BusinessMagazin

Tag: nitu

  • Procurorul general al României: 40 de persoane au fost audiate în cazul Colectiv. Ancheta se desfăşoară şi la companii, şi la instituţii publice

    Întrebat de jurnalişti de ce s-a schimbat încadrarea în acest caz, din omor calificat în ucidere în culpă, Niţu a explicat că procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, unde a fost deschis dosarul, fiind sesizaţi cu privire la un incendiu în urma căruia au rezultat persoane decedate şi persoane vătămate grav, au început urmărirea penală pentru omor calificat.

    “Probele ulterioare au stabilit cauza, modul de propagare şi cauza deceselor victimelor, astfel că s-a stabilit ca modalitate de vinovăţie, de săvârşire a faptei, culpa, şi nu intenţia”, a precizat Niţu.

    Întrebat dacă au fost identificaţi cei care au furnizat artificiile folosite în timpul concertului, Niţu a arătat că s-au stabilit identităţile persoanelor şi a companiei furnizoare.

    “Toate persoanele cu privire la care se va stabili o formă de vinovăţie în acest dosar vor răspunde penal. Ancheta se efectuează pe toate palierele,atât la companii private, cât şi la instituţii publice”, a declarat magistratul.

    Întrebat ce pedeapsă riscă persoanele găsite vinovate, Niţu a precizat că, pentru ucidere din culpă în formă agravantă pedeapsa este de 10 ani, iar pentru vătămare corporală din culpă este de patru ani. Dacă se aplică concursul de infracţiuni şi vor fi identificate şi alte infracţiuni, pedepsele cresc.

    Întrebat dacă până la acest moment s-au conturat indicii potrivit cărora s-ar fi comis şi fapte de corupţie în acest caz, procurorul general a precizat că până acum ancheta s-a concentrat pe victime.

    Procuroii i-au adus la audieri, luni, la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pe patronii clubului Colectiv, unde un incendiu a izbucnit în timpul unui concert, vineri seară, cauzând moartea a 31 de oameni şi rănirea altor aproape 200.

    Luni seară, au fost reţinuţi doi dintre patroni, Paul Gancea şi Alin Anastasescu, fiind în continuare audiat Costin Mincu.

    Ancheta în cazul incendiului din clubul Colectiv este făcută de Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după ce procurorul general a dispus, sâmbătă, preluarea cercetărilor de la Parchetul Tribunalului Bucureşti.

    Procurorul general Tiberiu Niţu a declarat, sâmbătă, că ancheta este pentru omor calificat, pentru care “pedeapsa este foarte mare”.

    Procurorii Parchetul instanţei supreme au ridicat, duminică, mai multe documente de la Primăria Sectorului 4 şi de la Inspectoratul Teritorial de Muncă, în cazul incendiului izbucnit în Clubul Colectiv, potrivit unor surse judiciare. Astfel, de la ITM au fost ridicate documente privind formele de angajare ale salariaţilor de la clubul Colectiv, iar de la Primărie, documente privind autorizarea funcţionării clubului.

    Parchetul instanţei supreme arăta, într-un comunicat, că poliţiştii bucureşteni ridică documente ”apreciate ca fiind utile soluţionării cauzei” de la sediile mai multor instituţii publice şi private, fără să precizeze numele instituţiilor.

    Clubul Colectiv se află în fosta fabrică Pionierul, o clădire de patru etaje, de pe strada Tăbăcarilor, nr. 7. Firma Colectiv Club SRL, care deţine clubul unde a avut loc tragedia de vineri seară, din Capitală, este deţinută de Alin George Anastasescu (47%), Costin Mincu (23%) şi Paul Cătălin Gancea (30%). Alin George Anastasescu este din Voluntari, judeţul Ilfov şi are 28 de ani, Costin Mincu are 36 de ani şi este din Bucureşti, iar Paul Gancea are 28 de ani şi este tot din Bucureşti. Colectiv Club SRL, înfiinţatâ în octombrie 2014, a avut o cifrâ de afaceri de 45.000 de lei în 2014.

    Clubul Colectiv îşi desfăşura activitatea în baza declaraţiei pe propria răspundere, reprezentanţii Autorităţii Locale Sector 4 neavând competenţe în a controla respectarea normelor PSI, susţine Primăria sectorului 4, în declaraţie precizându-se că în bar/club sunt 80 de locuri pe scaun.

    La concertul de vineri seara, unde intrarea a fost gratuită, au asistat circa 350 de persoane, conform estimărilor participanţilor. Şi la alte manifestări din club au participat sute de persoane, cu mult peste numărul dat de unul dintre acţionari în declaraţia pe propria răspundere.

  • Niţu despre declaraţiile lui Băsescu: Nu comentez afirmaţii conjuncturale. Reputaţia mea este solidă

    Întrebat, miercuri, la intrarea în sediul Parchetului instanţei supreme, despre declaraţiile făcute de fosul preşedinte Traian Băsescu referitoare la faptul că el a împuşcat oameni la Revoluţie, Tiberiu Niţu a spus: ”În calitate de magistrat am obligaţia de rezervă şi discreţie. Nu comentez şi nu răspund afirmaţiilor conjuncturale ale unor oameni politici, afirmaţii care nu au niciun temei juridic. Nu intenţionez să alimentrez un subiect creat artificial”.

    Niţu a mai spus că, din punctul său de vedere, subiectul este lămurit, precizând că el a fost şi prim-adjunct al procurorului general şi reafirmând că este un subiect creat artificial.

    Întrebat dacă va sesiza Inspecţia Judiciară (IJ) în cazul afirmaţiilor făcute de Traian Băsescu, procurorul general al României a spus că nu a luat o hotărâre în acest sens, dar a precizat că nu ar vrea să fie el cel care încarcă volumul de activitate al IJ.

    ”Lăsând gluma la o parte, am spus şi la bilanţul Ministerului Public că în anul 2015 să nu ne amăgim că atacurile împotriva procurorilor vor dispărea. Iată, continuă. În calitate de şef al Ministerului Public, când activitatea Ministerului Public a fost criticată, am reacţionat ferm. În ceea ce mă priveşte, reputaţia mea este solidă şi nu cred că afirmaţiile contextuale făcute de oamenii politici mă pot afecta”, a mai spus procurorul general al României.

    Traian Băsescu a declarat, luni, că procurorul general Tiberiu Niţu este suspectat că “a tras la Revoluţie”, când era militar în trupele de Securitate şi probabil că “a împuşcat câţiva terorişti”.

    Fostul preşedinte a explicat, referindu-se la dosarul în care Gabriela Firea îl acuză de şantaj, că este suspect “cam la fel cum este Niţu”.

    “Numai că eu sunt suspect că am făcut o declaraţie, iar Niţu e suspect că a împuşcat oameni la Revoluţie, că a tras, procurorul general. Era în trupele de securitate şi el scrie în declaraţia lui că li s-a spus că tragă înspre Dorobanţi, unde se mişcau terorişti şi el probabil că a împuşcat câţiva terorişti, ce să facă”, susţinea fostul şef al statului.

    Traian Băsescu a scris, marţi, pe Facebook, că la numirea în funcţia de procuror general ştia că Tiberiu Niţu are certificat de revoluţionar, motiv pentru care a fost încrezător că va finaliza dosarul Revoluţiei, iar despre faptul că acesta se afla printre “cei care au tras” el a aflat la finalul mandatului.

    “La numirea în funcţia de procuror general ştiam că domnul Niţu are certificat de revoluţionar şi că a primit 8000 de metri pătraţi de pământ drept recompensă. Şi acesta a fost un motiv pentru care am fost încrezător că va finaliza dosarul revoluţiei. Mi-l imaginam sub gloanţele armatei”, a scris pe Facebook fostul preşedinte Traian Băsescu, susţinând că abia în ultimele săptămâni de mandat a aflat că Tiberiu Niţu a tras de la clădirea Televiziunii, pe care o apăra.

    “În ultimele săptămîni de mandat am aflat că militar în termen fiind (nu-i fac o vină din asta), a tras de la clădirea televiziunii pe care o apăra în direcţia blocurilor din Dorobanţi. Nu ştiu dacă a împuşcat pe cineva. Nici el nu ştie probabil. Dar abia atunci am înţeles că moral, domnul Niţu nu poate finaliza dosarul revoluţiei”, a precizat Băsescu, întrebându-se de ce Niţu nu i-a spus de la numire că a fost “printre cei care trăgeau către populaţia răzvrătită”.

    În octombrie 2012, după audierile pentru funcţia de procuror general, la ieşirea din sala CSM, Niţu le declara jurnaliştilor că a primit, în baza legii, 8.000 de metri pătraţi, ca urmare a certificatului de revoluţionar. Militarii care au participat la Revoluţia din 1989 au beneficiat, ca şi civilii, de 10.000 de metri pătraţi de teren, iar în cazul celor 78 li s-a dat câte 8.000, “că atât a putut Primăria”, preciza el.

    La Revoluţie, Tiberiu Niţu era militar în termen la unitatea de la Televiziunea Română, trei dintre colegii săi fiind împuşcaţi mortal.

    Fostul şef al Parchetelor militare Dan Voinea a susţinut, într-un interviu din 2013, că actualul procuror general Tiberiu Niţu “are în dosarul Revoluţiei o declaraţie în care recunoaşte că a tras la Televiziune”.

    “El era atunci militar. Are certificat de revoluţionar acum, dar el trebuie cercetat la fel ca cei care au tras în decembrie 1989”, spunea Voinea.

  • Băsescu: Nu voi ţine cont de sensibilităţile domnului Niţu, mai ales când minte

    Întrebat dacă a afectat independenţa justiţiei, prin postarea de pe Facebook, de sâmbătă, Traian Băsescu a răspuns: ”Nu, şi dacă domnul Niţu crede că a a venit vremea în care nimeni să nu îndrăznească să exprime vreun punct de vedere, că dânsul are sensibilităţi, îl anunţ că nu voi ţine cont de sensibilităţile domniei sale, mai ales când minte”, a spus Băsescu.

    El a precizat că în postarea de pe Facebook a exprima punctul său de vedere, potrivit căruia Justiţia are de constatat dacă în procesul de restituire au fost ilegalităţi, referitor la terenurile din comuna Nana, judeţul Călăraşi.

    ”Eu am scris aici, dar să conteste cineva că acea comisie (comisia parlamentară privind terenurile de la Nana, nr) nu a pornit de la decizii politice, este o copilărie, iar dacă domnul Niţu s-a simţit implicat politic, este problema dânsului, dar acest proces a avut ca bază acţiune politică, după care eu exprim punctul de vedere că nu exclud ca în procesul de restituire să se fie întâmplat ilegalităţi. Mai mult de atât, chiar sugerez că, dacă aş fi Parchet General, aşa aş face, aş declanşa acest tip de controale în toată ţara”, a declarat Traian Băsescu, la sediul PMP.

    Potrivit lui Băsescu, ”până la clarificare, fie că e vorba de restituiri de terenuri agricole, fie că e vorba de restituiri de păduri, nu ar mai merge deloc înainte cu restituirile”.

    ”În interiorul acestui proces, sunt convins că se vor găsi resurse pentru a se despăgubi toţi cei care încă nu au fost despăgubiţi, datorită ilegalităţilor care s-au făcut”, a adăugat el.

    Băsescu a mai spus că sugera în postarea sa justiţiei să facă acest lucru în toată ţara şi dacă se poate, să înceapă cu două judeţe, Vrancea şi Timiş.

    Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a sesizat, luni, Inspecţia Judiciară în cazul afirmaţiilor fostului preşedinte Traian Băsescu despre sechestrul pus de procurori pe terenuri din comuna Nana, urmând să se stabilească dacă a fost afectată credibilitatea justiţiei.

    Inspectorii judiciar vor stabili dacă a fost sau nu încălcată independenţa justiţiei prin aceste declaraţii făcute de Traian Băsescu, au declarat pentru MEDIAFAX oficiali din CSM.

    Sesizarea Inspecţiei Judiciare de către CSM a fost făcută după ce Traian Băsescu a scris pe Facebook despre sechestrul pus pe terenuri de la Nana, iar conducerea Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) a cerut Consiliului să apere magistraţii, aprecizat că este regretabil că un fost preşedinte pune la îndoială independenţa şi imparţialitatea procurorilor, lucru care ar putea afecta credibilitatea justiţiei.

    Fostul preşedinte Traian Băsescu a scris, sâmbătă, pe Facebook, că îi pare rău pentru cele 127 familii din comuna Nana care au sechestru pe terenurile agricole restituite în perioada 1996-2010, arătând că aceste familii suportă consecinţele unor acţiuni politice îndreptate împotriva sa.

    “Îmi pare rău pentru cele 127 familii din comuna Nana care au sechestru pe terenurile agricole restituite în perioada 1996-2010. Pe fond, aceste familii suportă consecinţele unor acţiuni politice îndreptate împotriva mea”, a scris Traian Băsescu pe Facebook.

    El a ţinut să precizeze că “nu exclude posibilitatea ca în procesul de restituire să fi existat ilegalităţi”, adăugând că “asta va constata justiţia, iar cei care au încălcat legea vor răspunde”.

    “Sper ca astfel de investigaţii să se facă în toată ţara, începând spre exemplu cu judeţele Vrancea şi Timiş. Ioana Băsescu a cumpărat de la o firmă italiană cele 290,4 hectare de la Nana în octombrie 2013 în baza înscrisurilor legale de la cartea funciară, cu deplină bună credinţă. Oare de ce timp de trei ani cât timp firma italiană a deţinut proprietatea terenurilor nu s-a făcut nici o investigaţie?”, a mai scris Băsescu, pe pagina de socializare.

  • Niţu: Nu s-a stabilit nicio abatere disciplinară privind scurgeri de informaţii din dosare penale

    Întrebat când vom asista la primul caz de procuror sau judecător care va fi trimis în judecată pentru scurgeri de informaţii confidenţiale din dosare aflate pe rol, ca urmare a îndemnului făcut de preşedintele Klaus Iohannis, ca CSM să ia atitudine când apar scurgeri de informaţii în presă, Tiberiu Niţu a spus că nu sunt indicii cu privire la săvârşirea unor astfel de abateri disciplinare, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “S-a stabilit că informaţiile care au apărut în presă nu sunt indicii cu privire la săvârşirea unor abateri disciplinare vis-a-vis de modul de comunicare publică. Sunt anumite date care sunt cuprinse în actele procesuale ale instanţelor, ale parchetelor şi acestea nu pot constitui scurgeri de informaţii. Preşedintele Iohannis a spus că au fost făcute verificări de către Inspecţia Judiciară, instituţia abilitată să facă astfel de verificări“, a spus Niţu.

    La rândul său, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, prezent la Braşov alături de Tiberiu Niţu, le-a sugerat jurnaliştilor să îl întrebe pe preşedintele Iohannis ce a vrut să spună cu acest îndemn făcut la şedinţa CSM din 6 ianuarie.

    “Ca să fim oneşti, ar trebui să îl întrebaţi pe preşedintele Klaus Iohannis la ce s-a referit. Cred că mesajul principal a fost de a reda un echilibru între nevoia de informare publică şi nevoia de a păstra confidenţialitatea anchetelor penale, astfel încât ceea ce avem la finalul unui proces să fie o judecată corectă, şi nu neapărat o judecată în spaţiul public înainte de a fi judecat într-o instanţă“, a spus Cazanciuc.

    Ministrul Justiţiei şi prim-procurorul României au fost prezenţi, marţi, la Braşov, la inaugurarea noului sediu, unde vor funcţiona Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov, Parchetul de pe lângă Tribunalul şi Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru Minori şi Familie. Activitatea Parchetului de pe lângă Judecătoria Braşov se desfăşoară deja în noul sediu, aflat pe Bulevardul Gării, din data de 15 ianuarie, urmând, ca în cursul acestui an, şi celelalte două unităţi de parchet, care au în prezent sediul pe strada Republicii, să functioneze efectiv în noua locaţie, după finalizarea lucrărilor de amenajări interioare.

    Clădirea beneficiază de o suprafaţă de 1.000 de metri pătraţi, pusă la dispoziţia Parchetului de pe lîngă Tribunalul Braşov de către Primaria Municipiului Braşov, prin concesiune. Contractul de lucrări a fost atribuit în luna decembrie 2010, pentru o valoare totală de peste 9 milioane lei, până la finalul anului trecut fiind realizate lucrări în valoare de 8,3 milioane lei.

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, la şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii, că este de dorit ca CSM-ul şi Inspecţia Judiciară să ia atitudine, potrivit atribuţiilor legale, la modul cel mai serios ori de câte ori apar scurgeri nepermise de informaţii în presă, din dosarele penale aflate în curs de instrumentare.

  • Niţu: CSM ar trebui să avizeze orice proiect de lege care are legătură cu activitatea judiciară

    “Consiliul ar trebui să avizeze orice proiect de lege care, într-o anume modalitate, ar putea avea legătură cu activitatea judiciară”, a spus Tiberiu Niţu, după şedinţa de plen a CSM.

    Declaraţia procurorului general vine după ce, joi, în plenul Consiliului Superior al Magistraturii s-a discutat despre necesitatea ca CSM să fie consultat înainte de promulgarea Legii privind securitatea cibernetică.

    Referitor la instrumentele de care dispun autorităţile pentru a identifica infractorii, Tiberiu Niţu a spus că problema apare atunci când este vorba despre convorbiri telefonice pe care suspecţii le-au avut înainte de declanşarea unei urmăriri.

    “Sunt anumite categorii de infracţiuni pentru care, în vederea dovedirii faptelor infracţionale, este nevoie să accesezi ceea ce s-a întâmplat în trecut, pentru că pe viitor există instrumente foarte bune şi care ne sprijină foarte mult. Problema noastră vine pentru acele fapte care s-au întâmplat deja, şi aici avem nevoie de aceste instrumente, ca ele să fie potrivite”, a subliniat Niţu.

    Şi preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Marius Tudose, a declarat, după şedinţa plenului, că membrii CSM ar trebui să aibă un cuvânt de spus înainte de promulgarea legii privind securitatea cibernetică, precizând că un grup de lucru va analiza acest act normativ.

    “Am găsit necesar, atât pe Ordonanţa de Urgenţă 111/2011, cât şi pe modificarea la Legea 506/2004, să formulăm anumite observaţii, în aşa fel încât să aibă acces la un judecător, în aşa fel încât să fie analizate de un judecător. Cu privire la Legea securităţii cibernetice, noi am găsit de cuviinţă să dezbatem, într-un grup de lucru, în ce măsură avem posibilitatea să intervenim în faza în care este această procedură”, a spus Marius Tudose, întrebat despre propunerea făcută în şedinţa de plen a CSM de către judecătorul Horaţius Dumbravă.

    Întrebat în legătură cu promulgarea Legii securităţii cibernetice fără un aviz al CSM, Marius Tudose a spus: “Noi ne-am dori promulgarea legii cu condiţia ca, înainte de promulgare, CSM să aibă un cuvânt de spus în această chestiune”.

    Judecătorul Horaţius Dumbravă a susţinut joi, în şedinţa plenului, că CSM trebuie să susţină necesitatea autorizării prealabile a unui judecător pentru acces la datele necesare identificării unui abonat chiar şi de către un serviciu de informaţii sau alte instituţii publice.

    El a arătat că CSM ar trebui să ceară preşedintelui Klaus Iohannis, în funcţie de decizia pe care Curtea Constituţională o va da, să nu promulge proiectul de lege privind securitatea cibernetică şi să solicite Parlamentului să discute toate legile privind comunicaţiile electronice în regim de urgenţă, pentru a nu exista sincope de reglementare între aceste proiecte de lege.

    Grupul Interministerial Strategic pentru prevenirea şi combaterea macrocriminalităţii a stabilit recent ca legea “Big Brother” şi cea privind cartelele preplătite să fie repuse pe agenda Guvernului, a Parlamentului şi a societăţii civile, directorul SRI susţinând că aceste mijloace sunt necesare întrucât există nevoia identificării tuturor factorilor de risc, în contextul noilor ameninţări teroriste.

    Legea 82/2012, cunoscută drept legea “Big Brother”, prevedea obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă şi mobilă şi de internet să reţină, timp de şase luni, anumite date ale abonaţilor, care să fie trimise, la cerere, autorităţilor din domeniul siguranţei naţionale pentru acţiunile de prevenire, cercetare, descoperire şi urmărire a infracţiunilor grave. Curtea Constituţională a decis, în 8 iulie 2014, că Legea “Big Brother” este neconstituţională.

    În 16 septembrie 2014, şi Legea privind identificarea utilizatorilor de cartele telefonice pre-pay a fost declarată neconstituţională în ansamblu de către CC, care a stabilit că dispoziţiile legii nu au un caracter precis şi previzibil. De asemenea, Curtea a constatat că modalitatea prin care sunt obţinute şi stocate datele necesare pentru identificarea utilizatorilor serviciilor de comunicaţii electronice pentru care plata se face în avans (cartele pre-pay), respectiv a utilizatorilor conectaţi la puncte de acces la internet (wi-fi) nu reglementează garanţii suficiente care să permită asigurarea unei protecţii eficiente a datelor cu caracter personal faţă de riscurile de abuz, precum şi faţă de orice accesare şi utilizare ilicită a acestor date.

    Senatul a adoptat, în 19 decembrie 2014, proiectul de lege privind securitatea cibernetică a României, care prevede constituirea Sistemului Naţional de Securitate Cibernetică, coordonarea unitară a activităţilor acestui sistem fiind făcută de MAE, MAI, MApN, SRI, SIE, STS, SPP, ORNISS şi CSAT. Senatul este Cameră decizională, după ce legea a trecut tacit de Camera Deputaţilor, pe 17 septembrie.

    Legea stabileşte cadrul general de reglementare în domeniul securităţii cibernetice şi obligaţiile ce revin persoanelor juridice de drept public sau privat în scopul protejării infrastructurilor cibernetice, inclusiv furnizorii de servicii de internet, şi prevede obligaţii privind asigurarea securităţii sistemelor lor şi notificarea clienţilor în situaţia unor incidente/atacuri cibernetice şi luarea de măsuri pentru a restabili condiţiile normale de funcţionare.

    Comisia de apărare a Senatului preciza atunci că proiectul de lege nr 580/2014 privind securitatea cibernetică a României nu se adresează persoanelor fizice, utilizatoare de internet, prevederile aplicându-se “persoanelor juridice de drept public sau privat, care au calitatea de proprietari, administratori, operatori sau utilizatori de infrastructuri cibernetice»”.

  • Niţu: CSM ar trebui să avizeze orice proiect de lege care are legătură cu activitatea judiciară

    “Consiliul ar trebui să avizeze orice proiect de lege care, într-o anume modalitate, ar putea avea legătură cu activitatea judiciară”, a spus Tiberiu Niţu, după şedinţa de plen a CSM.

    Declaraţia procurorului general vine după ce, joi, în plenul Consiliului Superior al Magistraturii s-a discutat despre necesitatea ca CSM să fie consultat înainte de promulgarea Legii privind securitatea cibernetică.

    Referitor la instrumentele de care dispun autorităţile pentru a identifica infractorii, Tiberiu Niţu a spus că problema apare atunci când este vorba despre convorbiri telefonice pe care suspecţii le-au avut înainte de declanşarea unei urmăriri.

    “Sunt anumite categorii de infracţiuni pentru care, în vederea dovedirii faptelor infracţionale, este nevoie să accesezi ceea ce s-a întâmplat în trecut, pentru că pe viitor există instrumente foarte bune şi care ne sprijină foarte mult. Problema noastră vine pentru acele fapte care s-au întâmplat deja, şi aici avem nevoie de aceste instrumente, ca ele să fie potrivite”, a subliniat Niţu.

    Şi preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Marius Tudose, a declarat, după şedinţa plenului, că membrii CSM ar trebui să aibă un cuvânt de spus înainte de promulgarea legii privind securitatea cibernetică, precizând că un grup de lucru va analiza acest act normativ.

