ şi DNA şi un psiholog, comisie care i-a triat pe cei 12 candidaţi, spre a satisface cerinţele de obiectivitate exprimate de oficialii CE şi de ambasadorul SUA.

    Dintre cei 4 procurori recomandaţi (câte doi pentru fiecare funcţie), Pivniceru i-a ales atunci pe Tiberiu Niţu, fost adjunct al Laurei Codruţa Kovesi la PICCJ, respectiv pe Ioan Irimie de la DNA Cluj. Justificarea ei a fost că “atâta a avut pe masă” – cu alte cuvinte, alte propuneri mai bune au lipsit, inclusiv fiindcă o serie de procurori (între care şi Daniel Morar, şeful în exerciţiu al DNA) au refuzat să intre în cursă, pe motiv că selecţia s-ar face pe bază de ordine de la USL. Intenţia Monei Pivniceru fusese însă, dimpotrivă, să desemneze nişte candidaţi cât mai puţin susceptibili de criticile PDL, având în vedere că Tiberiu Niţu a fost adjunct al Laurei Kovesi timp de trei ani la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie, iar Ioan Irimie a activat la DNA Cluj, aceeaşi pepinieră care l-a dat şi pe Daniel Morar.