Tag: multumire

  • John Wick is back

    Personajul John Wick a intrat în atenţia publicului în 2014, atunci când asasinul interpretat de Keanu Reeves se răzbună pe toată lumea care îi iese în cale. A urmat partea a doua în 2017, primită la fel de bine de public şi de critici, iar acum Wick se întoarce în Parabellum.
    Acţiunea continuă imediat după evenimentele din John Wick 2: asasinul e acum urmărit de toată lumea, existând o recompensă de 14 milioane de dolari pentru cel sau cea care reuşeşte să îl elimine. Va reuşi să găsească şi de data aceasta o cale de scăpare?
    Franciza John Wick a apărut mai mult ca un experiment al lui Keanu Reeves, care a făcut echipă cu regizorul Chad Stahelski pentru a aduce în faţa spectatorilor un film extrem de alert, extrem de sângeros, dar totodată diferit de alte filme cu aceleaşi coordonate. Pariul a fost câştigător, dovadă stând nu doar încasările care au crescut cu fiecare film produs, ci şi reacţia criticilor, care au dat note din ce în ce mai mari pe măsură ce franciza avansa.
    E important de menţionat faptul că Stahelski este un fost cascador, iar asta l-a ajutat probabil să creeze unele dintre cele mai spectaculoase scene de luptă văzute pe marele ecran. Fiecare moment e diferit – fie că vorbim de arma folosită de John Wick (una dintre ele este o carte), fie de personajele care apar doar pentru a da mai multă culoare. Ca film de acţiune, John Wick e mult peste alte producţii lansate în ultimii ani.
    Este corect să spui că filmele sunt din ce în ce mai bune, iar asta e ceva ce puţine serii au realizat – exemple în acest sens ar fi Mission: Impossible şi episoadele Star Wars din anii ’70. Iar asta aproape că garantează faptul că John Wick se va întoarce şi în anii ce urmează, lucru care nu poate decât să mă bucure.
    Pentru Keanu Reeves, John Wick e fără îndoială cel mai de succes proiect de după Matrix, seria care l-a transformat într-un superstar. Actorul are destule calităţi şi era păcat că rolurile primite în ultimii ani nu reuşeau să-l pună în evidenţă. Sigur, Reeves este un actor care se remarcă în filmele de acţiune, aşa cum este – cel puţin în ultimul deceniu – şi Liam Neeson.
    În concluzie, vă recomand să vă faceţi timp pentru a urmări ultimele aventuri ale asasinului. Dacă nu aţi văzut până acum primele două părţi, ar fi indicat să o faceţi – deşi Parabellum poate fi urmărit şi ca film de sine stătător, unele elemente nu vor avea foarte mare logică pentru cei care nu sunt obişnuiţi cu universul creat de Reeves şi Stahelski.

    Nota: 8,5/10

  • 3D pentru copii

    Printre aceştia se înscrie americanca Elly MacKay, care nu se mulţumeşte să deseneze imaginile care apar în cărţi, ci construieşte adevărate diorame pe care le apoi le fotografiază. Realizarea ilustraţiei tridimensionale pentru un singur moment din carte durează câteva zile, iar a celor necesare pentru toată povestea din ea poate dura şi trei luni, conform Washington Post. 

  • Unii fac poze în călătoriile lor, dar acest cuplu foloseşte acul şi aţa pentru a imortaliza locurile prin care cei doi trec

    Un exemplu în acest sens este cuplul de artişti franco-suedez Charles Henry şi Elin Petronella, care imortalizează arhitectura locurilor prin care trec sub forma unor imagini brodate. Cei doi s-au plimbat prin diverse locuri din Europa realizând peisaje brodate din Londra, Lisabona, Barcelona şi multe altele, care să le amintească de excursiile făcute. În caz că ar dori cineva să le calce pe urme, cei doi oferă şi cursuri de broderie arhitecturală sau de alte tipuri de broderie, fie în cadrul unor ateliere organizate în câte un oraş european, fie online pe site-ul propriu.

  • La pas prin tărâmul fermecat

    Unii însă, cum ar fi membri ai grupului suedez de artişti Anonymouse MMX, hotărăsc să se întoarcă într-un loc care le-a plăcut şi să lase în urmă ceva legat de specificul acestuia. În cazul acestora, sunt căsuţe de zâne şi mici castele amplasate din loc în loc pe Insula Man, din Marea Irlandei, în folclorul căreia zânele ocupă un loc important, scrie CNN.

    Pentru confecţionarea căsuţelor şi castelelor, artiştii s-au inspirat din cărţile pentru copii ale unor scriitoare ca Astrid Lindgren sau Beatrix Potter, precum şi din filmele de animaţie Disney. Până în prezent, publicul a descoperit doar câteva din creaţiile magice amplasate de Anonymouse MMX pe Insula Man, după cum au anunţat artiştii, care nu au dezvăluit unde anume se află restul.