    “Am găsit necesar, atât pe Ordonanţa de Urgenţă 111/2011, cât şi pe modificarea la Legea 506/2004, să formulăm anumite observaţii, în aşa fel încât să aibă acces la un judecător, în aşa fel încât să fie analizate de un judecător. Cu privire la Legea securităţii cibernetice, noi am găsit de cuviinţă să dezbatem, într-un grup de lucru, în ce măsură avem posibilitatea să intervenim în faza în care este această procedură”, a spus Marius Tudose, întrebat despre propunerea făcută în şedinţa de plen a CSM de către judecătorul Horaţius Dumbravă.

    Întrebat în legătură cu promulgarea Legii securităţii cibernetice fără un aviz al CSM, Marius Tudose a spus: “Noi ne-am dori promulgarea legii cu condiţia ca, înainte de promulgare, CSM să aibă un cuvânt de spus în această chestiune”.

    Judecătorul Horaţius Dumbravă a susţinut joi, în şedinţa plenului, că CSM trebuie să susţină necesitatea autorizării prealabile a unui judecător pentru acces la datele necesare identificării unui abonat chiar şi de către un serviciu de informaţii sau alte instituţii publice.

    El a arătat că CSM ar trebui să ceară preşedintelui Klaus Iohannis, în funcţie de decizia pe care Curtea Constituţională o va da, să nu promulge proiectul de lege privind securitatea cibernetică şi să solicite Parlamentului să discute toate legile privind comunicaţiile electronice în regim de urgenţă, pentru a nu exista sincope de reglementare între aceste proiecte de lege.

    Grupul Interministerial Strategic pentru prevenirea şi combaterea macrocriminalităţii a stabilit recent ca legea “Big Brother” şi cea privind cartelele preplătite să fie repuse pe agenda Guvernului, a Parlamentului şi a societăţii civile, directorul SRI susţinând că aceste mijloace sunt necesare întrucât există nevoia identificării tuturor factorilor de risc, în contextul noilor ameninţări teroriste.

    Legea 82/2012, cunoscută drept legea “Big Brother”, prevedea obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă şi mobilă şi de internet să reţină, timp de şase luni, anumite date ale abonaţilor, care să fie trimise, la cerere, autorităţilor din domeniul siguranţei naţionale pentru acţiunile de prevenire, cercetare, descoperire şi urmărire a infracţiunilor grave. Curtea Constituţională a decis, în 8 iulie 2014, că Legea “Big Brother” este neconstituţională.

    În 16 septembrie 2014, şi Legea privind identificarea utilizatorilor de cartele telefonice pre-pay a fost declarată neconstituţională în ansamblu de către CC, care a stabilit că dispoziţiile legii nu au un caracter precis şi previzibil. De asemenea, Curtea a constatat că modalitatea prin care sunt obţinute şi stocate datele necesare pentru identificarea utilizatorilor serviciilor de comunicaţii electronice pentru care plata se face în avans (cartele pre-pay), respectiv a utilizatorilor conectaţi la puncte de acces la internet (wi-fi) nu reglementează garanţii suficiente care să permită asigurarea unei protecţii eficiente a datelor cu caracter personal faţă de riscurile de abuz, precum şi faţă de orice accesare şi utilizare ilicită a acestor date.

    Senatul a adoptat, în 19 decembrie 2014, proiectul de lege privind securitatea cibernetică a României, care prevede constituirea Sistemului Naţional de Securitate Cibernetică, coordonarea unitară a activităţilor acestui sistem fiind făcută de MAE, MAI, MApN, SRI, SIE, STS, SPP, ORNISS şi CSAT. Senatul este Cameră decizională, după ce legea a trecut tacit de Camera Deputaţilor, pe 17 septembrie.

    Legea stabileşte cadrul general de reglementare în domeniul securităţii cibernetice şi obligaţiile ce revin persoanelor juridice de drept public sau privat în scopul protejării infrastructurilor cibernetice, inclusiv furnizorii de servicii de internet, şi prevede obligaţii privind asigurarea securităţii sistemelor lor şi notificarea clienţilor în situaţia unor incidente/atacuri cibernetice şi luarea de măsuri pentru a restabili condiţiile normale de funcţionare.

    Comisia de apărare a Senatului preciza atunci că proiectul de lege nr 580/2014 privind securitatea cibernetică a României nu se adresează persoanelor fizice, utilizatoare de internet, prevederile aplicându-se “persoanelor juridice de drept public sau privat, care au calitatea de proprietari, administratori, operatori sau utilizatori de infrastructuri cibernetice»”.

  • Procurorul general al României cere legi care să permită prevenirea actelor de terorism şi acţiuni ferme

    Tiberiu Niţu a spus, la intrarea în sediul Consiliului Superior al Magistraturii, în contextul atacului din Paris, comis împotriva săptămânalului satiric Charlie Hebdo, că legile privind cartele preplătite şi retenţia datelor ar putea constitui, dacă le-am avea, instrumente potrivite pentru a preveni actele de terorism.

    Întrebat dacă se impune o nouă lege, pe modelul legii privind reţinerea datelor generale, cunoscută drept Legea “Big Brother”, dar care a fost contestată şi declarată neconstituţională, procurorul general al României a spus că nu vrea să facă aprecieri sau comparaţii cu alte legi, dar consideră că se impune adoptarea unor acte normative eficiente, care să poată constitui instrumente foarte bune pentru a putea preveni actele de terorism.

    “Este foarte important să le putem preveni. Aţi menţionat ce se întâmplă la Paris, uitaţi-vă ce înseamnă să încerci să combaţi. Este groaznic ceea ce se întâmplă. Important este să putem preveni şi, ca să putem preveni, avem nevoie de instrumente potrivite. Astfel de acte normative, care să ne poată permite să anticipăm, să cunoaştem ce fac astfel de oameni, sunt nu extrem de binevenite, sunt imperios necesare”, a adăugat Tiberiu Niţu.

    Procurorul general al României a mai spus că, pentru a acţiona ferm împotriva teroriştilor şi pentru a putea preveni actele de terorism, nicio măsură nu este disproporţionată.

    “Noi am luate toate măsurile, ne-am implicat, alături de alte instituţii, pentru a adopta astfel de legi. Vă rog să observaţi că, pentru a acţiona ferm împotriva teroriştilor şi pentru a putea preveni actele de terorism, nicio măsură nu poate părea ca fiind disproporţionată”, a precizat Niţu.

    Legea 82/2012, cunoscută drept legea “Big Brother”, prevedea obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă şi mobilă şi de internet să reţină, timp de şase luni, anumite date ale abonaţilor, care să fie trimise, la cerere, autorităţilor din domeniul siguranţei naţionale pentru acţiunile de prevenire, cercetare, descoperire şi urmărire a infracţiunilor grave. Curtea Constituţională a decis, în 8 iulie 2014, că Legea “Big Brother” este neconstituţională.

    Douăsprezece persoane au murit, iar alte 11 au fost rănite, miercuri, într-un atac comis de indivizi înarmaţi cu arme automate şi lansatoare de rachete, la sediul parizian al revistei satirice Charlie Hebdo. Printre victime se numără directorul publicaţiei, Stéphane Charbonnier (Charb), şi alţi trei cunoscuţi caricaturişti – Jean Cabut (Cabu), Bernard Verlhac (Tignous) şi Georges Wolinski (Wolinski).

    Doi fraţi de naţionalitate franceză născuţi la Paris, Said Kouachi, în vârstă de 34 de ani, şi Chérif Kouachi, în vârstă de 32 de ani, un jihadist cunoscut serviciilor antiteroriste, au fost identificaţi drept presupuşii autori ai atacului şi sunt căutaţi de poliţie.

    Un al treilea suspect, Hamyd Mourad, în vârstă de 18 ani, care i-ar fi ajutat pe cei doi fraţi să comită atacul sângeros de la sediul săptămânalului satiric Charlie Hebdo, s-a predat poliţiei, au anunţat surse concordante, citate de AFP.

    Şapte persoane, bărbaţi şi femei din anturajul celor doi fraţi, se află joi în arest preventiv în cadrul anchetei, a anunţat ministrul francez de Interne, Bernard Cazeneuve, relatează AFP.

  • Niţu: Am solicitat o situaţie privind dosarele lui Băsescu, de la Parchetul General, DNA şi DIICOT

    “Ieri (miercuri, n.r.), am dispus să se întocmească o astfel de situaţie şi am solicitat Secţiei de urmărire penală, Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată să ne comunice o situaţie a tuturor dosarelor”, a spus Tiberiu Niţu, întrebat despre dosarele pe care le-ar avea fostul preşedinte Traian Băsescu şi în care ar putea fi reluată urmărirea penală, în condiţiile în care imunitatea de care acesta a beneficiar a încetat în 22 decembrie, când şi-a încheiat mandatul.

    La sfârşitul anului trecut, dosarul în care senatorul Gabriela Firea îl acuză pe fostul preşedinte Traian Băsescu de şantaj a fost redeschis de procurorii Parchetului instanţei supreme, întrucât fostul şef al statului nu mai beneficiază de imunitate.

    Surse din Ministerul Public declarau, pentru MEDIAFAX, că cercetările sunt efectuate cu privire la faptele de care este acuzat fostul preşedinte, anchetatorii urmând să stabilească dacă urmărirea penală se va extinde şi cu privire la persoană.

    Parchetul instanţei supreme anunţa, în 18 aprilie 2014, că a dispus urmărirea penală pentru şantaj, în urma plângerii formulate de Gabriela Firea împotriva lui Traian Băsescu, la care a fost conexată şi sesizarea parlamentarilor, însă punerea în mişcare a acţiunii penale a fost suspendată, întrucât preşedintele are imunitate.

    Scandalul Băsescu – Firea a început după ce fostul preşedinte, referindu-se la senatorul PSD, a spus că şi acum poate spune că aceasta este “o bună jurnalistă, dar este catastrofală ca jurist”. Fostul şef al statului a mai spus că senatorul PSD Gabriela Firea este “o şantajistă de profesie”.

    Traian Băsescu a declarat că atât el, cât şi fiica sa Ioana Băsescu stau la dispoziţia Parchetului privind terenul din comuna Nana şi că senatorul PSD Gabriela Firea “mai bine ar sta în banca ei şi s-ar ocupa ce se întâmplă pe moşia soţului”.

    “Mai bine ar sta în banca ei şi s-ar ocupa de ce se întâmplă pe moşia soţului ei, unde e primar, că s-ar putea să nu îl mai găsească într-o zi acasă, dacă nu este atentă. Înţeleg că în parohia lui se întâmplă destule lucruri rele“, a spus Băsescu.

    Ulterior, senatorul PSD a depus, în 16 aprilie 2014, la Parchetul instanţei supreme, o plângere pe numele lui Traian Băsescu, pentru ameninţare şi şantaj. În plus, 176 de parlamentari, în frunte cu Victor Ponta, Valeriu Zgonea, Liviu Dragnea şi Ilie Sârbu, au semnat un denunţ de şantaj împotriva lui Traian Băsescu, depus în 17 aprilie la Parchetul instanţei supreme.

    În noiembrie 2014, procurorul general al României, Tiberiu Niţu, declara, că o posibilă redeschidere a dosarului “Flota” “va fi avută în vedere”, precizând că vor fi numeroase persoane care vor face “fel şi fel de solicitări”. Şeful Ministerului Public adăuga că aceste analize vor fi făcute în baza probelor şi pe baza dispoziţiilor Codului de procedură penală.

    Dosarul “Flota” a avut ca obiect stabilirea modului în care flota românească a pierdut o serie de nave maritime-mineraliere de mare capacitate, prin infracţiuni săvârşite de cei care ar fi iniţiat şi derulat fraudulos asocierea CNM Petromin SA Constanţa cu grupul de firme private Torvald Klaveness Oslo din Norvegia, în perioada aprilie 1991 – august 2000.

    Traian Băsescu a fost implicat în dosar ca ministru al Transporturilor. O expertiză publicată în timpul primului mandat de preşedinte al lui Băsescu a arătat că nu s-a înregistrat niciun prejudiciu pentru partea română, fapt folosit de şeful statului în declaraţii publice pentru a-i sancţiona pe cei care l-au învinovăţit, de-a lungul timpului, de vânzarea Flotei.

    Preşedintele Traian Băsescu spunea, în iunie 2012, că, din câte ştie, nu are niciun dosar penal, dosarele “Casa din Mihăileanu” şi “Flota” fiind închise, el apreciind că atacurile pe această temă reprezintă minciuni ale “puşcăriabililor”.

    Băsescu arăta atunci că dosarul “Flota” a fost închis”. “Povestea cu Flota o ştiţi. Au fost 111 sau 109 inculpaţi. A existat un procuror al Departamentului Naţional Anticorupţie, Amăriei, care a refuzat să semneze rechizitoriul. Dosarul este închis, oamenii sunt nevinovaţi”, a spus Băsescu.

    Premierul Victor Ponta declara, în noiembrie 2013, că preşedintele Traian Băsescu nu va mai fi nimic după 2014, poate doar “vreun inculpat” dacă va fi cazul, deoarece îi va expira imunitatea care l-a “salvat” până acum de un dosar în cazul casei din Mihăileanu şi al Flotei şi de care poate ar avea nevoie şi pentru terenul din Călăraşi. El a precizat însă că nu se referă la nimic concret, că vorbeşte în principiu, la genul “dacă ar fi cazul”, şi că aceasta este treaba justiţiei, nu a lui.

  • Parchetul ICCJ preia ancheta în cazul accidentului aviatic de la Siutghiol

    “Considerentele care au stat la baza preluării au vizat caracterul complex al cauzei, determinat de împrejurările în care s-a produs accidentul, de urmările grave ale acestuia, precum şi de volumul şi dificultatea administrării mijloacelor de probă“, se arată în comunicatul PICCJ.

    Procurorii de la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti care anchetau cauzele privind accidentul aviatic din judeţul Constanţa au dispus, în 15 decembrie, începerea urmăririi penale pentru infracţiunile de neluare şi nerespectare a măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.

    De asemenea, în continuarea cercetărilor, procurorii militari au extins urmărirea penală pentru ucidere din culpă, având în vedere faptul că toate cele patru persoane aflate la bordul elicopterului SMURD au decedat în urma accidentului aviatic din 15 decembrie.

    Dosarul a fost deschis la Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti imediat după ce elicopterul aparţinând SMURD Constanţa s-a prăbuşit în lacul Siutghiol.

    Procurorii militari şi specialişti criminalişti au făcut, luni şi marţi, cercetarea la faţa locului şi au dispus măsurile procedurale necesare.

    Procurorul general Tiberiu Niţu a declarat miercuri că, deocamdată, nu a fost identificată cauza prăbuşirii elicopterului SMURD, precizând că dacă se va stabili că decesul celor patru persoane “nu s-a datorat unei fapte umane”, ci unei “împrejurări fortuite”, nu va fi nimeni tras la răspundere.

    Niţu a adăugat că cazul oricărui accident urmat de decesul unor persoane este investigată o posibilă faptă de ucidere din culpă, dar sunt situaţii când se stabileşte că decesul nu s-a datorat unei fapte umane, ci unei “împrejurări fortuite”.

    Medicul Laura Vizireanu (39 de ani), asistenta Gabriela Harton (38 de ani), care era însărcinată, pilotul, comandor Petre Corneliu Cătuneanu (47 de ani) şi copilotul, căpitan comandor Ginel Claudiu Crăcănel (42 de ani), şi-au pierdut viaţa în urma accidentului aviatic din Constanţa. Elicopterul SMURD care s-a prăbuşit luni după-amiază în lacul Siutghiol transportase un pacient cu embolie pulmonară de la Tulcea la Spitalul Judeţean din Constanţa şi se întorcea de la Aeroportul ”Mihail Kogălniceanu”, unde alimentase cu combustibil.

    Operaţiunile de căutare şi salvare au durat aproximativ 12 ore. Accidentul a fost anunţat de un martor la numărul de urgenţă 112, la ora 16.11, iar în jurul orei 16.30, primele echipaje ale ISU Dobrogea au început operaţiunile de căutare pe lac. Intervenţia s-a încheiat oficial marţi, la ora 4.10, când a fost adusă la mal ultima victimă, potrivit Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

    La momentul decolării, condiţiile meteo erau bune, vizibilitatea de peste şase kilometri, iar elicopterul SMURD efectua un zbor cu vizibilitatea solului, ceea ce înseamnă că zbura sub 3000 de metri altitudine, potrivit ROMATSA.

    Secretarul de stat în MAI Raed Arafat a declarat, marţi, că informaţiile de până acum arată că s-a intervenit în timp util, precizând că primul echipaj a ajuns la faţa locului la ora 16.25, după apelul la 112 înregistrat la ora 16.11.

    Întrebat, de asemenea, cum s-ar fi putut interveni pentru ca cele patru persoane să fie salvate, Raed Arafat a răspuns: ”Sunteţi convinşi că aceste patru persoane puteau fi salvate imediat, în viaţă? Eu nu ştiu acest lucru”.

    Arafat a recunoscut că prima victimă scoasă din apă, medicul Laura Vizireanu, a fost adusă la mal cu o barcă pescărească, el spunând că împreună cu victima se afla în barcă şi un paramedic pompier.

    “S-a intervenit şi cu nave de pompieri şi cu nave de pescari din zonă. Cum este şi normal, oamenii au intervenit când au văzut ce s-a întâmplat, dar în ambarcaţiunea care a adus-o la mal pe colega noastră era un paramedic pompier, asta este dovada că pompierii erau acolo. Dar restul pompierilor au rămas acolo să continue cercetările şi un coleg paramedic a venit cu barca de pescari la mal”, a spus Raed Afarat.

    Arafat a precizat că primele două victime au fost scoase din apă de către scafandrii de la ISU, iar celelalte două de scafandrii MApN, intervenţia acestora fiind dificilă.

    “Scafandrii au intervenit în condiţii extrem de grele, în altă ţară probabil spuneau să continue căutările a doua zi. Primii doi au fost scoşi la suprafaţă de scafandrii pompieri, iar ceilalţi doi de scafandrii specializaţi, care au lucrat în condiţii grele şi periculoase”, a afirmat Afarat.

  • Procurorul general al României: Ameninţarea Lukoil “dacă mâine nu ridici sechestrul, noi plecăm” pune presiune pe procuror

    Declaraţia a fost făcută la finalul şedinţei plenului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în contextul în care Tiberiu Niţu a fost întrebat cum vede “ameninţarea” Lukoil că ar putea închide rafinăria Petrotel dacă procurorii nu ridică sechestrul asigurător.

    Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu, a spus că nicio companie nu are voie să ameninţe că vor rămâne oameni fără locuri de muncă dacă nu se ridică un sechestru instituit de procurori.

    “Punctual, faptul că o companie, indiferent de natura ei, că este românească, că este o companie internaţională, nu are voie să facă afirmaţii, ca şi oamenii politici, de acest gen. În sensul că ameninţi ca în situaţia în care nu se ridică sechestrul, practic, acei 3.500 de oameni vor rămân fără locuri de muncă. Eu cred că normalitatea este ca procurorii să îşi vadă mai departe de treabă”, a spus judecătoarea Livia Stanciu.

    Vicepreşedintele CSM, procurorul Gheorghe Muscalu, a anunţat că Inspecţia Judiciară va analiza afirmaţiile făcute de reprezentanţii Lukoil cu privire la ridicarea sechestrului de către procurori.

    Muscalu a precizat că Inspecţia Judiciară va prezenta concluziile în acelaşi raport privind independenţa justiţiei în care vor fi analizate şi afirmaţiile premierului Victor Ponta despre ancheta procurorilor la Lukoil, precum şi ale preşedintelui Traian Băsescu şi senatorului Varujan Vosganian, despre dosarul Microsoft şi, respectiv, despre condamnarea lui Sorin Roşca Stănescu.

    Vicepreşedintele pe rafinare, marketing şi distribuţie din grupul rus Lukoil, Vladimir Nekrasov, a declarat miercuri, la Ploieşti, că a încheiat o înţelegere cu procurorii români şi că până vineri conducerea grupului petrolier va decide dacă va închide sau nu rafinăria Petrotel.

    “Ar fi păcat să trebuiască să oprim rafinăria. Am investit mulţi bani aici”, a spus Nekrasov, într-o întâlnire cu presa.

    El a adăugat ca marţi a avut întâlniri cu procurorul care anchetează dosarul Petrotel, cu vicepremierul Liviu Dragnea şi cu ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

    “Înţelegem foarte bine că ei (Dragnea şi Nicolescu, n.r.) nu au cum să intervină într-o anchetă a procuraturii. Lor de asemenea le pare rău că în cazul opririi rafinăriei vor trebui să revizuiască în minus bugetul ţării”, a adăugat Nekrasov.

    El consideră că acuzaţiile aduse rafinăriei sunt nefondate şi a precizat că Parchetul nu i-a prezentat niciun document din care să reiasă vreun prejudiciu.

    “Nu am văzut lucruri concrete, doar fraze generale”, a spus el, adăugând că a ajuns la o înţelegere cu Parchetul, dar fără să ofere detalii.

    “Am ajuns la unele compromisuri pe care le vom raporta mâine (joi, n.r.) conducerii Lukoil. Dacă conducerea Lukoil îşi va da acceptul, repornim rafinăria. Dacă nu, nu. Noi considerăm că taxele de 700 milioane de dolari plătite până acum în acest an pot reprezenta măsuri asiguratorii”, a continuat Nekrasov.

    El a afirmat că acuzaţiile procurorilor sunt nefondate. “Astăzi am convenit măsuri asigurătorii care vor fi în vigoare pe perioada cercetării (…) Considerăm acuzaţiile neîntemeiate. Persoanele fizice care au făcut aşa ceva să fie sancţionate, iar din acest punct de vedere, vom acorda tot sprijinul nostru la desfăşurarea anchetei”, a continuat acesta.

    Nekrasov a precizat că în prezent se află sub sechestru stocurile strategice de ţiţei şi produse petroliere ale Petrotel, respectiv 100.000 tone ţiţei şi circa 60.000 tone de benzină şi motorină. De asemenea, tot patrimoniul rafinăriei este sub sechestru, precum şi debitul pe care Lukoil România îl are către Petrotel.

    “Pentru noi a fost o lovitură foarte mare oprirea rafinăriei, ne-a surprins această decizie”, a mai spus Nekrasov.

    Parchetul Curţii de Apel Ploieşti a făcut săptămâna trecută percheziţii la sediile Petrotel Lukoil Ploieşti, Lukoil Energy&Gas România, Lukoil Lubricants East Europe, Agenţia Lukom-A-România şi TP LOG Services, toate din Ploieşti, prejudiciul estimat fiind de 1,039 miliarde lei (230 de milioane de euro), din care 112 milioane de euro din evaziune fiscală şi restul din spălare de bani.

    Directorul general al Petrotel Lukoil, Andrey Bogdanov, a fost pus sub control judiciar, fiind urmărit penal pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.

    Luni, premierul Victor Ponta spunea că procurorul este suveran şi independent în cercetarea cazului Lukoil, însă Guvernul speră într-o soluţie legală care să permită sancţionarea persoanelor vinovate şi recuperarea prejudiciului, dar şi continuarea normală a activităţii şi plata salariilor către angajaţi.

    Sindicatul şi directorul general ai Petrotel-Lukoil i-au solicitat premierului Victor Ponta sprijin pentru continuarea activităţii şi deblocarea conturilor companiei, spunând că astfel pot fi plătite salariile angajaţilor, pot fi achiziţionate materiale şi pot fi plătiţi furnizorii.

    Parchetul Curţii de Apel Ploieşti a precizat că deciziile luate în cazul S.C. Petrotel Lukoil SA au rezultat în urma discuţiilor cu reprezentanţii conducerii societăţii şi “nu urmare unor declaraţii cu caracter public făcute de persoane din spaţiul politic”.

    Precizarea a fost făcută după ce premierul Victor Ponta a declarat – în contextul sechestrului impus iniţial la Lukoil şi opririi fabricii – că Guvernul speră într-o soluţie legală care să permită sancţionarea persoanelor vinovate şi recuperarea prejudiciului, dar şi continuarea normală a activităţii şi plata salariilor către angajaţi, apreciind că nimeni nu fugea din ţară cu conductele companiei.

    Declaraţiile lui Ponta şi decizia ulterioară a procurorilor de ridicare parţială a sechestrului au determinat reacţii politice, dar şi reacţia CSM, care joi a decis să sesizeze Inspecţia Judiciară.