BusinessMagazin

Tag: nationalizare

  • Hotelul Ambasador, restituit după zece ani de procese moştenitorilor proprietarului naţionalizat

     Imobilul compus din teren în suprafaţă de 520 mp şi clădire cu subsol, parter şi 13 etaje, situat în Bulevardul Magheru înspre Garajul Ciclop, a fost scos de sub naţionalizare prin admiterea irevocabilă a acţiunii în revendicare şi redobândit în natură.

    Clădirea a fost construită între anii 1937 şi 1939, fiind proiectată de către proprietar, şi a devenit cunoscută găzduind Hotelul Ambasador.

    După 10 ani de judecată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a confirmat prin hotărâre irevocabilă de respingere a recursurilor formulate de Ambasador SA, AVAS şi Ministerul Finanţelor soluţia pronunţată încă din 2003 de Tribunalul Bucureşti şi confirmată de Curtea de Apel Bucureşti anul trecut, se arată într-un comunicat al societăţii de avocatură Zamfirescu Racoţi & Partners (ZRP), care i-a reprezentat pe moştenitorii fostului proprietar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Curtea Constituţională a respins contestaţia PDL privind Legea imobilelor naţionalizate

     “În raport de criticile formulate, am respins sesizarea PDL, iar legea pe care şi-a angajat răspunderea Guvernul va merge la promulgare”, au menţionat sursele citate.

    Contestaţia luată vineri în discuţie de judecătorii constituţionali a fost depusă de PDL la Curtea Constituţională în 22 aprilie.

    Potrivit vicepreşedintelui PDL Liviu Negoiţă, din punct de vedere procedural, la asumarea răspunderii Guvernului s-ar fi încălcat decizia 1431 din 2010 a Curţii Constituţionale, care precizează că angajarea răspunderii Guvernului este neconstituţională dacă un proiect pe aceeaşi temă se află în proces de legiferare. El a precizat că PDL a depus în 2010 un proiect pe această temă care se află în dezbatere parlamentară la Senat şi Guvernul a ignorat acest lucru “şi a venit peste această procedură şi şi-a asumat răspunderea”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Curtea Constituţională dezbate contestaţia PDL privind Legea imobilelor naţionalizate

     Contestaţia a fost depusă de PDL la Curtea Constituţională în 22 aprilie, judecătorii constituţionali stabilind ca aceasta să fie luată în discuţie în 10 mai.

    Potrivit vicepreşedintelui PDL Liviu Negoiţă, din punct de vedere procedural, la asumarea răspunderii Guvernului s-a încălcat decizia 1431 din 2010 a Curţii Constituţionale, care precizează că angajarea răspunderii Guvernului este neconstituţională dacă un proiect pe aceeaşi temă se află în proces de legiferare. El a precizat că PDL a depus în 2010 un proiect pe această temă care se află în dezbatere parlamentară la Senat şi Guvernul a ignorat acest lucru “şi a venit peste această procedură şi şi-a asumat răspunderea”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O moştenire cu adevărat grea pentru orice guvern

    În timp ce PDL reclamă că propria sa lege de despăgubire este încă teoretic în dezbatere parlamentară, pe de o parte, iar pe de altă parte că legea USL blochează practic despăgubirile până în 2016, refuzând atât retrocedarea în natură, cât şi plata imediată a contravalorii imobilelor naţionalizate acolo unde retrocedarea nu mai e posibilă, argumentul USL este că neadoptarea legii ar sili România să plătească imediat 8 mld. euro foştilor proprietari, ceea ce ar fi echivalent cu neplata tuturor pensiilor în 2013.

    Conform legii, foştii proprietari care nu pot fi despăgubiţi în natură vor primi puncte în valoare nominală de un leu cu care vor putea cumpăra prin licitaţie alte imobile sau le vor preschimba în bani, în perioada 2017-2024, în limita a 14% pe an din suma punctelor.

    Din 1991 până în prezent, România a retrocedat în natură 9.000 de clădiri şi peste un milion de hectare de teren, a plătit în bani şi acţiuni la Fondul Proprietatea alte 5 mld. euro. Principalii beneficiari ai acestor compensaţii au fost însă persoanele care au cumpărat drepturile litigioase de la foştii proprietari.

  • Eurobank va fi naţionalizată, alte trei mari bănci elene au planuri să rămână sub management privat

     NBG deţine Banca Românească, în timp ce Alpha Bank şi Piraeus Bank sunt prezente în România sub brand propriu.

    Cele mai mari patru bănci elene, cu importanţă sistemică, au nevoie de 27,5 miliarde de euro, potrivit Fondului Elen pentru Stabilitate Financiară. Astfel, Eurobank necesită fonduri de 5,84 miliarde de euro, NBG de 9,76 miliarde de euro, Piraeus Bank de 7,34 miliarde de euro, iar Alpha Bank de 4,57 miliarde de euro.

    Fondul pentru stabilitate este angajat să acopere integral necesarul de recapitalizare al instituţiilor elene de credit, folosind resurse financiare asigurate de statele zonei euro. Băncile au avut termen până la sfârşitul lunii aprilie să prezinte planuri clare de a obţine din surse private cel puţin 10% din necesarul de capital, în caz contrar urmând să treacă sub administrarea statului. Instituţiile de credit elene trebuie să-şi refacă rezervele de capital, după ce au înregistrat pierderi uriaşe din participarea la un program de şetergere a datoriei statului elen.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Asumarea răspunderii pe legea imobilelor naţionalizate: Premierul prezintă în plenul reunit legea despăgubirilor

     La şedinţă sunt prezenţi 401 de parlamentari, 186 fiind absenţi.