  • Prima reacţie a Gabrielei Firea după eşecul referendumului: Voi lua cuvântul în cadrul Cex. Poporul are întotdeauna dreptate

    „Vom realiza o analiză în cadrul forului cel mai înalt, adică în Comitetul Executiv, unde îmi voi spune punctul de vedere. Cu siguranţă se vor trage nişte concluzii şi se vor lua nişte măsuri, aşa este şi statutar şi democratic (…) Voi lua cuvântul în cadrul Cex. Nu aş vrea să anticipez cele ce voi afirma în cadrul acestei întâlniri, pentru că ştiţi că au fost discuţii despre faptul că mai întâi orice opinie trebuie exprimată într-un cadru statutar”, a declarat, marţi, primarul general, Gabriela Firea.

    Întrebată dacă este mulţumită de rezultatul referendumului, Firea a răspus: „Poporul are întodeauna dreptate”.

    De asemena, Gabriela Firea a fost întrebată dacă au devenit românii mai toleranţi, iar edilul a afirmat că „este bine să nu ne întoarcem cu 20-30 de ani în spate”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un bărbat a cumpărat mâncare pentru doi copii ai străzii. Ce i-a scris chelnerul pe nota de plată a făcut înconjurul lumii

    Un bărbat din India, care se afla în delegaţie şi servea masa la restaurant a avut parte de o întâmplare care l-a lăsat fără cuvinte.

    În timp ce mânca la masă, Kumae Akhilesh a observat că cineva îl privea de dincolo de geam. Când s-a uitat a observat că era vorba despre un băieţel sărman, aşa că l-a invitat înăuntru, iar acesta a venit în restaurant alături de sora lui, scriu cei de la turism.bzi.ro.

    Văzând atâtea bunătăţi pe masă, copiii au început să mănânce cu poftă, fiind flămânzi. După ce au mâncat tot la îndrumarea lui Kumar, cei doi copii i-au mulţumit şi au părăsit restaurantul.

    Povestea SINISTRĂ a tatălui lui Jürgen Mossack. După ce a făcut ”treabă bună” în trupele de elită ale lui Hitler a mers la Guvernul SUA

    Când a vrut să achite nota de plată, Kumar a avut parte însă de o surpriză. Chelnerul i-a adus, în loc de bon fiscal, un bileţel pe care scria: “Nu avem o casă de marcat pe care să bătem generozitatea. Să ai parte numai de bine.” Poza cu respectiva notă de plată a devenit virală, oamenii ţinând să aprecieze gestul făcut de bărbat.

    Anul trecut, proprietarul restaurantului PYT din Philadelphia, Statele Unite ale Americii, a postat pe o reţea de socializare nota de plată în valoare de peste 60 de dolari a unui client, pe care se poate citi că acesta a lăsat un bacşiş de doar 20 de cenţi, adică 0,03%. Nu ar fi fost ceva ieşit din comun, dar clientul era un cunoscut jucător de fotbal american, o adevărată legendă pentru cei din oraş.

    Iniţial, reacţiile au fost extrem de dure la adresa gestului făcut de proprietar, acesta fiind acuzat de publicarea unor informaţii confidenţiale. Mulţi clienţi au ameninţat că nu vor mai frecventa restaurantul, iar alţii i-au transmis că lipsa de responsabilitate îi poate aduce chiar falimentul.

    Bărbatul a postat pe aceeaşi reţea de socializare un gest prin care a încercat să explice de ce a ales să facă publică respectiva notă de plată.



    CELE MAI INTERESANTE GALERII FOTO


    Cum arată palatul de 1 miliard de dolari lui Vladimir Putin de la Marea Neagră -GALERIE FOTO

    Cine este cea mai tânără miliardară din lume. Are doar 19 ani şi o avere de 1.2 miliarde de dolari – GALERIE FOTO

    Fotografii incredibile ale şahului din Iran şi ale haremului său – GALERIE FOTO

    Titanicul se pregăteşte de un nou drum. Va pleca din Jiangsu, China, pâna la Dubai – GALERIE FOTO

    Cea mai izolată localitate din lume. Acolo trăiesc 800 de oameni – GALERIE FOTO

    Locul unde locuitorii trăiesc 140 de ani şi fără să se îmbolnăvescă – GALERIE FOTO

    Cele mai izolate locuri de pe Pământ – GALERIE FOTO

    Imagini incredibile cu tribul care nu a fost atins de lumea modernă – GALERIE FOTO

    Cum arată noul avion privat de 20 de milioane de dolari al lui Jackie Chan – GALERIE FOTO

    Viaţa în cel mai poluat oraş din lume unde temperatura medie anuală este -10 grade Celsius – GALERIE FOTO

    Restaurantul discret unde preşedinţii îşi duc amantele – GALERIE FOTO

     

  • Un bărbat a cumpărat mâncare pentru doi copii ai străzii. Ce i-a scris chelnerul pe nota de plată a făcut înconjurul lumii

    Un bărbat din India, care se afla în delegaţie şi servea masa la restaurant a avut parte de o întâmplare care l-a lăsat fără cuvinte.

    În timp ce mânca la masă, Kumae Akhilesh a observat că cineva îl privea de dincolo de geam. Când s-a uitat a observat că era vorba despre un băieţel sărman, aşa că l-a invitat înăuntru, iar acesta a venit în restaurant alături de sora lui, scriu cei de la turism.bzi.ro.

