BusinessMagazin

Tag: Neptun Deep

  • Noi informaţii despre Neptun Deep, cel mai mare proiect energetic al României: construcţia şi instalarea vor dura circa doi ani, facilităţile vor funcţiona cel mult 20 de ani. Ce se întâmplă după?

    ♦ Proiectul Neptun Deep din Marea Neagră este cel mai amplu proiect energetic aflat în plină desfăşurare la acest moment în România şi primul de explorare şi producţie la mare adâncime pe care România îl întreprinde în istoria sa ♦ Valoarea proiectului este de 4 miliarde de euro, parteneri sunt OMV Petrom, cea mai mare companie din România, şi Romgaz, cel mai mare producător local de gaze, deţinut de statul român ♦ Din 2027 ar trebui să înceapă producţia pentru a scoate la suprafaţă circa 100 de miliarde de metri cubi, echivalentul consumului naţional pentru 10 ani ♦ Dar care sunt etapele până la acel moment?

    „Construcţia şi instalarea infrastruc­turii proiectului se estimează a fi finalizată în aproximativ doi ani, potrivit programului ac­tu­al, de la data obţinerii tuturor aprobărilor de dezvoltare a proiectului de la autorităţile de reglementare. Facilităţile de pe uscat şi de pe mare vor funcţiona pe o perioadă de cel mult 20 de ani“, se arată în raportul privind im­pac­tul asupra mediului al proiectului Neptun Deep, semnat de compania Blumen­field. Blu­menfield, companie antreprenoria­lă spe­cia­lizată pe zona de consultanţă şi ana­lize de mediu, cu laborator propriu de cerce­tare şi tes­tare, a avut anul trecut un business de 6,2 mi­lioane de lei, mult peste afacerile de 2,8 mi­li­oane de lei din 2022. Compania este deţi­nu­tă de în proporţie de 81% de Gabriela Stanciu.

    „La finalul duratei de viaţă, facilităţile vor fi dezafectate/abandonate con­form planurilor specifice de deza­fectare/abandonare ce vor fi conforme cu legislaţia în vigoare de la acea dată. Lucrările de dezafecta­re/abandonare vor fi exe­cutate în conformitate cu un plan de execuţie (pro­gram) adecvat care va face parte din planurile de deza­fec­tare/abandonare.“

    Potrivit informaţiilor din presa locală, proiectul Neptun Deep a primit a­cordul de mediu de la APM (Agenţia pentru Protecţia Mediului) Constanţa pe data de 14.06.2024. Amplasamentul propus pentru construirea/instalarea facilităţilor de pe uscat ale proiectului Neptun Deep este localizat în zona sudică a teritoriului administrativ al co­munei Tuzla, judeţul Constanţa. În total, pe uscat, proiectul Neptun Deep va avea nevoie de o suprafaţă de teren de peste 205.000 mp, echivalentul a 20 de terenuri de fotbal. Pe această suprafaţă vor fi construite mai multe structuri printre care se numără staţia de reglare-măsurare şi centrul de control, dar şi alte facilităţi.

    „S-a stabilit o durată totală estimată a construcţiei (pentru subtraversarea ţărmului de către conducta de producţie de gaze şi cablul de fibră optică – n.red.) de a­pro­ximativ 10 luni, considerată de la începutul lucrărilor de exe­cuţie a subtraversării ţărmului şi până la sfârşitul lucrărilor de refacere a terenului. Lucrările de tunelare vor fi executate în trei schimburi, 24/7, respectiv 10 o­re de lucru / zi pentru alte lu­crări de construcţii legate de microtunelare.“

    Complexitatea proiectului este în zona de offshore.

    „Perioada totală de forare şi finalizare este estimată să dureze aproximativ 800 de zile (10 sonde, 80 zile/sonda), 4 sonde la Peli­can Sud şi 6 sonde Domino.“ În larg, platfor­ma marină va fi situată la circa 160 de kilo­me­tri de ţărm. În total, vor fi forate 10 sonde, 6 vor fi forate până la 3.000 de metri adân­cime verticală la o adâncime a apei de 800-1.100 de metri, iar 4 sonde vor fi forate până la 3.400 de metri adâncime verticală, la o adâncime a apei de 120-130 de metri.

    Un element cheie al întregii dezvoltări este platforma marină Neptun Alpha, care va cântări 9.000 de tone şi a cărei construcţie a început în Singapore.

    Deja, impactul şantierului Neptun Deep se vede în rapoartele financiare. OMV Pe­trom a terminat primul semestru al anului cu aproape 400 de oameni în plus, în timp ce re­zultatele Romgaz sunt aşteptate pentru săp­tă­mâna viitoare. Fiecare companie are un di­rector de proiect. Potrivit raportului de me­diu, Martin Simon Urquhart acţionează din partea OMV Petrom în calitate de director al proiectului Neptun Deep, în timp ce direc­torul general al Romgaz Black Sea Limited este Diana-Andreea Lupu. Potrivit profilului său de LinkedIn, Martin Simon Urquhart are aproape 35 de ani de experienţă în dez­vol­tarea şi managementul unor proiecte de miliarde de dolari în industria de petrol şi ga­ze. De partea cealaltă, la Romgaz, Diana-An­dreea Lupu este directorul general al Romgaz Black Sea Limited, compania de proiect pentru Neptun Deep a Romgaz, din iulie 2023.

    „Din postura actuală, coordonează activităţile desfăşurate la nivelul ROMGAZ BLACK SEA LIMITED în legătură cu proiectul NEPTUN DEEP. Anterior a deţinut diverse funcţii în cadrul S.N.G.N. Romgaz S.A., cel mai mare producător de gaze naturale din România, fiind responsabilă, printre altele, de coordonarea tranziţiei din partea S.N.G.N. Romgaz S.A. în tranzacţia şi transferul tuturor acţiunilor emise de (reprezentând 100% din capitalul social al) ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited, care deţine 50% din drepturile dobândite şi din obligaţiile asumate prin Acordul Petrolier pentru zona de apă adâncă a perimetrului offshore XIX Neptun din Marea Neagră („NEPTUN DEEP“) la S.N.G.N. Romgaz S.A“, se arată pe site-ul Romgaz. De altfel, potrivit informaţiilor disponibile, o bună parte din vechea echipă a ExxonMobil creată special pentru Neptun Deep este acum la Romgaz. Deja, toate acordurile majore de execuţie pentru proiectul Neptun Deep au fost semnate. Cel mai important contract a fost adjudecat de italienii de la Saipem, cu o valoare de 1,6 mld. euro.

  • Oamenii mării: cine va conduce Neptun Deep, cel mai mare proiect energetic al României, de 4 miliarde de euro, care va scoate 100 mld. metri cubi din adâncurile Mării Negre? „Suntem, cu adevărat, un proiect global“

    Proiectul Neptun Deep din zona de mare adâncime a Mării Negre va presupune o organizare de şantier fără precedent pentru piaţa energetică locală, toată această desfăşurare de forţe urmând să se întâmple în următorii trei ani. Dirijorii acestei „orchestre“ de 4 miliarde de euro sunt un străin, Martin Simon Urquhart, directorul proiectului Neptun Deep din partea OMV Petrom, operatorul investiţiei, şi Diana-Andreea Lupu, directorul general al Romgaz Black Sea Limited, cea care a avut un rol cheie în trecerea pachetului pe care americanii de la ExxonMobil îl aveau la Neptun Deep în portofoliul statului român, la Romgaz. Care este experienţa acestor executivi care gestionează acum cel mai mare proiect energetic al României? Roxana Petrescu

    “Următorii trei ani vor fi o mare provocare pentru că vom integra elemente ale proiectului din toată lumea. Suntem, cu adevărat, un proiect global. Este o oportunitate fantastică pentru toţi cei implicaţi în Neptun Deep să îl vadă devenind realitate”, spunea Martin Simon Urquhart într-un video lansat la mijlocul lunii iunie, odată cu debutul construcţiei platformei de producţia a gazelor.


    Martin Simon Urquhart

     

  • Neptun Deep începe să facă valuri. OMV Petrom, cu 400 de oameni în plus în S1/2024. „Toate contractele mari sunt semnate. Forajul începe anul viitor. Proiectul este finanţat din surse proprii. Pe vârf, putem ajunge la 6.000 de oameni implicaţi, intern şi extern“

    ♦ Operaţional, rezultatele OMV Petrom pentru primele şase luni au fost în scădere, dar eliminarea contribuţiei pe solidaritate pentru petrolul rafinat, care în primele şase luni din 2023 a scos din buzunarele companiei aproape 2 miliarde de lei, creează „iluzia“ unei creşteri de profit spectaculoase.

    OMV Petrom (SNP), cea mai mare companie din România, a terminat primele şase luni ale anului cu vânzări de 17,2 mld. lei, cu 3% mai mici faţă de peri­oada similară a anului trecut, şi cu un profit net de 2,6 miliarde de lei, cu 178% mai mare faţă de rezultatul de 944 de milioane de lei de anul trecut. Rezultatele din exploatare pe segmente­le de explorare şi producţie, dar şi pe divizia de gaze şi energie au fost în scădere cu 27%, respectiv 68% în perioada analizată, partea de rafinare şi marketing având un avans de 61%. Dar chiar şi aşa, profitul net al perioadei a fost mult mai mare întrucât 2023 a fost influenţat de contribuţia de solidaritate pe ţiţeiul rafinat, care nu mai este aplicabilă din 2024.

    „În primele 6 luni am avut o performanţă bună, susţinută de modelul nostru de business inte­grat, revenirea cererii de piaţă pentru pro­dusele noastre şi rate de utilizare mai mari a acti­velor noastre din downstream. Cu toate acestea, preţurile mai mici la gaze şi la energie electrică şi volumele mai mici de hidrocarburi disponibile la vânzare au dus la un rezultat din exploatare CCA excluzând elementele speciale cu 15% mai mic, de aproximativ 3 miliarde lei. În această perioadă, am contribuit cu circa 8 mi­liarde de lei la bugetul de stat al României, in­clu­siv dividende şi am investit aproximativ 2,4 mi­li­arde de lei“, a spus Christina Verchere, CEO-ul OMV Petrom, cu ocazia anunţării rezultatelor pentru primul semestru al anului. Piaţa de produse energetice a avut o evoluţie robustă în primul semestru al anului, cu o creştere de 5% a cererii de carburanţi, un con­sum stabil de gaze naturale şi o creştere marginală de 1% a cererii de energie. Pe toate aceste segmente, OMV Petrom este fie lider de piaţă, fie un jucător semnificativ.

    „Vedem în continuare că 80% din înma­triculările auto se fac în zona convenţională, piaţa întreagă de hibride şi electrice fiind la sub 3% din totalul pieţei“, a mai precizat Verchere.

     

    Tsunamiul din Marea Neagră

    Pentru primele şase luni ale anului, bugetul de investiţii al companiei a fost de 2,4 miliarde de lei, dar va ajunge la 8 miliarde de lei până la finalul lui 2024. „Intrăm în cea mai intensă etapă de investiţii din istoria companiei“, a precizat Alina Popa, CFO-ul OMV Petrom, în cadrul con­ferinţei de presă organizată pentru rezulta­tele la 6 luni. Iar în această etapă istorică de investiţii, proiectul Neptun Deep din Marea Neagră este cel mai important. Cu o valoare de 4 miliarde de euro, proiectul este derulat de OMV Petrom alături de Romgaz. Fiecare com­panie are procente egale, dar statutul de opera­tor îi aparţine OMV Petrom. Neptun Deep ar trebui să ajungă la etapa de first gas în 2027 şi ascunde rezerve potenţiale de 100 de miliarde de metri cubi, echivalentului consumului intern pentru 10 ani de zile.

    „Partea noastră din Neptun Deep va fi finanţată din surse proprii. În zona tradiţională de investiţii, ne bazăm pe sursele proprii. Avem o poziţie de net cash, aşa că acestea vor fi resursele la care vom apela prima dată pentru finanţarea investiţiilor în core-business“, a continuat Alina Popa.

    Alina Popa, CFO OMV Petrom: Costurile pentru unele tehnologii au scăzut, astfel că putem construi mai mult cu mai puţin.
    Portofoliul a fost analizat, iar investiţiile din Strategia 2030 se vor duce numai către proiecte care oferă randamente de peste 10%, peste ceea ce ne-am propus iniţial.
     
     
    Potrivit informaţiilor din presa locală, proiectul Neptun Deep a primit acordul de mediu de la APM (Agenţia pentru Protecţia Mediului) Constanţa, pe data de 14.06.2024. Amplasamentul propus pentru construirea/instalarea facilităţilor de pe uscat ale proiectului Neptun Deep este localizat în zona sudică a teritoriului administrativ al comunei Tuzla, judeţul Constanţa. În total, pe uscat, proiectul Neptun Deep va avea nevoie de o suprafaţă de teren de peste 205.000 mp, echivalentul a 20 de terenuri de fotbal. Pe această suprafaţă vor fi construite mai multe structuri printre care se numără staţia de reglare măsurare şi centrul de control, dar şi alte facilităţi. În larg, platforma marină va fi situată la circa 160 de kilometri de ţărm. În total, vor fi forate 10 sonde, 6 vor fi forate până la 3.000 de metri adâncime verticală la o adâncime a apei de 800-1.100 de metri, iar 4 sonde vor fi forate până la 3.400 de metri adâncime verticală, la o adâncime a apei de 120-130 de metri.

    „Avizul de mediu a fost emis alături de autorităţile din Bulgaria, iar România este unul dintre cele mai robuste state pe zona de avizare“, a spus Cristian Hubati, membru al directoratului responsabil pentru activitatea de Explorare şi Producţie. „De când am luat decizia finală de investiţii (jumătatea anului trecut – n.red.), toate contractele majore sunt semnate, am început lucrul la platforma pentru zona de mică adâncime în Indonezia, iar forajul îl vom începe anul viitor. Credem în potenţialul Mării Negre“, a completat Hubati.

     

    Oamenii mării

    Dincolo de bani, proiectul Neptun Deep îşi face resimţită prezenţa şi în alţi indicatori ai OMV Petrom. Compania a terminat primele şase luni cu 8.098 angajaţi, în creştere semnificativă faţă de cei 7.700 de angajaţi pe care îi avea în perioada similară din 2023.

    „Forţa din afară este deja impresionantă. Cred că în acest moment putem vorbi pe plan intern şi extern de circa 1.000 de persoane implicate în proiectul Neptun Deep, pentru ca la momentul de vârf al şantierului să ajungem la 3.000-6.000 de persoane“, a mai precizat Hubati.

    Cristian Hubati, membru al directoratului responsabil pentru activitatea de Explorare şi Producţie: Forţa din afară este deja impresionantă. Cred că în acest moment putem vorbi pe plan intern şi extern de circa 1.000 de persoane implicate în proiectul Neptun Deep, pentru ca la momentul de vârf al şantierului să ajungem la 3.000-6.000 de persoane.

     

    Dar nu doar proiectul Neptun Deep va crea noi locuri de muncă, ci toate proiectele pe zona de tranziţie energetică pe care OMV Petrom la are în desfăşurare şi care au fost reviziute recent cu ocazia actualizării Strategiei 2030. Până în 2030, bugetul companiei este de 11 miliarde de euro, neschimbat deocamdată, dar deja unele ţinte au fost atinse astfel că ele au fost mărite. „Portofoliul actual de proiecte de energie solară şi eoliană depăşeşte ţinta iniţială propusă pentru 2030, de peste 1 GW. Compania vizează acum o capacitate de peste 2,5 GW de energie electrică din surse regenerabile până în 2030, inclusiv din parteneriate. Aceasta se traduce într-o producţie electrică netă anuală de peste 4,7 TWh, din care 2,4 TWh net pentru OMV Petrom de atins până în 2030“, a anunţat în iunie OMV Petrom. Mai departe, după achiziţionarea reţelei Renovatio, OMV Petrom este pe cale să-şi atingă ţinta de aproximativ 1.000 de puncte de încărcare până la sfârşitul anului, poziţionându-se ca un jucător foarte important în electro-mobilitate. Compania îşi propune acum să aibă mai mult de 5.000 de puncte de încărcare până în 2030 şi să devină, astfel, cel mai mare furnizor de servicii de electro-mobilitate în România. Iniţial, ţinta pe zona de electro-mobilitate era de 500 de puncte de încărcare la nivelul anului 2030.