    Noua lege privind imobilele naţionalizate nu îi va afecta în niciun fel pe foştii chiriaşi care au cumpărat astfel de imobile în baza Legii 112/1995 şi nu vor exista cazuri în care aceştia să fie scoşi din casă de fostul proprietar, deoarece vor fi acordate despăgubiri, a asigurat premierul Ponta.

    “Vreau să precizez pentru aceia care au cumpărat case pe acea Lege 112 a chiriaşilor că această nouă lege pe care o adoptăm nu îi va afecta în niciun fel, deci nu mai vine niciun fost proprietar să-i scoată din casa pe care au cumpărat-o pe Legea 112. Ceea ce stabilim prin actuale lege este faptul că, acolo unde mai există cu adevărat fie clădiri, fie terenuri care pot fi retrocedate, vor fi retrocedate în natură, iar acolo unde nu mai pot fi retrocedate din «n» motive, inclusiv acesta al Legii 112 sau în alte situaţii, se plăteşte o despăgubire în bani”, a spus Ponta anterior la postul public de radio.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Modificări la Legea imobilelor naţionalizate: MADR intervine la schimbarea destinaţiei izlazului. Dispare chiria lunară

     Amendamentele acceptate de Guvern au fost depuse de PSD, UDMR, dar şi de PDL.

    O modificare vizează regimul juridic al terenurilor aflate pe izlazul comunal, care pot fi acordate foştilor proprietari în cazurile în care restituirea pe vechiul amplasament nu este posibilă. Conform noii reguli acceptate de Guvern, fostul proprietar care primeşte activul nu mai are interdicţia legală de a schimba categoria de folosinţă a terenului, dar pentru a opera această modificare nu mai depinde doar de votul localnicilor, exprimat prin referendum, ci este obligat să obţină un aviz prealabil din partea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

    În proiectul iniţial era prevăzută obligaţia menţinerii categoriei de folosinţă a terenului de pe izlazul comunal, cu menţiunea că regimul juridic se poate schimba numai cu acordul populaţiei cu drept de vot, exprimat prin referendum.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta cere scuze cultelor pentru imobile naţionalizate şi vrea susţinere pentru Legea proprietăţilor naţionalizate

     “Vreau să fac un apel către toate cultele din România, tot respectul, şi vreau ca la momentul angajării răspunderii Guvernului să prezint, în numele României, toate scuzele care poate nu s-au cerut în ultimii 70 de ani faţă de abuzurile statului comunist faţă de cultele religioase. Ceea ce însă fac, de asemenea, ca apel, asumând ceea ce s-a întâmplat negativ în istoria României, fac un apel către cultele din România să sprijine rezolvarea acestei probleme şi dezvoltarea societăţii româneşti”, a spus primul-ministru.

    El şi-a exprimat convingere că va primi un răspuns pozitiv din partea reprezentanţilor acestora.

    “Dacă o persoană privată poate să spună: «Nu ştiu, mie daţi-mi, mâine, despăgubirea pentru ceea ce mi-au luat comuniştii!», eu cred că importanţa cultelor religioase în viaţa unei societăţi presupune şi solidaritate şi nimeni nu va cere ceva ce nu se poate da în acest moment. Cu tot respectul şi toată solidaritatea pentru cei care au avut de suferit în urmă cu aproape 70 ani, sper în aceeaşi solidaritate în rezolvarea acestei situaţii şi sunt convins că voi primi un răspuns pozitiv de la reprezentanţii cultelor religioase”, a afirmat Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Restituirea imobilelor a alimentat mafia samsarilor. A plătit 1,5 milioane dolari şi a obţinut despăgubire de 128 milioane euro

     Ca exemple de nereguli în soluţionarea dosarelor depuse anterior pentru retrocedarea imobilelor naţionalizate, premierul Victor Ponta a prezentat, vineri, mai multe cazuri, printre care unul înregistrat la Primăria Câmpia Turzii, unde fostul proprietar a cesionat dreptul către o persoană fizică în martie 2010 pentru 500.000 euro, iar această persoană a obţinut titlul de despăgubire doar două luni mai târziu, în mai 2010, pentru peste 20 milioane euro.

    Cazul a fost posibil, potrivit premierului, deoarece dosarele au fost tergiversate la nivelul local şi la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) până când s-au găsit cesionarii “potriviţi”, cesiunile fiind mascate de contracte de mandat, neurmărite din punct de vedere fiscal şi fără interes pentru impozitarea veniturilor şi verificarea realităţii sumelor declarate. La ANRP s-a stabilit ordinea de soluţionare a dosarelor în funcţie de cesionari, caz dovedit prin faptul că acest dosar are numărul 6123, iar în 2008 se hotărâse soluţionarea doarelor de la 1 la 6200.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CEDO recomandă reducerea perioadei în care nu poate fi schimbată destinaţia unor imobile retrocedate

     Concluzia discuţiilor cu CEDO a fost prezentată de premierul Victor Ponta la începutul şedinţei în care Guvernul discută proiectul despăgubirilor pentru imobile naţionalizate, în vederea angajării răspunderii.

    La 20 martie, premierul a anunţat că Guvernul cere Curţii Europene a Drepturilor Omului acordul pentru prelungirea cu trei săptămâni a termenului în care trebuie adoptată noua Lege privind despăgubirile pentru imobile naţionalizate, astfel încât prevederile actului normativ să poată fi discutate în detaliu.

    El a amintit că Executivul ar trebui să adopte noua lege până cel târziu la 12 aprilie şi a precizat că reprezentanţii Executivului vor merge la Strasbourg în luna aprilie pentru a discuta cu specialiştii Curţii Europene despre acest proiect, înainte ca documentul să fie aprobat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro