Tag: Nastase

Adrian Năstase – singurul premier post-decembrist condamnat la închisoare cu executare – este din nou un om liber, după ce Tribunalul Ilfov a decis, joi, că poate fi eliberat condiţionat, pentru că a executat o treime din pedeapsă şi a avut în penitenciar activităţi care i-au adus zile în minus din pedeapsa de patru ani şi şase luni de închisoare pe care trebuie să o execute.

Năstase iese din penitenciar după ce a stat încarcerat din 6 ianuarie, ziua în care a primit o condamnare de patru ani de închisoare în dosarul cunoscut ca “Zambaccian”. O pedeapsă dispusă pentru că, în perioada 2002 – 2004, când a fost premier, ar fi primit, atât direct cât şi prin intermediul soţiei sale, Dana Năstase, foloase necuvenite în valoare de aproximativ 630.000 de euro, reprezentând contravaloarea unor bunuri importate din China şi cheltuielile aferente acestor importuri, precum şi contravalorea unor lucrări efectuate la imobilele lui din localitatea prahoveană Cornu şi din Bucureşti.

Pedeapsa venea la un an şi şase luni după o altă condamnare, la doi ani de închisoare cu executare primită de Năstase în dosarul cunoscut sub numele de “Trofeul calităţii”, în care a fost acuzat în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Preşedinţie din partea Partidului Social Democrat, el fiind atunci preşedintele PSD.

Condamnările au fost contopite şi, la cea mai grea dintre acestea, de patru ani de închisoare, Curtea de Apel Bucureşti a stabilit că trebuie să se adauge un spor de şase luni, argumentând că Adrian Năstase a comis faptele de corupţie când era premier şi preşedinte de partid, funcţii care impun “o conduită integră”.

Năstase a executat efectiv 500 de zile de pedeapsă, respectiv 228 de zile din pedeapsa primită în dosarul “Zambaccian” şi 272 din condamnarea dispusă în “Trofeul calităţii”. La acestea s-au adăugat 105 zile considerate executate ca urmare a muncii prestate, respectiv elaborarea unor lucrări ştiinţifice. Astfel, s-a considerat că Năstase a executat 605 zile din pedeapsă.

 

Năstase a fost disciplinat în penitenciar, a ajutat la educarea şi influenţarea pozitivă a celorlalţi deţinuţi şi a scris trei lucrări ştiinţifice

În condiţiile în care are peste 60 de ani şi executa o pedeapsă sub zece ani de închisoare, liberarea condiţionată a fost propusă de comisia de specialitate de la Penitenciarul Jilava după ce Năstase a executat 547 de zile – o treime din pedeapsa de patru ani şi şase luni -, dar şi pentru că a fost disciplinat, a avut un comportament foarte bun pe perioada detenţiei, a publicat trei lucrări ştiinţifice, nu a fost sancţionat disciplinar şi, mai mult, a fost recompensat de opt ori, pentru că s-a implicat în acţiuni de instruire şi influenţare pozitivă a celorlalţi deţinuţi.

Judecătoria Sectorului 4 a decis, în 23 iulie, că Adrian Năstase, condamnat la patru ani şi şase luni de închisoare, după contopirea pedepselor din dosarele “Zambaccian” şi “Trofeul calităţii”, poate fi eliberat condiţionat.

Instanţa a aprecizat că timpul executat a fost suficient pentru reeducarea lui Năstase şi că acesta, prin participarea activă la programele desfăşurate în penitenciar, şi-a format şi consolidat o atitudine corectă faţă de valorile sociale, faţă de ordinea de drept şi faţă de regulile de convieţuire socială.

Judecătorul a considerat că scopul preventiv şi educativ al pedepsei a fost atins, iar funcţiile de exemplaritate şi eliminare temporară ale pedepsei au fost îndeplinite, astfel încât în viitor Năstase “să se încadreze într-o viaţă normală, părăsind câmpul infracţional”.

Năstase a publicat în toată perioada în care a stat în detenţie trei lucrări ştiinţifice, în decembrie 2012, mai 2014 şi iunie 2014, pentru care i-au fost scăzute din pedeapsă 105 zile. Una dintre lucrările ştiintifice – “România la UE în contextul reglementărilor interne şi europene” – a fost scrisă şi ulterior publicată în perioada în care Năstase executa pedeapsa de doi ani de închisoare primită în dosarul “Trofeul calităţii”.

Judecătorul a aplicat legea penală mai favorabilă, respectiv vechiul Cod penal, atunci când a decis liberarea condiţionată a lui Năstase, respectiv cele care stabilesc faptul că un deţinut poate fi liberat condiţionat dacă “a executat fracţia de pedeapsă prevăzută în mod obligatoriu de lege, este disciplinat, stăruitor în muncă şi dă dovezi temeinice de îndreptare, ţinându-se seama şi de antecedentele penale”. Conform prevederilor din vechiul Cod penal, fracţia de pedeapsă executată trebuie să fie de 1/3 în cazul condamnaţilor trecuţi de vârsta de 60 de ani, dacă pedeapsa închisorii nu depăşeşte 10 ani.

Astfel, pentru a putea fi eliberat condiţionat, Adrian Năstase trebuia să execute 547 de zile. Comisia de la Penitenciarul Jilava arăta că până în 3 iulie acesta a executat în total 556 de zile de închisoare, în care s-au inclus cele 179 de zile efectiv executate din 6 ianuarie, 272 de zile de arest preventiv, de fapt perioada executată în prima condamnare, şi 105 zile considerate executate ca urmare a muncii prestate în detenţie.

 

Două condamnări cu executare pentru fapte de corupţie comise când a fost premier şi preşedinte al PSD

Două dosare în care a fost judecat pentru fapte de corupţie au fost cele pentru care Adrian Năstase a stat în penitenciar 500 de zile.

Prima condamnare avea să o primească Adrian Năstase în 20 iunie 2012, în dosarul cunoscut ca “Trofeul calităţii”, în care a fost acuzat în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Preşedinţie din partea PSD. Alături de el au fost condamnaţi Irina Paul Jianu, fost inspector general de stat în cadrul Inspectoratului de Stat în Construcţii, Diana Gasparovici, fost inspector general de stat adjunct în cadrul ISC, Mihail Cristian Vasile, director general al SC Eurografica SRL, şi soţii Marian Ioana şi Bogdan Popovici.

Judecătorii arătau în motivarea deciziei că inculpaţii din dosarul “Trofeul calităţii” au obţinut un beneficiu constând în sume de bani sau menţinere în funcţii publice, avantajul substanţial revenind, “fără îndoială, persoanei pentru care întreaga «afacere» a fost pusă în mişcare, respectiv lui Adrian Năstase”.

Instanţa nota în motivare că activitatea desfăşurată de inculpaţi reprezintă, “fără echivoc, un caz de corupţie la cel mai înalt nivel”, întrucât Adrian Năstase era “unul dintre cei mai importanţi exponenţi ai clasei politice româneşti, preşedinte al celui mai mare partid politic la nivelul anului 2004, prim-ministru în funcţie la acel moment şi candidat cotat cu şanse reale la cea mai înaltă demnitate a statului român”.

Totodată, instanţa arată că, în acest caz, nu a fost vorba despre o simplă finanţare ilegală a unei campanii electorale, ci despre punerea la dispoziţia lui Năstase a unor fonduri ilicite de patru ori mai mari decât cele declarate oficial pentru întreaga campanie electorală a acestuia.

Adrian Năstase nu a ajuns în ziua condamnării în penitenciar, ci şase zile mai târziu. La câteva ore după ce a fost condamnat, Adrian Năstase a încercat să se sinucidă, când poliţiştii erau în locuinţa sa pentru a-l duce în arest. Năstase a fost operat în 21 iunie 2012, la Spitalul Floreasca, şi a fost externat în 26 iunie, când a fost încarcerat. El a fost pus în libertate la 18 martie 2013, după ce Tribunalul Bucureşti a admis cererea lui de eliberare condiţionată.

La aproape zece luni după ce a fost lăsat în libertate, Adrian Năstase avea să fie din nou încarcerat. În 6 ianuarie 2014, Adrian Năstase primea o pedeapsă de patru ani de închisoare cu executare în dosarul “Zambaccian”. Alături de fostul premier au fost condamnaţi atunci, de instanţa supremă, soţia acestuia, Dana Năstase, la trei ani de închisoare cu suspendare, şi Irina Jianu, la patru ani cu executare.

Fostul premier a fost acuzat în dosarul “Zambaccian” că, în perioada 2002 – 2004, în calitate de premier, ar fi primit, în mod direct şi prin intermediul soţiei sale, Dana Năstase, foloase necuvenite în valoare de aproximativ 630.000 de euro, valoare calculată la cursul de schimb 2002/2004, dar şi pentru că l-a şantajat pe Ioan Păun, fost consul al României la Beijing. Foloasele primite de familia Năstase constau în contravaloarea unor bunuri importate din China şi cheltuielile aferente acestor importuri, precum şi contravalorea unor lucrări efectuate la imobilele lui Năstase din localitatea prahoveană Cornu şi din Bucureşti.

Judecătorii care l-au condamnat pe Năstase au arătat în motivarea deciziei că pregătirea profesională şi binele făcut ţării pe parcursul carierei politice au fost motivele pentru care nu a fost aplicată o pedeapsă mare în cazul şantajării lui Ioan Păun. În cazul infracţiunii de corupţie însă, chiar dacă a reţinut incidenţa aceleiaşi circumstanţe atenuante judiciare, instanţa a constatat că aceasta a avut un caracter continuat, ce reprezintă o cauză de agravare a pedepsei.

Instanţa a reţinut gravitatea deosebită a faptelor de corupţie ale lui Năstase, calitatea în care le-a comis, valoarea foloaselor patrimoniale obţinute şi perioada îndelungată de timp în care acţionat. Judecătorii menţionau în motivarea deciziei atitudinea nesinceră a lui Năstase din timpul procesului, încercarea permanentă de a se prezenta ca o victimă a justiţiei şi de a da o conotaţie politică oricărui demers judiciar îndreptat împotriva sa. În opinia instanţei, acestea demonstrează că Adrian Năstase nu a înţeles “importanţa valorii sociale lezate prin conduita sa infracţională şi nici modul în care funcţionează statul de drept, preferând să caute vinovăţii dincolo de propria sa persoană”.

Adrian Năstase a mai fost judecat într-un dosar de corupţie, cunoscut ca “Mătuşa Tamara”, însă în acesta a fost achitat definitiv, în septembrie 2012, de Completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În acelaşi dosar au fost achitaţi şi Ioan Melinescu şi Ristea Proboi, pentru complicitate la fapte de corupţie.

În condiţiile în care după condamnarea din dosarul “Zambaccian” trebuia să execute şi restul de pedeapsă din dosarul “Trofeul calităţii”, Adrian Năstase a cerut contopirea pedepselor. În acest sens, în 24 iunie, Curtea de Apel Bucureşti a decis să adauge un spor de şase luni la pedeapsa de patru ani pe care o executa fostul premier.

Instanţa arăta, în motivarea deciziei, că Adrian Năstase a fost condamnat pentru infracţiuni grave de corupţie, caracterizate printr-un pericol social ridicat, iar acestea au fost comise când era preşedinte de partid şi prim-ministru, “funcţii de o deosebită importanţă şi care impun o conduită integră”.

La două săptămâni după decizia de contopire a pedepselor, membrii comisiei de la Penitenciarul Jilava au stabilit că Adrian Năstase poate fi propus pentru liberare condiţionată, întrucât îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege. Dosarul cu concluzia comisiei a fost transmis Judecătoriei Sectorului 4, care în 23 iulie a decis că Adrian Năstase poate fi eliberat condiţionat.

Decizia a fost menţinută de Tribunalul Ilfov, deşi DNA a spus că Adrian Năstase trebuie să stea mai mult timp în penitenciar pentru a se îndrepta, perioada executată nefiind suficientă.

 

Năstase are interdicţie până în 2022 să fie ales în funcţii publice şi să ocupe o funcţie de conducere în partid

Adrian Năstase este în libertate, însă odată cu eliberarea sa, nu se încheie şi pedeapsa de patru ani şi şase luni de închisoare. Fostul premier a fost eliberat condiţionat după ce a executat efectiv 500 de zile şi alte 105 zile din pedeapsă i-au fost scăzute pentru activităţile desfăşurate în penitenciar – în total un an şi opt luni. El va executa în libertate şi restul de doi ani şi zece luni din pedeapsă. Năstase va avea pedeapsa executată la jumătatea anului 2017.

În cei aproape trei ani rămaşi de executat din pedeapsă, dar şi cinci ani după, respectiv până în 2022, Adrian Năstase nu va avea dreptul de a alege şi a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, precum şi dreptul de a ocupa o funcţie sau de a desfăşura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii, respectiv cele de premier şi de preşedinte de partid.

Instanţa care a decis contopirea pedepselor arăta că executarea pedepsei complementare a interzicerii timp de cinci ani a acestor drepturi începe după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii.

Potrivit Codului penal, executarea pedepsei interzicerii exercitării unor drepturi începe de la rămânerea definitivă a hotărârii şi, dacă pedeapsa este complementară, după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.