    „Bugetul a rămas neschimbat pentru că a existat o realocare între proiecte. Mai departe, costurile pentru unele tehnologii au scăzut, astfel că putem construi mai mult cu mai puţin. Portofoliul a fost analizat, iar investiţiile se vor duce numai către proiecte care oferă randamente de peste 10%, peste ceea ce ne-am propus iniţial“, a mai explicat Alina Popa.

     

     

  • Petrom a semnat până acum contracte de 2 mld. euro pentru extragerea gazelor din Marea Neagră şi spune că a asigurat 80% din acordurile de execuţie

    ♦ La T3/2023 Petrom avea numerar de 14 mld. lei (2,8 mld. euro), faţă de 17,5 mld. lei (3,5 mld. euro) în iunie 2023 ♦ Ieri a anunţat semnarea a două contracte de circa 2,5 mld. lei (465 mil. euro) pentru servicii de foraj ♦ În august a semnat primul contract pentru Neptun Deep: 8 mld. lei (1,6 mld. euro) cu italienii de la Saipem.

    Cel mai important proiect energetic local off-shore din istoria Mării Negre are asigurate 80% din acordurile de execuţie din partea OMV Petrom (simbol bursier SNP), operatorul perimetrului de exploatare de gaze la mare adâncime Neptun Deep, în urma semnării unor acorduri de 2 mld. euro pentru foraj şi instalaţii cu Transocean (SUA), Halliburton România şi Saipem (Italia).

    Petrom a anunţat marţi că a semnat noi acorduri pentru exploata­rea gazelor din Neptun Deep şi livrarea acestora din 2027, respectiv 325 mil. euro pentru platforma de foraj semisubmersibilă cu americanii de la Transocean, pentru o perioadă minimă de un an şi jumătate, şi 140 de milioane de euro cu Halliburton pentru servicii integrate de foraj.

    În vara acestui an Petrom a semnat cu italienii de la Saipem pentru instalaţiile offshore un contract de 1,6 mld. euro. Halliburton România a avut în 2022 afaceri de 198 mil. lei şi un profit net de 23 mil. lei cu 120 de angajaţi.

    „Odată cu atribuirea contractelor pentru platforma de foraj şi pentru serviciile integrate de foraj, OMV Petrom a asigurat peste 80% din acordurile de execuţie necesare livrării proiectului Neptun Deep. Lucrăm cu contractori şi furnizori internaţionali de renume, care au abilităţile şi experienţa necesare pentru a livra acest proiect complex. De asemenea, contăm pe experienţa furnizorilor noştri locali, care cunosc specificul mediului românesc, astfel încât să obţinem cele mai bune rezultate posibile pentru proiectul Neptun Deep“, spune spune Christina Verchere, CEO Petrom.

    Cel mai important obiectiv al nostru este să începem producţia în siguranţă si cu respectarea bugetului, în 2027, împreună cu partenerul nostru Romgaz şi să sprijinim România în tranziţia sa spre a deveni cel mai mare producător de gaze naturale din UE, adaugă Christina Verchere.

    Acordul pentru platforma de foraj semi-submersibilă de generaţia a şasea include echipajul şi serviciile asociate, produsele, echipamentele şi materialele necesare, potrivit raportului publicat la BVB.

    Transocean Barents este o platformă de foraj cu un sistem de poziţionare dinamică Clasa 3, ancore şi platforme RAM duale, ceea ce înseamnă că poate funcţiona eficient atât în locaţiile noastre de mică adâncime, cât şi în cele de mare adâncime.

    Mobilizarea pentru Marea Neagră este programată să înceapă spre sfârşitul anului 2024, iar activităţile de foraj sunt planificate pentru 2025. În total, vor fi forate 10 sonde.

    Halliburton Energy Services Romania şi Newpark Drilling Fluids Eastern Europe vor asigura servicii integrate de foraj. Experienţa internaţională şi locală a Halliburton în România va fi utilizată într-o gamă largă de servicii, cum ar fi cimentarea, forajul direcţional şi echiparea sondelor.

    Cu aceste angajamente recente, OMV Petrom si ROMGAZ sunt pe cale să livreze în siguranţă primele cantităţi de gaze naturale din Neptun Deep în 2027, cu respectarea bugetului de până la 4 miliarde de euro estimat pentru investiţiile totale.

    Infrastructura necesară pentru dezvoltarea celor două zăcăminte include trei sisteme submarine de producţie, unul pentru Pelican Sud şi două pentru Domino, reţeaua de conducte colectoare asociate, o platformă offshore de gaze naturale situată la mică adâncime, conducta principală de gaze naturale până la ţărm, la Tuzla şi o staţie de măsurare a gazelor naturale.

    Platforma offshore îşi generează propria energie electrică. Sondele şi zăcămintele vor fi operate de la distanţă, prin intermediul unei replici digitale (digital twin).

    „Un aspect-cheie al conceptului de dezvoltare este că energia naturală a rezervorului este utilizată pentru a transporta gazele naturale la ţărm, eliminând necesitatea comprimării acestora. Acest lucru, împreună cu alte caracteristici ale proiectului, asigură menţinerea emisiilor din proiectul Neptun Deep la un nivel minim, semnificativ sub normele industriei“, menţionează Petrom.

    În luna august a acestui an, compania a semnat un acord cu Saipem S.p.A. şi Saipem România SRL cu o valoare totală estimată de aproximativ 1,6 miliarde de euro pentru servicii de management, proiectare, achiziţii, fabricare, asamblare, transport maritim, instalare, testare şi punere în funcţiune a instalaţiilor maritime din cadrul proiectului Neptun Deep. În plus, contractul include testarea şi punerea în funcţiune pentru staţia de măsurare a gazelor naturale şi pentru secţiunile de lângă ţărm şi de pe uscat ale conductei de producţie gaze naturale.

     

    Cine este Transocean:

    Transocean este un important furnizor internaţional de servicii, pe bază de contract, de foraj offshore pentru sonde de petrol şi gaze naturale. Compania este specializată în activităţi foraj offshore în sectoare dificile din punct de vedere tehnic la nivel global, cu accent pe serviciile de foraj la mare adâncime şi operează o flotă de platforme de foraj offshore cu cele mai înalte specificaţii din lume. Transocean deţine sau are participaţii parţiale şi operează o flotă de 37 de unităţi mobile de foraj offshore, constând din 28 de platforme pentru ape ultra adânci şi nouă platforme de mediu dificil. În plus, Transocean construieşte o navă de foraj de foarte mare adâncime.

     

    Cine este Halliburton

    Halliburton este unul dintre cei mai importanţi furnizori mondiali de produse şi servicii pentru industria energetică. Fondată în 1919, creează tehnologii, produse şi servicii inovatoare care ajută clienţii să-şi maximizeze valoarea pe tot parcursul ciclului de viaţă al unui activ şi să promoveze un viitor energetic durabil.​

  • Citatul săptămânii. Premierul Marcel Ciolacu, în urma întâlnirii cu Alfred Stern, CEO OMV: Vom continua să sprijinim proiectul Neptun Deep şi să mergem înainte pe baza actualei forme a legii offshore

    Vom continua să sprijinim proiectul Neptun Deep şi să mergem înainte pe baza actualei forme a legii offshore, aşa cum România va continua să-şi susţină argumentele privind aderarea la spaţiul Schengen inclusiv în instanţele europene, dacă Austria nu îşi schimbă poziţia.

     


     

     

  • Încep să se împartă banii pentru Marea Neagră, dar companiile locale rămân deocamdată la mâna subcontractorilor. Un grup italian, Saipem, ia dintr-un foc 40% din tot bugetul de dezvoltare al Neptun Deep

    ♦ După o linişte de aproape cinci ani în ceea ce priveşte dezvoltarea proiectului Neptun Deep din Marea Neagră, operat acum de OMV Petrom, deşi compania are acelaşi pachet de acţiuni ca statul român prin Romgaz, la finalul săptămânii trecute au venit două anunţuri cheie pentru proiectul offshore şi pentru România ♦ Dintr-o valoare totală a proiectului de 4 mld. euro, 1,6 mld. euro au fost atribuite grupului italian Saipem într-un contract prin care va executa lucrări de proiectare, achiziţii, construcţie, instalare şi punere în funcţiune ♦ Potrivit informaţiilor disponibile, licitaţia era deja începută din „era“ ExxonMobil, finalizată acum şi depindea de luarea deciziei finale de investiţii.

    Neptun Deep este cel mai mare proiect de gaze naturale din zona româ­nească a Mării Negre. OMV Petrom şi Romgaz vor investi până la 4 miliarde de euro pentru faza de dezvoltare a proiectului. Neptun Deep va genera o producţie de circa 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, ţara devenind astfel cel mai mare producător de gaze naturale din UE.

    Circa 1,6 miliarde de euro din bugetul de investiţii au fost adjudecate de italienii de la Saipem, un grup de circa 10 mld. euro, cu pierderi de 139 mi­lioane de euro în 2022, în baza unei licitaţii demarată încă din 2017 când operatorul proiectului era colosul american ExxonMobil, retras în 2019.

    „Contractul a fost atribuit în baza unei licitaţii de achiziţie publică. Licitaţia a fost iniţiată de fostul operator (ExxonMobil – n. red.), la aceasta au participat mai mulţi ofertanţi interna­ţionali. Anunţurile şi paşii sunt conform procedurii. Atribuirea contractului s-a ba­zat pe cel mai bun raport calitate-preţ“, au spus reprezentanţii OMV Petrom.

    Potrivit informaţiilor disponibile, semnarea contractului cu italienii depindea decizia finală de investiţii, etapă care a avut loc abia la jumătatea acestui an.

    Mai departe, surse din piaţă spun că la licitaţie s-ar fi prezentat şi Grup Servicii Petroliere, grup controlat de omul de afaceri constănţean Gabriel Comănescu, dar şi grupul malaezian Sapura, retras ulterior.

    „O să stăm la mâna subcontracto­rilor“, spun acum companiile locale active în domeniul de petrol şi gaze.

    Potrivit unui comunicat al OMV Petrom de săptămâna trecută, infra­structura necesară pentru dezvoltarea zăcămintelor offshore de gaze naturale Domino şi Pelican Sud include 10 sonde, 6 în ape adânci (circa 1.000 de metri) şi 4 în ape puţin adânci (circa 100 de metri), 3 sisteme de pro­ducţie subma­rine şi reţeaua de conducte colectoare asociate, o platformă offshore în zona de apă cu adâncimea de 100 de metri, conducta principală de gaze către ţărm (peste 160 de kilometri) şi staţia de măsurare a gazelor Tuzla.

    „Cu semnarea acestui contract facem un pas important pentru dezvoltarea proiectului Neptun Deep ñ practic, acesta marchează începerea fazei de execuţie. Vom continua să lucram în ritm susţinut astfel încât să producem volumele de gaze aşteptate, în siguranţă, începând cu 2027“, a spus Christina Verchere, CEO al OMV Petrom.

    La rândul lor, italienii de la Saipem au declarat că vor folosi echipa locală formată din 200 de cercetători şi experţi. În România, Saipem a avut anul trecut un business de 578 de milioane de lei şi un profit net de 56,6 milioane de lei.

    Anunţul privind atribuirea contractului de 1,6 mld. euro către italienii de la Saipem a fost făcut în aceeaşi zi în care Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a confirmat planul de dezvoltare înaintat de OMV Petrom şi partenerul său, Romgaz pentru proiectul Neptun Deep, plan care nu este public.

    Lansat în 2008, alături de colosul american ExxonMobil, între timp retras din ecuaţie, abia în iunie, anul acesta, la o distanţă de 15 ani, decizia finală de investiţii pentru perimetrul Neptun Deep a fost anunţată de cei doi parteneri ai proiectului, OMV Petrom, controlat în proporţie de 51% de statul austriac, şi Romgaz, deţinut de statul român. Decizia reprezintă un moment istoric pentru industria de petrol şi gaze a României, ramură cu o tradiţie de peste 100 de ani. În prima etapă de dezvoltare a proiectului, investiţiile ExxonMobil-OMV Petrom s-au ridicat la circa 1,5 miliarde de dolari. Se estimează că proiectul Neptun Deep va furniza un volum brut total de circa 100 mld. metri cubi de gaze naturale, care va fi împărţit în mod egal între cei doi parteneri. Prima producţie de gaze naturale este planificată pentru 2027, moment în care România va deveni cel mai mare producător de gaze naturale din UE şi, posibil, un exportator net de gaze naturale.

     

  • CEO OMV Petrom, despre Neptun Deep: Deschidem un nou capitol, esenţial pentru sectorul energetic

    Deschidem un nou capitol, esenţial pentru sectorul energetic al României, anunţând decizia finală de investiţii pentru proiectul Neptun Deep, spune joi Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

    „Deschidem un nou capitol, esenţial pentru sectorul energetic al României, anunţând decizia finală de investiţii pentru proiectul Neptun Deep. Împreună cu partenerul nostru, Romgaz, începem faza de dezvoltare a celui mai mare proiect în ape de mare adâncime din România. Acest proiect va contribui la creşterea economică a României şi va întări securitatea energetică a acestei ţări”, afirmă Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

    Ea precizează că producţia estimată este de aproximativ de 30 de ori mai mare decât cererea anuală, care acoperă 4,3 milioane de gospodării.

    „Veniturile estimate ale statului român ar fi de 20 de miliarde de euro. Neptun Deep este un pas foarte important pentru strategia noastră 2030, care îşi propune să sprijine tranziţia energetică a României şi a regiunii. Strategia noastră se bazează pe contarea pe gazul naţional şi regional, ca un pilon al stabilităţii şi putem spune că Neptun Deep va juca un rol fundamental în a sprijini securitatea energetică a României şi securitatea aprovizionării. Prin capacitatea de a-şi produce propriile gaze naturale, România va putea să îşi reducă importurile şi să devină un jucător foarte important pe această piaţă. 2027 este anul în care aşteptăm primele cantităţi de gaze şi în timp România va deveni cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană. Proiectul va dura aproximativ două decenii iar veniturile aduse la bugetul de stat vor sprijini dezvoltarea societăţii”, adaugă Verchere.

    Ea precizează că Neptun Deep este un proiect strategic şi pentru OMV Petrom, dar şi pentru România.

    „Este o provocare la care noi şi partenerii noştri, Romgaz, suntem gata să răspundem. Avem experienţă în calitate de operatori în ape de mare adâncime şi mică adâncime şi ne unim forţele cu furnizorii de cea mai bună calitate din întreaga lume. Împreună cu Romgaz vom investi până la 4 miliarde de euro pentru ca Neptun Deep să fie un succes. Neptun Deep va conta pe cea mai bună infrastructură, tehnologiile cele mai moderne care pritejează mediul şi aduc siguranţă în operaţiuni”, încheie Verchere.

  • Situaţia gazului e şi mai rea decât cred oamenii. România trebuie să consume intern 100% din gazul din Marea Neagră pentru a-şi acoperi cererea în 2030. Noile volume offshore abia acoperă declinul de pe uscat

    ♦ Scăderea abruptă a producţiei de gaze de pe uscat abia va putea fi acoperită de noile volume din Marea Neagră, astfel că România va avea nevoie de toate cantităţile pentru propriul său consum. Dacă nimic nu se schimbă în zona de producţie pe uscat, exportul de gaze din Marea Neagră poate şubrezi siguranţa alimentării interne.

    Amânarea pentru o pe­rioadă nepermis de mare a proiectelor de explorare şi producţie de gaz din Marea Neagră pune România într-o situaţie greu de imaginat.

    Astfel, aceste volume noi abia vor putea acoperi cererea internă în 2030 în contextul declinului abrupt al producţiei de pe uscat. Dacă nimic nu se schimbă din zona de producţie pe uscat, exportul de gaze din Marea Neagră poate şubrezi siguranţa alimentării interne, fiind cu atât mai necesar ca noile volume să ajungă la consumatorii de aici. În noua lege offshore însă, producătorii din Marea Neagră nu mai au nicio obligaţie privind vânzarea gazului în România, chiar dacă aceste volume sunt necesare pentru acoperirea cererii de aici. „Prin lansarea proiecte­lor de gaze din Marea Neagră în acest moment mai degrabă se limitează scă­derea de producţie de pe uscat decât se creează oportunitatea unor viitoare exporturi“, spune Szabolcs Nemes, ma­naging partner în cadrul companiei de consultanţă Roland Berger România.

    Potrivit calculelor ZF bazate pe Planul de Dezvoltare a Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale pentru perioada 2020-2029 realizat de Transgaz, compania naţională de transport al gazului natural, la nivelul anului 2030 producţia internă de gaze naturale, care include cantităţile extrase de OMV Petrom, Romgaz, perimetrul Neptun Deep şi volumele Black Sea Oil and Gas, va ajunge la circa 12 miliarde de metri cubi, an în care consumul va fi de 12,4 miliarde de metri cubi.

    Practic, statisticile oficiale arată că perioada în care proiectele de producţie din Marea Neagră îşi vor atinge maximul va coincide cu scăderea semnificativă a producţiei pe uscat, astfel că la final producţia internă doar va putea acoperi cererea.

    Spre exemplu, în cazului proiectului Neptun Deep, acolo unde acţionari cu procente egale sunt OMV Petrom şi Romgaz (statul român), vârful de producţie, estimat la 6 miliarde de metri cubi pe an, ar putea fi atins în perioada 2028-2030, asta dacă producţia chiar va începe în 2027. În statisticile Transgaz, de exemplu, startul proiectului era estimat pentru anul 2024, dar din cauza schimbărilor legislative, care au dus la exitul ExxonMobil din proiect, producţia ar putea fi demarată abia în 2027. Mai departe, nici la Black Sea Oil & Gas (BSOG) lucrurile nu au mers conform planurilor, aşa că producţia nu a început anul trecut, ci este estimată pentru finalul primului semestru de anul acesta. Aici, pe vârf de producţie, se va putea extrage circa un miliard de metri cubi de gaze, după care urmează perioada de declin.

    Dacă proiectul Neptun Deep nu va fi demarat nici în 2027, atunci, până la finalul acestei decade, România va trebui să importe jumătate din necesarul său de consum, unul dintre cele mai pesimiste scenarii de lucru din acest moment.

  • După plecarea americanilor de la Exxon, cine asigură securitatea exploatării gazelor din Marea Neagră şi care sunt beneficiarii finali ai controversatului proiect

    Săptămâna aceasta, directorii executivi ai Romgaz ar trebui să semneze tranzacţia prin care compania de stat cumpără 50% din proiectul de gaze Neptun Deep din Marea Neagră de la gigantul american Exxon, care a decis să se retragă din această afacere pentru 1,06 miliarde de dolari.

    Este cea mai mare achiziţie pe care a făcut-o vreodată statul român prin intermediul unei companii controlate de stat. O parte din tranzacţie, respectiv 325 de milioane de euro, este finanţată printr-un împrumut luat de la Raiffeisen Bank, asta apropos de implicarea în România a băncilor care au în spate acţionari străini. Restul banilor de achiziţie vine din resursele interne ale Romgaz, una dintre companiile cash-cow ale statului.

    Un amănunt mai puţin remarcat este că, deşi în proiectul de gaze din Marea Neagră procentele sunt egale – 50% pentru Romgaz, 50% pentru OMV Petrom, liderul de proiect –, prin pachetele de acţiuni pe care le deţine la Romgaz (70%) şi Petrom (20%), statul deţine practic 45% din proiect, fiind asttfel principalul acţionar.

    Grupul austriac OMV, prin faptul că deţine 51% din Petrom, are în final 25% din proiectul de gaze din Marea Neagră, sub procentul deţinut de stat.

    Pe locul trei se află cele şapte fonduri Pilon II, unde până acum 7,6 milioane de români sunt participanţi cu banii lor de pensie. Conform ultimei statistici pe decembrie 2021, cele şapte fonduri Pilon II aveau 12% din Petrom şi 12% din Romgaz, ceea ce înseamnă că deţin 12% din proiectul de gaze.

    Acţiuni la Petrom şi Romgaz deţin şi SIF-urile, unde câteva milioane de români au acţiuni fără să ştie. De asemenea, şi fraţii Pavăl de la Dedeman, care au creat cea mai mare afacere antreprenorială românească, deţin acţiuni la Romgaz şi Petrom, companii listate la Bursă.

    Dacă cineva, orice român, începând cu Iohannis şi terminând cu George Simion sau Dragnea, crede în acest proiect, poate să investească fără probleme, prin achiziţia de acţiuni Petrom şi Romgaz la Bursă şi astfel va beneficia de câştigurile acestui proiect, la fel cum câştigă statul ca principal acţionar, sau străinii prin OMV.

    Asta apropos de retorica trădării naţionale, că străinii câştigă mai mult din gazele din Marea Negră decât românii.

    Acum, întrebările care se pun ar fi: când se aprobă controversata Lege offshore, care ar acorda motivaţia OMV de a începe proiectul din Marea Neagră?

    Când se discută în Parlament această lege, iniţiatorii şi susţinătorii – Guvernul, ministrul energiei Virgil Popescu – ar trebui să vină şi cu structura acţionarilor finali.

    A doua întrebare şi cea mai importantă este legată de securitatea acestui proiect, în noul context în care Rusia a atacat militar Ucraina şi a schimbat geopolitica acestei zone, fiind o ameninţare pentru toată lumea, inclusiv în Marea Neagră, de unde ar trebui extrase aceste gaze. Nimeni nu ştie când se va termina războiul şi mai ales cum va arăta sfârşitul lui.

    Prin plecarea gigantului american Exxon, securitatea acestui proiect, în vremuri de război, este pusă sub semnul întrebării. România şi Austria – o ţară care nu este în NATO – nu au forţă militară pentru a apăra proiectul dacă s-ar pune problema în aceşti termeni. Exxon ar fi avut în spate forţa militară a Statelor Unite.

    Proiectul Neptun Deep, în cea mai fericită variantă, ar vedea prima moleculă de gaz peste 5 ani, dacă decizia de începere a exploatării s-ar lua astăzi. Având în vedere întârzierile inerente în astfel de proiecte, probabil că se adaugă încă cel puţin 1 an.

    Într-un interviu acordat în ultimele zile presei din Austria, directorul executiv al OMV, Alfred Stern, a declarat că necesarul de investiţii nu ar fi mai mult de 2 miliarde de euro. Probabil se referea la partea OMV/Petrom din proiect. Dacă este aşa, şi Romgaz ar trebui să aducă 2 miliarde de euro. Banii nu sunt o problemă, dar securitatea reprezintă o problemă.

    Conform datelor de până acum, proiectul Neptun Deep ar conţine între 42-82 miliarde de metri cubi de gaze, ceea ce, la preţurile actuale, de peste 1.000 de euro/1.000 metri cubi, ar rezulta o cifră calculată între 42 şi 82 de miliarde de euro. Bineînţeles că acesta este un calcul simplist. Până acum, nimeni nu a ieşit în faţă să prezinte cifrele proiectului, respectiv cât înseamnă investiţiile, cât ar ieşi taxele şi impozitele aduse la buget şi cât ar câştiga acţionarii din acest proiect.

    Celălalt proiect de gaze din Marea Neagră, deja început de Black Sea Oil & Gas, o companie controlată de fondul de investiţii Carlyle şi BERD, cel mai mare finanţator instituţional al României, ar trebui să scoată prima moleculă la finalul anului sau începutul anului viitor. Fiind un proiect mai mic, iar fondul de investiţii luându-şi riscul de rigoare, aceştia au luat decizia de a începe exploatarea, deşi Legea offshore aprobată de Dragnea în Parlament nu le era favorabilă din punct de vedere al investiţiilor asumate versus câştigurile care ar putea fi obţinute. Dar Carlyle a spus că până când va ieşi prima moleculă situaţia politică se va schimba, iar legea va fi modificată într-un sens favorabil.

    Proiectul lor are un zăcământ estimat la 10 miliarde de metri cubi, cu o exploatare anuală de 1 miliard metri cubi de gaze. Investiţia făcută este de 400 de milioane de euro, iar la preţurile actuale zăcământul ar valora 10 miliarde de euro. Repet, bineînţeles, aceste date sunt superficiale. Deja gazele sunt cumpărate de către grupul Engie.

    Revenind la proiectul Neptun Deep, Alfred Stern, CEO OMV, a menţionat că gazele din acest proiect nu vin spre Austria, ci ar trebui să se ducă, să fie vândute, în sud-estul Europei.

    România are un consum anual de 10-11 miliarde de metri cubi, iar gazele din Marea Neagră ar trebui să acopere ceea ce cumpărăm de la ruşi, de la Gazprom. Restul gazelor sunt asigurate de către Romgaz, care în lipsa găsirii unor alte zăcămite onshore, ar înregistra an de an o scădere, având în vedere epuizarea resurselor actuale.

    Nimeni nu ştie cum va arăta lumea peste 5-6 ani, dar întrebarea este cine va asigura securitatea militară şi politică a proiectului din Marea Neagră, astfel încât gazele să fie scoase. Pentru că ruşii nu vor sta să se uite cum altcineva le ia din pieţele europene de desfacere a gazelor, principala lor resursă pentru buget.

    Pentru americani nu ştiu dacă proiectul şi securitatea lui mai prezintă interes, odată ce au ieşit din el. Iar aceasta a fost cea mai mare greşeală a statului român, că i-a lăsat pe americani să plece.

    Pentru Uniunea Europeană ar prezenta interes având în vedere necesitatea diversificării resurselor, dar UE nu are armată şi trebuie să se bazeze pe americani, inclusiv pentru propria securitate.

    Să sperăm că peste 5-6 ani situaţia geopolitică din zonă nu va mai fi atât de tensionată, nu vom avea război la graniţă, nu ne vom trezi implicaţi în război, iar gazele vor fi aduse la suprafaţă. Este mai important acest lucru decât să ne punem problema, încă de pe acum, unde se vor duce, unde vor fi vândute.

    Şi, repet, uitaţi-vă cine sunt beneficiarii, cine sunt acţionarii finali, înainte de a îmbrăţişa retorica că ne fură cineva gazul, sau altcineva câştigă mai mult decât românii. Că şi bugetul de stat, teoretic, este tot al românilor.

  • Citatul săptămânii. Christina Verchere, CEO al OMV Petrom: Fără Neptun Deep nu putem vorbi de independenţă energetică pentru România şi fără lege nu putem vorbi de Neptun Deep

    Fără Neptun Deep nu putem vorbi de independenţă energetică pentru România şi fără lege nu putem vorbi de Neptun Deep. Fără gazul din Marea Neagră, România va ajunge la importuri de 50% din consum până în 2030.