BusinessMagazin

Tag: Neptun Deep

  • Romgaz, după prelungirea licenţei de explorare din perimetrul Neptun Deep: Se vor realiza activităţi de explorare în scopul identificării şi evaluării potenţialului energetic al Mării Negre

    Prin prelungirea fazei curente de explorare din cadrul perimetrului XIX Neptun, Neptun Deep, ROMGAZ SA continuă angajamentul ferm de investiţii în activitatea de explorare din Marea Neagră.

    Guvernul României a aprobat la data de 9 decembrie 2025 Actul adiţional nr. 7 la Acordul de concesiune pentru explorare, dezvoltare şi exploatare petrolieră în perimetrul XIX Neptun, iar acest fapt demonstrează sprijinul şi susţinerea proiectelor de investiţii în România pentru asigurarea securităţii în domeniul energiei şi crearea unui mediu investiţional sănătos pentru economie şi consumator.

    Perimetrul Neptun Deep este o zonă-cheie de investiţii pentru ROMGAZ în calitatea sa de co-titular (prin Romgaz Black Sea Limited) cu o cotă de participaţie de 50%, cealaltă cotă de 50% fiind deţinută de OMV Petrom S.A care are şi calitatea de operator.

    În timp ce se avansează cu lucrările de dezvoltare ale zăcămintelor Domino şi Pelican Sud, se vor realiza activităţi de explorare în scopul identificării şi evaluării potenţialului energetic al Mării Negre, activităţi care implică şi forajul unei sonde de explorare Anaconda-1 în zona de apă adâncă imediat după finalizarea forajului de dezvoltare.

    Activitatea de explorare este unul dintre obiectele principale de activitate ale ROMGAZ prin care compania urmăreşte identificarea şi evaluarea potenţialului energetic al perimetrelor concesionate. Activitatea de explorare este o componentă importantă a strategiei de dezvoltare a companiei atât în segmentul offshore cât şi onshore.

    Răzvan POPESCU, Director General: „Perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră reprezintă o zonă investiţională importantă pentru compania noastră şi suntem determinaţi în realizarea cu succes a proiectelor de dezvoltare şi explorare, acestea având o semnificaţie deosebită în ponderea investiţiilor grupului”.

    Aristotel JUDE, Director General Adjunct: „Prelungirea fazei de explorare în Neptun Deep este rezultatul de succes, în interes strategic naţional, al unor negocieri între Guvernul României, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier şi al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon şi Titularii Acordului de Concesiune Neptun Deep şi mulţumesc tuturor părţilor implicate pentru sprijinul şi colaborarea constructivă în demersul pentru continuarea proiectelor de investiţii pe componenta de explorare în Marea Neagră – o zonă cheie pentru asigurarea securităţii energetice naţionale şi în regiune”.

    Despre ROMGAZ

    SNGN ROMGAZ SA este cel mai mare producător şi principal furnizor de gaze naturale din România. Compania este admisă la tranzacţionare pe piaţa Bursei de Valori din Bucureşti (BVB). Acţionar principal este statul român cu o participaţie de 70%. 

  • „Vrem economii de 150 mil. euro, de la personal până la tot ce ne putem imagina. Vrem să fim rezilienţi pentru vremurile dificile care ar putea veni“. OMV Petrom disponibilizează 10% din forţa de muncă până în 2027. Peste 600 de oameni au plecat deja

    Strict pe partea de angajaţi, compania a terminat primele nouă luni ale anului cu 9.939 de oameni, cu 606 mai puţini faţă de cei 10.545 de la finalul lui 2024. Această reducere a numărului de salariaţi a venit în contextul în care una dintre marile surprize din datele financiare ale companiei pentru anul 2024 a fost chiar legată de evoluţia numărului de salariaţi. Astfel, compania a terminat anul trecut cu 10.545 de angajaţi, un salt de 37% faţă de cei 7.714 pe care compania îi avea în 2023. Ultimul an în care OMV Petrom a trecut de 10.000 de oameni a fost 2020. Această creştere a fost explicată de companie prin internalizarea anumitor activităţi. Acum a venit reversul medaliei, mai ales în contextul în care, chiar cu ocazia publicării rezultatelor pentru primele nouă luni, compania a spus clar că semnele încetinirii economice au început să afecteze cererea pentru carburanţi şi gaze naturale.

    Concedierile fac însă parte dintr-un plan mai mare de reducere a costurilor.

    „Avem programe foarte cuprin­zătoare de reducere a costurilor în toate diviziile, pentru a ne consolida rezilienţa. Ţinta totală de economii este de aproximativ 150 milioane euro, de realizat până în 2027 faţă de 2024. Aceasta include personal, servicii, simplificare, automatizare, tot ce ne putem imagina, şi investim mult timp pentru a ne asigura că suntem rezilienţi pentru vremurile dificile ce ar putea veni“, a completat Alina Popa, CFO-ul OMV Petrom.

    Reducerile vin în contextul în care OMV, grupul austriac care deţine 51% din OMV Petrom, a anunţat recent un program de reducere a cheltuielor masiv. „OMV va optimiza alocarea capitalului în segmentele sale de combustibili şi energie prin reducerea cheltuielilor de capital organice cu încă 1,5 mi­liarde de euro, reprogramarea anumitor proiecte durabile dincolo de 2030 pentru a echilibra riscurile şi oportunităţile.

    OMV continuă să adere la o alocare disciplinată a capitalului în toate segmentele de afaceri. Gazul rămâne un factor-cheie al transfor­mării agile a OMV, cu progrese semnificative planificate atât prin creştere organică, cât şi anorganică“, a anunţat la începutul lui octombrie grupul.

    Pe plan local însă, Neptun Deep rămâne strategic şi în grafic, la fel şi portofoliul de energie verde.

    „Despre Neptun Deep, da, sun­tem în grafic pentru primul gaz în 2027. La platou, vom avea 70.000 barili echivalent petrol net pentru OMV Petrom“, a spus Christina Verchere în întâlnirea cu analiştii.

    „În acest moment, nu dezvăluim încă momentul exact al pornirii în 2027, deci nu oferim încă o cifră. Dar creşterea producţiei ar trebui să se întâmple relativ rapid.“

    Totodată, ţinta de 2,5 GW de capacitate de energie verde instalată este menţinută.

    „Avem 800 MW în construcţie. Avem 70 MW deja în operare. Restul sunt încă în faza de dezvoltare. Obiectivul nostru este să ajungem la peste 2,5 GW până la finalul deceniului, împreună cu partenerii. Referitor la provocări, în general suntem mulţumiţi de costurile din licitaţii. În general, lucrurile merg în direcţia bună“, a mai precizat Christina Verchere.

    Christina Verchere, CEO-ul OMV Petrom: Estimăm o reducere de aproximativ 1.000 de posturi, dintre care suntem deja la jumătate, probabil majoritatea fiind realizate anul acesta, dar o parte va fi realizată în 2026 şi 2027. Da, continuăm să facem acest lucru şi lucrăm la multe măsuri, deja în curs de implementare.

     

  • Ivan: Prima moleculă de gaz din Neptun Deep va fi extrasă la începutul lui 2027

    Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunţat că primele extracţii de gaze din proiectul Neptun Deep vor avea loc la finalul anului 2026 sau începutul lui 2027. Ivan a subliniat că investiţia de 4 miliarde de euro va transforma România într-un jucător major pe piaţa energetică regională.

    „Neptun Deep e în linie dreaptă. Avem date care confirmă faptul că acolo este un zăcământ foarte bun. Din 2027 o să avem mai multe gaze produse din Marea Neagră pentru România. Lucru care ne dă capacitatea de a face şi alte noi centrale de producţie energie electrică pe gaz şi, în acelaşi timp, de a dezvolta industria petrochimică, industria care e mare consumatoare de energie. Şi este evident că e mult mai simplu să foloseşti gazul românesc în România, fără a avea tarife de transport într-o altă ţară, şi asta va reprezenta un plus pentru tot ce înseamnă industria din ţara noastră, începând cu 2027”, a declarat ministrul, la Prima TV.

    Întrebat când va fi extrasă prima cantitate de gaz, Ivan a confirmat că procesul este deja în desfăşurare.

    „În finalul lui 2026, începutul lui 2027 vom avea prima moleculă de gaz din Marea Neagră, din Neptun Deep. Se lucrează în acest moment. Investiţiile sunt de 4 miliarde de euro, 50% Romgaz, 50% OMV. În momentul de faţă avem date foarte, foarte pozitive despre modul în care urmează să fie exploatat acest zăcământ extrem de important pentru ţara noastră”.

    Proiectul Neptun Deep este cel mai amplu proiect de exploatare a gazelor naturale offshore din Marea Neagră şi primul de mare adâncime din România. Co-dezvoltat de Romgaz şi OMV Petrom, Neptun Deep are rezerve estimate la minim 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale.

  • Răzvan Popescu, Romgaz: Explorăm activ oportunităţi în zona de M&A. Ne interesează active care pot completa lanţul nostru valoric sau accelera diversificarea portofoliului energetic

    ♦ Completarea lanţului valoric cu active care pot aduce valoare adăugată producţiei de gaze sau intrarea pe segmente noi de piaţă sunt principalele obiective de business pentru Romgaz, cel mai mare producător de gaze din România ♦ Operaţional, ţinta este clară, un declin de cel mult 2,5% al producţiei de gaze onshore pentru următorii cinci ani ♦ Finalul de an ar putea aduce o decizie finală privind preluarea Azomureş.

    Romgaz, cel mai mare producător de gaze din România, îşi va anunţa rezultatele pentru primul semestru pe 14 august, dar între timp compania a publicat rezultatele operaţionale care pot da un flavour privind cifrele care urmează să fie anunţate.

    Unul dintre cei mai importanţi indicatori este producţia de gaze, parametru care aproape a stagnat în primele şase luni, o evoluţie bună având în vedere maturitatea zăcămintelor exploatate de Romgaz.

    „Producţia de gaze naturale realizată în primele şase luni ale anului 2025 a fost de 2.485,6 mil. mc, ceea ce reprezintă un declin de numai 0,05% în raport cu producţia înregistrată în semestrul I al anului 2024“, spune Răzvan Popescu, directorul general al Romgaz.

    Spre comparaţie, OMV Petrom, celălalt mare producător de gaze naturale, a avut un declin al producţiei de aproape 6% în primul semestru al anului. Mai departe, cantităţile de gaze naturale vândute de Romgaz în semestrul I/2025 au fost de 26.531 GWh, acestea fiind cu 12,92% mai mari comparativ cu cantităţile aferente perioadei similare a anului 2024. 

    Cu rezultate stabile operaţional, businessul Romgaz trebuie să facă faţă volatilităţii pronunţate din mediul în care activează, mai ales având în vedere investiţiile majore pe care compania le are în derulare. Este vorba despre proiectul Neptun Deep, o investiţie de 4 miliarde de euro pe care Romgaz o împarte în mod egal cu OMV Petrom, centrala de la Iernut, dar şi proiecte de investiţii pentru menţinerea producţiei de gaze pe uscat.

    „Considerăm că a doua parte a anului va rămâne marcată de volatilitate pe plan internaţional, având în vedere factori pre­cum: tarifele vamale, conflictul pre­lungit din Ucraina, cât şi instabilitatea industriei europene – elemente cu care economia României este puternic interconectată. În aceste condiţii, principala noastră provo­care este să menţinem un echilibru între investiţiile majore necesare pentru dezvol­tarea companiei pe termen lung, care se desfăşoară într-un climat de volatilitate, şi responsabilitatea noastră de a garanta securitatea energetică a României la momentul actual“, spune Răzvan Popescu.

    Pe lângă provocările pe termen scurt, pentru Romgaz sa adaugă şi conformarea cu Net-Zero Industry Act (NZIA), care impune companiei una dintre cele mai mari cote de injectare de CO₂ din UE, respectiv 4,12 milioane tone anual (8,24% din total) până în 2030.

    „Deşi susţinem obiectivele de decarbonare, lipsa unor clarificări privind fezabilitatea economică, mecanismele de finanţare şi regimul sancţiunilor generează incertitudini semnificative. Aceste aspecte pot avea un impact semnificativ asupra performanţei noastre financiare şi operaţionale.“

     

    Urmează o nouă emisiune de obligaţiuni?

    Pentru finanţarea proiectelor în derulare, mai ales a Neptun Deep, acolo unde producţia este estimată să înceapă în 2027, cu o extracţie de 8 miliarde de metri cubi pe an, anul trecut Romgaz a lansat o emisiune de obligaţiuni de 500 mil. euro, un succes istoric. Interesul finanţatorilor a demonstrat viabilitatea Neptun Deep şi a fost un vot de încredere pentru manage­mementul companiei. Este cazul pentru o nouă mişcare de acest tip?

    „Momentul unei astfel de operaţiuni trebuie ales cu maximă atenţie. Piaţa obligaţiunilor este în continuare volatilă, iar costul de îndatorare rămâne o pro­vo­care în contextul ratelor ridicate ale do­bân­zilor. Aceste aspecte influenţează direct atractivitatea unei emisiuni de obligaţiuni, motiv pentru care suntem prudenţi în evaluarea oportunităţii“, spune Popescu.

    În opinia lui însă, există semnale pozitive din partea pieţelor financiare, care indică o posibilă intrare într-o fază de stabilizare. În măsura în care dobânzile au revenit pe o traiectorie descendentă, iar cererea pentru instrumente de datorie emise de companii solide continuă să crească, condiţiile ar putea deveni mai favorabile pentru o astfel de operaţiune în perioada următoare, completează şeful Romgaz. „Trebuie menţionat faptul că Romgaz are o poziţie financiară solidă, fără presiuni imediate de finanţare, ceea ce ne oferă flexibilitate în alegerea momentului optim. Nu ne propunem să luăm decizii grăbite, ci să acţionăm strategic, astfel încât orice astfel de operaţiune să aducă valoare pe termen lung companiei şi acţionarilor noştri.“

     

    Noi verticale de business

    Dincolo de core-business, în ultimii ani Romgaz s-a angajat în mai multe proiecte care fie îi completează lanţul valoric, fie îi diversifică afacerea.

    „Ca oportunităţi, ne concentrăm pe digitalizarea proceselor, creşterea eficienţei operaţionale şi explorăm activ oportunităţi în zona de M&A – atât în ceea ce priveşte energia verde, cât şi pentru integrarea pe verticală a companiei. Ne interesează active care pot completa lanţul nostru valoric sau accelera diversificarea portofoliului energetic, fără a pierde din vedere sustenabilitatea financiară.“

    Partea de furnizare de gaze către clienţii casnici şi nu numai este o astfel de oportunitate, mai ales că şi Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie, deţinut tot de stat, a aplicat o reţetă similară în piaţa de energie.

    „Romgaz realizează în cursul acestor zile încă un pas important pentru pregătirea procesului de furnizare a gazelor naturale către clienţii casnici şi noncasnici mici. În acest moment, ne aflăm în etapa de semnare a contractului de achiziţie a unui soft modular, dedicat gestionării clienţilor/contractelor de furnizare a gazelor naturale, rezultat în urma unui proces de achiziţie publică, respectiv licitaţie.“

    Dar ţinând cont de toate reglementările în vigoare, intrarea pe zona de furnizare a Romgaz nu poate avea loc mai devreme de anul viitor.

    „Considerăm că primele oferte de furnizare de gaze naturale în regim concurenţial către clienţii casnici şi non-casnici mici, vor putea fi lansate pe piaţă la începutul anului 2026, pentru livrări care vor putea fi demarate din luna aprilie 2026.“

     

    Final de an intens

    Ca o completare a lanţului valoric, pe masa Romgaz este potenţiala achiziţie a Azomureş, combinatul de îngrăşăminte chimice, cel mai mare consumator de gaze din România.

    „Această tranzacţie ar permite companiei Romgaz să îşi extindă profilul dincolo de zona upstream, devenind un actor industrial integrat cu impact direct asupra securităţii alimentare şi echilibrului balanţei comerciale. Am crea un lanţ valoric complet, de la extracţie până la produs finit, păstrând valoarea în economia naţională. În acelaşi timp, ar aduce stabilitate în consum, ar reduce expunerea la volatilitatea preţurilor şi ar deschide noi oportunităţi de export regional.“ Răzvan Popescu spune că în acest moment există un acord de exlcusivitate cu Ameropa, proprietarul Azomureş.

    „Chiar zilele trecute am semnat contractul de consultanţă cu consorţiul care ne va ajuta în analiza posibilei achiziţii. Astfel, acum ne concentrăm eforturile pe realizarea unor analize de due dilligence tehnic, economic şi de mediu, analize care să fundamenteze decizia de a elabora şi înainta o ofertă de preţ. Termenul până la care s-ar putea finaliza tranzacţia, în cazul în care analizele de due dilligence prezintă rezultate satisfăcătoare pentru Romgaz este greu de estimat în acest moment.“ Cu toate acestea, şeful Romgaz speră că până la finalul anului să existe o decizie asumată de Romgaz, în baza procesului de due dilligence, în raport cu achiziţia activului Azomureş.

     

    Focus pe alte proiecte onshore

    Centrala de la Iernut este un alt proiect major al Romgaz, unul care însă s-a confruntat cu provocări majore din cauza problemelor financiare ale contractorului general, Duro Felguera. Investiţia la centrală este aproape gata, în momentul de faţă gradul de finalizare fiind de peste 98%.

    „Pentru susţinerea ritmului de execuţie, am iniţiat şi plata directă a unor subcontractori, inclusiv General Electric, ca măsură de sprijin menită să accelereze lucrările şi să reducă blocajele financiare. Nu excludem, totuşi, posibilitatea de a finaliza acest proiect, chiar şi fără actualul executant, în cazul în care situaţia acestuia compromite finalizarea centralei. Însă, menţionăm că o astfel de soluţie ar implica eforturi suplimentare de muncă şi capital din partea Romgaz.“

    Revenind la partea de core-business, dincolo de atenţia de care se bucură proiectul Neptun Deep, partea de gaz onshore este la fel de importantă.

    „Pentru următorii 5 ani, pe baza estimărilor actuale, producţia de gaze naturale din zona onshore a companiei Romgaz se va situa la un nivel cuprins între 4,9 – 4,7 miliarde mc/an, cu menţinerea unui declin de producţie sub 2,5% pe an. Pentru îndeplinirea acestor obiective strategice, derulăm o serie de proiecte de investiţii, cu accent pe reducerea impactului asupra mediului, pe siguranţă şi fiabilitate operaţională.“

    Aceste proiecte vizează atât creşterea portofoliului de resurse şi rezerve de hidrocarburi, prin lucrări de explorare geologică, cât şi maximizarea factorului de recuperare a rezervelor din zăcămintele mature, prin dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii productive. Printre cele mai importante proiecte se numără Caragele Deep, Boteni (judeţul Dâmboviţa) sau proiectul Snagov.

  • Bursă. Viitorul începe astăzi. Claudiu Cazacu, XTB: Investitorii de la BVB încep să se poziţioneze pentru extracţia gazelor din Neptun Deep. Companiile petroliere, aflate şi ele pe radarul participanţilor la piaţă

    ♦ Rubrica „Viitorul începe astăzi“ reuneşte perspectivele unora dintre cele mai influente voci ale pieţei de capital, cu scopul de a contura direcţiile bursiere probabile pe termen scurt – de câteva luni –, dar şi pe orizonturi mai ample, de până la un an sau chiar mai mult.

    În contextul apropierii începerii extracţiei gazelor din Neptun Deep, estimată pentru 2027, investitorii de la Bursa de Valori Bucureşti îşi ajustează deja aşteptările, iar acţiunile implicate beneficiază de o percepţie favorabilă în piaţă. Totodată, o reorientare politică a Statelor Unite spre combustibili fosili ar putea pune presiune pe cotaţiile companiilor petroliere, spune Claudiu Cazacu, analist la XTB România, care a discutat recent cu ZF despre potenţialul emitenţilor din sector.

    „Ştim că mai sunt câţiva ani de la extragerea moleculelor de gaz din Marea Neagră. Investitorii se gândesc că suntem deja la jumătatea anului 2025 şi unii dintre ei, cei cu portofolii instituţionale, poate au început deja să se gândească la ce se va întâmpla atunci.“

    „În momentul de faţă, există o mare bunăvoinţă din partea investitorilor vizavi de acele acţiuni de la BVB implicate în proiect“, explică el.

    OMV Petrom (simbol bursier SNP) şi Romgaz (SNG) au început deja forajul pentru exploatarea zăcămintelor Pelican Sud şi Domino din Neptun Deep, proiect energetic major în Marea Neagră, aflat la 160 km de ţărm. Transgaz (TGN), operatorul reţelei naţionale de transport gaze, are un rol esenţial în infrastructura pentru valorificarea resurselor din Neptun Deep.

    Valoarea investiţiei este de 4 miliarde de euro, fiind cel mai amplu şi primul proiect de explorare şi producţie la mare adâncime din istoria României. Pe acest fundal, susţinut inclusiv de alte investiţii, rezultate financiare şi perspectivele de distribuire de dividende, acţiunile TGN se tranzacţionează în creştere cu 43% în 2025, iar SNG a urcat cu 33%.

    Titlurile SNP sunt pe plus cu 6%, în condiţiile în care compania a anunţat pentru T1/2025 vânzări de 9 mld. lei, plus 5% faţă de aceeaşi perioadă din 2024, şi un profit net de 1 mld. lei, minus 24%. Pe de altă parte, grupul vizează investiţii record anul acesta, de peste 8 mld. lei.

    „Dacă ne uităm peste ocean, vorbim despre un segment vizat în campania electorală, se spunea că preşedintele Trump vorbea despre extracţie de resurse şi o reorientare spre combustibili fosili. însă o producţie mai mare înseamnă, în general, o ofertă mai mare pe piaţă şi deci tentaţia unor preţuri mai mici“, mai spune Claudiu Cazacu.

    În Statele Unite, indicele NYSE Amex Oil – care urmăreşte performanţa companiilor din sectorul petrolier – a urcat cu 3,5% de la început de an şi a scăzut cu 6% în ultimele 12 luni. S&P 500 Energy afişează dinamici de plus 0,8%, respectiv minus 0,3% în aceleaşi perioade.

  • Răzvan Popescu, CEO Romgaz: Fără o energie sigură şi un preţ competitiv este foarte greu să ai o industrie în creştere în România şi în Europa

    ♦ Romgaz, cel mai mare producător de gaze din România, a intrat în cea mai intensivă perioadă de investiţii din istoria sa, susţinerea proiectului Neptun Deep fiind scopul în care compania îşi canalizează eforturile pentru atragerea capitalului ♦ Emisiunea de obligaţiuni de 500 de milioane de euro de anul trecut a fost un success, dar Romgaz mai vrea încă două astfel de runde pentru care timingul contează enorm în volatilitea extremă din piaţa energiei.

    „Avem cel mai mare program de investiţii, peste 1 mld. euro, iar 75% se duc în Neptun Deep. Nu putem finanţa doar din activitatea curentă. Am avut o primă rundă de finanţare şi ne aşteptăm ca anul acesta să mai emitem obligaţiuni de încă 500 milioane de euro în toamnă şi încă una anul viitor. Există o competiţie din partea Fidelis şi va trebui să reevalăm şi noi nivelul dobânzii”, a spus Răzvan Popescu, CEO-ul Romgaz, în ultima ediţie a conferinţei ZF Capital Market Summit.

    Prima emisiune de obligaţiuni corporative din sectorul de gaze naturale din România, a Romgaz (simbol bursier SNG), derulată în toamna anului trecut, prin care compania de stat va susţine investiţiile în proiectul Neptun Deep din Marea Neagră, a fost un succes în contextul în care cererea marilor investitori a acoperit oferta de nu mai puţin de 12 ori, arată datele agregate de ZF. Suprasubscrierea reflectă interesul mare al investitorilor – precum bănci internaţionale, fonduri de pensii, fonduri mutuale, investitori de calibru mare din Europa şi nu numai – pentru proiectele legate de exploatarea gazelor naturale şi confirmă faptul că gazul rămâne o componentă strategică în economie şi în asigurarea securităţii energetice. Şi mai arată un lucru, încrederea în managementul companiei.

    Mai departe, Răzvan Popescu este sigur că aşa cum compania a atras investitorii, şi cumpărătorii vor fi interesaţi de ”marfa” din Marea Neagră.

    „Nu avem nicio temere că în momentul în care va apare gazul din Marea Neagră nu vom avea cumpărători. Înainte ca o companie producătoare de gaz să înceapă aceste vânzări, stabileşte contacte cu jucătorii mari din zonă, cu traderii, cu consumatorii mari. Toate aceste întâlniri au avut loc. Am văzut care este apetitul pieţei, ştim care ar fi termenele de livrare. Nu cred că vor fi probleme pentru vânzare”, a mai spus Popescu, de data aceasta în calitate de speaker la ZF Power Summit 2025. „În momentul în care vom comercializa gazul din Marea Neagră, o vom face printr-o procedură transparentă, respectând toate prevederile Legii Offshore. Urmează ca această procedură să fie elaborată în cadrul sucursalei Romgaz Black Sea Limited şi când vom face aceste demersuri vom anunţa piaţa.”

    Şi deşi Neptun Deep atrage toată atenţia, evoluţia producţiei pe uscat a companiei a produs anul trecut o surpriză.

    „În paralel cu proiectul Neptun Deep, anul trecut s-au văzut realizările Romgaz în ceea ce priveşte producţia de gaze naturale. Am avut o producţie în creştere de peste 3,6%, după câţiva ani de scădere. O mare parte din această producţie provine din investiţiile care au fost efectuate pe parcursul anilor precedenţi, în special în proiectul Caragele, care rămâne prioritar pentru Romgaz. În ianuarie, a fost finalizată încă o sondă de mare adâncime la Caragele, care sperăm s-o punem în producţie în curând.

    „Suntem în foraj cu încă două sonde de mare adâncime, una la 4.910 metri. Pentru a putea păstra acest ritm şi acest nivel ridicat de producţie, aceste investiţii sunt absolut necesare nu numai în foraj, ci şi în infrastructura de suprafaţă productivă.”

    Cu un profil de business care funcţionează pe termen lung, Popescu a subliniat necesitatea predictibilităţii la nivelul reglementările interne.

    „În această îndustrie investiţiile sunt pe perioade lungi. Aceste proiecte trebuie menţinute, trebuie menţinute investiţiile, iar companiile care derulează aceste proiecte trebuie să aibă predictibilitate pentru a le putea implementa. Astfel vom putea aduce securitatea pe care toţi ne-o dorim şi preţuri competitive în România.”

    Dar mai este un domeniu în care Romgaz s-ar putea dezvolta, cu impact direct în aducerea de valoare adăugată a producţiei de gaze. În martie, Romgaz a publicat un anunţ în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) pentru servicii de consultanţă în evaluarea, negocierea şi achiziţia activelor Azomureş, cel mai mare consumator de gaze naturale din ţară.

    „În cazul Azomureş, am ieşit în consultare pe piaţă pentru a vedea cât ar costa achiziţia unui consultant pentru Romgaz. Vom face o analiză tehnică a activelor, ne vom uita la piaţa de îngrăşăminte. Sinergia e clară. Gazul care va intra în producţia internă trebuie să aibă valoare adăugată pe teritorul României, dar trebuie să se încadreze în strategia Romgaz”, a atras atenţia Răzvan Popescu.

    Piaţa spune, la rândul său, că mişcarea are sens din toate punctele de vedere, rămâne de văzut ce vor arăta evaluările. Dincolo de aceste planuri, încă într-o fază incipientă, certitudinea Neptun Deep există, iar e ava aduce un plus de valoare Romgaz.

    „Neptun Deep va creşte semnificativ producţia Romgaz şi uitându-mă şi la companiile similare din Europa, aş zice că acţiunea Romgaz e subevaluată.”

     

  • Ce fac acţiunile OMV, Uniper şi Petrom după acordul Petrom privind achiziţia unei cantităţi de gaze din Marea Neagră de către compania germană

    Acţiunile OMV Austria, principalul acţionar al OMV Petrom (SNP), se depreciau cu 1,3% spre finele şedinţei de tranzacţionare de miercuri, la scurt timp după ce agenţia de ştiri Reuters a scris că societatea cu sediul la Viena a încheiat un acord pentru a furniza gaze naturale companiei germane Uniper din Marea Neagră începând din 2027.

    Conform unor surse de înalt nivel din cadrul responsabililor relaţiilor româno-austriece, intrarea în Schengen a României a fost condiţionată de semnarea acestui contract de furnizare a gazului din Marea Neagra către Austria şi Germania. 

    Între timp, acţiunile SNP creşteau cu 1,5% la Bursa locală, pe o lichiditate de 4 milioane de lei, care duce valoarea de piaţă a companiei la 46 de miliarde de lei, echivalentul a 9,3 miliarde de euro. Prin comparaţie, OMV Austria este evaluat la 12,7 miliarde de lei, potrivit Google Finance.

    Titlurile Uniper se depreciau totodată cu 2,7% la 42,2 euro pe unitate. Compania are o capitalizare de 17,7  miliarde de euro pe Bursa de la Frankfurt, după o depreciere de 33% în ultimele 12 luni. La fel ca alte companii germane, acţiunile Uniper s-au putut tranzacţiona la Bursa de la Bucureşti până în noiembrie 2022, când au fost delistate.

    OMV Petrom a crescut cu aproape 30% în acelaşi interval, în timp ce compania-mamă din Austria a pierdut 1%.  Statul român deţine 20,7% din capitalul social al unicului producător local de petrol şi gaze.

    Reprezentanţii Ministerului Energiei au declarat că „volumul exportat către Germania, conform datelor disponibile public, reprezintă sub 1% din producţia totală estimată a zăcământului Neptun Deep. Aceasta este o proporţie infimă, întrucât Neptun Deep are rezerve evaluate la peste 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale”.

     

  • Burduja: Gazele din Marea Neagră vor ajunge mai întâi în România şi doar surplusul va fi vândut

    „România şi-a asumat rolul de lider în sectorul energetic european. Informaţiile referitoare la exportul viitor, după 2027, a unei cantităţi de gaze naturale din perimetrul Neptun Deep, de către OMV Petrom către o companie majoră din Germania, reprezintă un pas firesc în cadrul unui proiect de importanţă strategică pentru ţara noastră şi pentru Europa. Pentru o clarificare completă şi pentru a linişti orice temeri, dorim să subliniem că volumul exportat către Germania, conform datelor disponibile public, reprezintă sub 1% din producţia totală estimată a zăcământului Neptun Deep. Aceasta este o proporţie infimă, întrucât Neptun Deep are rezerve evaluate la peste 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale. Mai mult, aceste estimări pot creşte semnificativ pe măsură ce operaţiunile de foraj avansează. Ne asigurăm că această resursă va fi utilizată responsabil pentru beneficiul României şi al cetăţenilor noştri. Fiecare partener în proiect, atât Romgaz, cât şi OMV Petrom, este responsabil pentru propriile decizii de comercializare a gazului exploatat în viitor, în condiţiile legii şi cu protejarea securităţii energetice a României”, potrivit unui comunicat al Ministerului Energiei.

    Potrivit sursei citate, exportul face parte din planul de business al proiectului Neptun Deep şi reflectă angajamentul României de a contribui la securitatea energetică europeană.

    „A ajuta Europa să scape de influenţa rusească asupra resurselor energetice este un obiectiv care ne interesează, în spiritul solidarităţii europene şi a pieţei unice. Acest pas reconfirmă poziţia României de pilon regional al securităţii energetice a Uniunii Europene. România este deja cel mai mare producător de gaze naturale dintre statele membre ale Uniunii Europene, ca urmare a creşterii producţiei Romgaz din 2024 şi reluarea marilor exploatări, inclusiv în perimetrul Caragele. Prin producţia actuală, de circa 8-10 miliarde Nm³, România îşi acoperă integral consumul, fără a depinde de importuri. Din 2027, producţia anuală a României se va dubla, până la 18-20 miliarde Nm³. Vom produce aşadar încă din primul an de exploatare o cantitate de gaze de cel puţin două ori mai mare decât consumul intern actual al României. În acest context, putem spune cu fermitate că nu există niciun pericol ca românii să rămână fără gaze naturale, iar ţara noastră se află într-o poziţie privilegiată de a asigura şi securitatea energetică regională, inclusiv a Republicii Moldova. Mai mult, redevenţele şi impozitele pe gazul exportat europenilor sunt plătite în România şi devin venituri la bugetul de stat al României”, se mai arată în comunicat.

    Ministerul Energiei precizează că, potrivit Legii nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere garantează mecanisme explicite pentru protejarea intereselor naţionale şi securităţii energetice a României, Guvernul, la propunerea Ministerului Energiei, poate introduce restricţii temporare de preţ şi vânzare pentru cantităţile necesare consumului casnic şi producerii de energie termică destinate populaţiei, precum şi pentru obligaţiile europene de solidaritate. Aceste măsuri sunt limitate în timp şi proporţionale cu situaţia.

    „Proiectul Neptun Deep marchează un moment de cotitură pentru viitorul energetic al României. Narativele iresponsabile de tipul vânzării de gaz românesc ca preţ al aderării la Schengen sunt periculoase şi complet false, iar o logică de bază ne arată că vorbim despre o cantitate infimă, despre piaţa germană, partener strategic pentru România şi despre valorificarea unei resurse care înseamnă venituri în plus pentru român, fără să afecteze în niciun fel piaţa naţională a energiei. Românii pot să stea liniştiţi: statul roman are toate pârghiile pentru a se asigura ca gazele din Marea Neagră vor ajunge mai întâi în România şi doar surplusul va fi vândut. De altfel, statul român, prin Romgaz, deţine jumătate din zăcământ. Fac apel la toţi actorii politici să nu manipuleze şi să nu dezinformeze în legătură cu proiecte strategice ce pot aduce minim 20 de miliarde de euro statului român”, spune Sebastian Burduja.

    El afirmă că exportul de gaze naturale este dovada clară a faptului că România este deja un pilon de stabilitate şi securitate energetică în Europa.

    „Încheierea acestei tranzacţii este o dovadă că litigiul început de compania OMV Petrom la Tribunalul de Arbitraj de la Paris este fără obiect. Din acest motiv, le recomand să îşi retragă cererea. Statul român nu va interveni în tranzacţiile comerciale dintre companii decât dacă securitatea energetică a ţării ar impune-o. Nu este cazul acum. Într-adevăr, volumul vehiculat pentru exportul către compania germană reprezintă sub 1% din producţia totală estimată a zăcământului. Vom produce încă din primul an de exploatare de două ori mai mult gaz decât consumăm intern. Legea offshore, şi în special Articolul 21, protejează interesele noastre naţionale. Gazul românesc este prioritar pentru români. Statul român are toate instrumentele legale pentru a interveni atunci când siguranţa energetică o impune. (…) Românii trebuie să ştie că Neptun Deep reprezintă o parte importantă din renaşterea noastră energetică şi înseamnă suveranitate, prosperitate şi demnitate naţională. Împreună construim o Românie puternică, care ştie să valorifice ceea ce are mai de preţ: resursele şi oamenii ei. Viitorul este al nostru” , încheie Burduja.

    Compania OMV a încheiat un acord pentru a furniza companiei germane Uniper gaz românesc din proiectul său din Marea Neagră. Acest lucru se va întâmpla începând cu 2027, au declarat pentru Reuters trei persoane familiarizate cu această chestiune.

  • Taxa pe stâlp, prin care Guvernul Ciolacu 2 vrea să impoziteze cu 1,5% valoarea construcţiilor speciale, loveşte în plin investiţiile eoliene şi proiectul Neptun Deep

    Taxa pe construcţii speciale (taxa pe stâlp) – cea mai controversată măsură din Ordonanţa austerităţii publicată duminică în transparenţa decizională de Ministerul Finanţelor – prin care se impune un impozit de 1,5% din valoarea acestor construcţii, loveşte în plin în investiţiile eoliene, fotovoltaice, off-shore, on-shore inclusiv proiectul Neptun Deep din Marea Neagră.

    “Taxa pe stâlp, referitoare la grupa 1 din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, vizează, în principal, construcţii speciale utilizate în diverse activităţi economice. Această măsură fiscală impactează şi proiectul Neptun Deep, dezvoltat de OMV Petrom şi Romgaz, care implică infrastructuri esenţiale pentru extracţia şi procesarea gazelor naturale din platoul continental al Mării Negre. Majoritatea acestor infrastructuri se încadrează în categoria construcţiilor speciale, fiind astfel supuse taxei de 1,5%”, spune Daniela Mândru, analist al Swiss Capital – cea mai mare casă de brokeraj de la Bursa de Valori.

    Potrivit proiectului de ordonanţă, impozitul pe construcţii se calculează prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, din care se scade valoarea clădirilor pentru care se datorează impozit pe clădiri. “Asupra valorii construcţiilor” este o exprimare neclară şi confuză. Ce fel de valoare? Contabilă, valoarea pieţei?

    Daniela Mândru spune că infrastructurile incluse în proiectul Neptun Deep care ar putea intra sub incidenţa acestei taxe includ conductele submarine şi reţelele de transport gaze, considerate construcţii speciale. De asemenea, platformele de foraj şi extracţie offshore, dacă sunt înregistrate contabil ca construcţii fixe şi nu ca echipamente mobile, ar putea fi impozitate. Staţiile onshore utilizate pentru procesarea şi distribuţia gazelor naturale sunt alte componente ale proiectului care se încadrează în această categorie.

    Daniela Mândru notează că un aspect important de reţinut este că platformele offshore, deşi clasificate ca fiind construcţii speciale, pot fi exceptate de la taxă dacă sunt considerate echipamente tehnologice mobile în înregistrările contabile. Această distincţie poate influenţa semnificativ povara fiscală asupra proiectului.

    “Pentru a atenua impactul acestei taxe, există mai multe soluţii posibile. O clasificare contabilă optimizată ar putea exclude anumite componente, precum echipamentele tehnologice mobile, din categoria construcţiilor speciale, reducând astfel baza de impozitare. De asemenea, dat fiind caracterul strategic al proiectului pentru securitatea energetică a României, guvernul ar putea analiza posibilitatea exceptării acestor tipuri de investiţii de la taxa pe stâlp. O altă opţiune este integrarea costurilor generate de taxă în preţul final al gazelor naturale, ceea ce ar transfera parţial povara fiscală asupra consumatorilor finali”. Ea menţionează însă că cel mai important aspect este legea offshore care stipulează ce regim fiscal se aplică pe toată perioada derulării acordurilor petroliere, respectiv cel de data de 1 ianuarie 2023, când nu exista impozit pe construcţii

    Companiile din domeniul energiei, extracţiei de petrol şi gaze, mineritului, telecomunicaţiilor sau agriculturii ar urma să fie cele mai afectate de taxa pe stâlp dată fiind valoarea foarte mare a construcţiilor speciale deţinute de astfel de firme.

    Taxa pe stâlp, introdusă în 2014 de guvernul Ponta, a fost eliminată în 2017 din mai multe motive legate de impactul negativ asupra economiei şi competitivităţii companiilor. Printre motivele principale care au condus la anularea acestei taxe se numără:

    Povara fiscală excesivă asupra companiilor

    Taxa afecta în special companiile cu investiţii semnificative în infrastructură şi active fixe, cum ar fi cele din energie, telecomunicaţii, agricultură şi industrie. Costurile ridicate au redus competitivitatea acestor companii pe piaţa internă şi externă.

    Descurajarea investiţiilor

    Taxa pe stâlp a fost percepută ca o piedică în atragerea de investiţii străine şi în stimularea investiţiilor interne. Impozitarea suplimentară a construcţiilor speciale a diminuat profitabilitatea proiectelor şi a descurajat dezvoltarea infrastructurii strategice.

    Impact negativ asupra economiei

    Companiile au transferat parţial costurile generate de taxă către consumatori, prin creşterea preţurilor la produse şi servicii, ceea ce a afectat consumul şi a generat presiuni inflaţioniste.

    Ineficienţa fiscală

    Deşi a fost introdusă ca o măsură pentru creşterea veniturilor bugetare, efectele adverse asupra economiei au diminuat impactul pozitiv pe termen lung. Taxa a fost văzută ca un impozit care penalizează dezvoltarea economică şi investiţiile productive.

    Critici din partea mediului de afaceri

    Asociaţiile de afaceri şi investitori au criticat taxa pe stâlp pentru caracterul său regresiv şi discriminatoriu, solicitând eliminarea acesteia pentru a îmbunătăţi climatul investiţional din România.

    Eliminarea taxei în 2017 a fost justificată de guvernul de atunci prin necesitatea de a stimula mediul de afaceri şi de a încuraja investiţiile în sectoare-cheie ale economiei.

  • Ies la suprafaţă alte informaţii despre Neptun Deep: gazul identificat este foarte curat, dar conductele care îl aduc pe uscat, de la adâncimi de până la 3.400 de metri, trec prin arii protejate

    Proiectul Neptun Deep din Marea Neagră este cel mai amplu proiect energetic aflat în plină desfăşurare la acest moment în România şi primul de explorare şi producţie la mare adân­cime pe care România îl între­prinde în istoria sa.

    ♦ În 2027, acest gaz va ajunge pe uscat, forajele urmând să fie realizate la adâncimi de până la 3.400 de metri, de la fundul mării. ♦ Dincolo de cantitatea semnificativă, 100 mld. metri cubi, echivalentul consumului intern pentru 10 ani, puritatea gazului este ridicată, arată informaţiile din raportul de mediu pentru Neptun Deep, investiţia momentului în energia României ♦ La bătaie sunt puse 4 mld. euro, împărţite în mod egal între OMV Petrom şi Romgaz.

    Proiectul Neptun Deep din Marea Neagră este cel mai amplu proiect energetic aflat în plină desfăşurare la acest moment în România şi primul de explorare şi producţie la mare adân­cime pe care România îl între­prinde în istoria sa.

    Valoarea pro­iectului este de 4 mi­liarde de euro, iar parteneri sunt OMV Petrom, cea mai mare companie din România, şi Romgaz, cel mai mare producător local de gaze, deţinut de statul român.

    „Gazul identificat este un gaz foarte curat, cu conţinut de gaz metan ridicat şi conţinut scăzut de dioxid de carbon (CO2), sulf şi alte hidrocarburi (etan, propan, butan etc.)“, se arată în raportul privind impactul asupra mediului al proiectului Neptun Deep, semnat de compania Blumenfield. Blumenfield, companie antreprenorială specializată pe zona de consultanţă şi analize de mediu, a avut anul trecut un business de 6,2 milioane de lei, mult peste afacerile de 2,8 milioane de lei din 2022.

    Compania este deţinută în proporţie de 81% de Gabriela Stanciu.

    Proiectul va inter­ac­ţiona însă cu câteva arii protejate, se mai arată în raportul de mediu.

    „Zona prevăzută pentru implementarea proiectului pe mare, respectiv coridorul de instalare a conductei de producţie si a cablului de fibră optică se suprapune cu ariile protejate ROSAC 0273 Zona marină de la Capul Tuzla şi ROSPA 0076 Marea Neagră.“

    Totodată, având în vedere configuraţia ţărmului precum şi prezenţa ariei naturale protejate ROSAC 0273  Zona marină la Capul Tuzla, pentru a minimiza impactul, proiectul a optat pentru subtraversarea ariei protejate, a plajei si falezei prin intermediul unui microtunel cimentat pe o lungime de aproximativ 890 de metri, se mai explică în raport.

    Potrivit informaţiilor din presa locală, proiectul Neptun Deep a primit acordul de mediu de la APM (Agenţia pentru Protecţia Mediului) Constanţa pe data de 14.06.2024. Amplasamentul propus pentru construirea/instalarea facilităţilor de pe uscat ale proiectului Neptun Deep este localizat în zona sudică a teritoriului administrativ al comunei Tuzla, judeţul Constanţa. În total, pe uscat, proiectul Neptun Deep va avea nevoie de o suprafaţă de teren de peste 205.000 mp, echivalentul a 20 de terenuri de fotbal. Pe această suprafaţă vor fi construite mai multe structuri printre care se numără staţia de reglare-măsurare şi centrul de control, dar şi alte facilităţi. Construcţiile sunt estimate să dureze circa doi ani de zile iar facilităţile vor rămâne active aproape 20 de ani. În larg, platforma marină va fi situată la circa 160 de kilometri de ţărm. În total, vor fi forate10 sonde, 6 vor fi forate până la 3.000 de metri adâncime verticală la o adâncime a apei de 800-1.100 de metri, iar 4 sonde vor fi forate până la 3.400 de metri adâncime verticală, la o adâncime a apei de 120-130 de metri. Un element cheie al întregii dezvoltări este platforma marină Neptun Alpha, care va cântări 9.000 de tone şi a cărei construcţie a început în Singapore.

    Potrivit raportului de mediu, Martin Simon Urquhart acţionează din partea OMV Petrom în calitate de director al proiectului Neptun Deep, în timp ce directorul general al Romgaz Black Sea Limited este Diana-Andreea Lupu.