    Văzând atâtea bunătăţi pe masă, copiii au început să mănânce cu poftă, fiind flămânzi. După ce au mâncat tot la îndrumarea lui Kumar, cei doi copii i-au mulţumit şi au părăsit restaurantul.

    Povestea SINISTRĂ a tatălui lui Jürgen Mossack. După ce a făcut ”treabă bună” în trupele de elită ale lui Hitler a mers la Guvernul SUA

    Când a vrut să achite nota de plată, Kumar a avut parte însă de o surpriză. Chelnerul i-a adus, în loc de bon fiscal, un bileţel pe care scria: “Nu avem o casă de marcat pe care să bătem generozitatea. Să ai parte numai de bine.” Poza cu respectiva notă de plată a devenit virală, oamenii ţinând să aprecieze gestul făcut de bărbat.

    Anul trecut, proprietarul restaurantului PYT din Philadelphia, Statele Unite ale Americii, a postat pe o reţea de socializare nota de plată în valoare de peste 60 de dolari a unui client, pe care se poate citi că acesta a lăsat un bacşiş de doar 20 de cenţi, adică 0,03%. Nu ar fi fost ceva ieşit din comun, dar clientul era un cunoscut jucător de fotbal american, o adevărată legendă pentru cei din oraş.

    Iniţial, reacţiile au fost extrem de dure la adresa gestului făcut de proprietar, acesta fiind acuzat de publicarea unor informaţii confidenţiale. Mulţi clienţi au ameninţat că nu vor mai frecventa restaurantul, iar alţii i-au transmis că lipsa de responsabilitate îi poate aduce chiar falimentul.

    Bărbatul a postat pe aceeaşi reţea de socializare un gest prin care a încercat să explice de ce a ales să facă publică respectiva notă de plată.



    CELE MAI INTERESANTE GALERII FOTO


    Cum arată palatul de 1 miliard de dolari lui Vladimir Putin de la Marea Neagră -GALERIE FOTO

    Cine este cea mai tânără miliardară din lume. Are doar 19 ani şi o avere de 1.2 miliarde de dolari – GALERIE FOTO

    Fotografii incredibile ale şahului din Iran şi ale haremului său – GALERIE FOTO

    Titanicul se pregăteşte de un nou drum. Va pleca din Jiangsu, China, pâna la Dubai – GALERIE FOTO

    Cea mai izolată localitate din lume. Acolo trăiesc 800 de oameni – GALERIE FOTO

    Locul unde locuitorii trăiesc 140 de ani şi fără să se îmbolnăvescă – GALERIE FOTO

    Cele mai izolate locuri de pe Pământ – GALERIE FOTO

    Imagini incredibile cu tribul care nu a fost atins de lumea modernă – GALERIE FOTO

    Cum arată noul avion privat de 20 de milioane de dolari al lui Jackie Chan – GALERIE FOTO

    Viaţa în cel mai poluat oraş din lume unde temperatura medie anuală este -10 grade Celsius – GALERIE FOTO

    Restaurantul discret unde preşedinţii îşi duc amantele – GALERIE FOTO

     

  • Opinie – Elena Călin, CEO UP! Your Service: “Poţi să te bucuri de furia clienţilor?”

    Doar 4 din 10 clienţi fac o reclamaţie unei companii atunci când sunt nemulţumiţi de interacţiunea cu aceasta sau de calitatea serviciilor pe care le oferă. Cel puţin aşa a arătat un studiu realizat recent de UP! Your Service în rândul a peste 1.900 de consumatori din România. Dar nu asta este vestea rea. Vestea rea e că 66,3% dintre clienţi nu fac reclamaţie atunci când experienţa lor este sub aşteptări, ci aleg să cumpere produse sau servicii similare de la o altă companie, cu o calitate mai bună a serviciilor.

    Mai mult, decizia este în multe cazuri imediată. 40% dintre români spun că este suficientă o singură experienţă negativă pentru a schimba furnizorul. Alţi 53% se arată mai îngăduitori, renunţând la produsele şi serviciile unei companii după două-trei situaţii în care experienţa lor a fost nefavorabilă. Şi vă mai las o cifră care merită digerată de orice manager: peste 42% dintre români au spus, în sondaj, că s-au găsit în ultimul an în situaţia de a renunţa la produsele şi serviciile unei companii şi la colaborarea cu aceasta din cauza calităţii slabe a serviciilor şi a experienţei nesatisfăcătoare.

    Reclamaţiile devin, în acest context, de-a dreptul dezirabile. De ce spun asta? Pentru că reclamaţiile sunt, de fapt, o şansă pentru orice companie să remedieze şi să inoveze. Să remedieze ceea ce este greşit şi să inoveze pentru a ţine pasul cu aşteptările tot mai mari ale clienţilor. Mai cu seamă că, de regulă, clienţii tind să dea feedback doar când sunt extrem de nemulţumiţi. Sau extrem de mulţumiţi, dar asta este o altă discuţie.

    Când sunt extrem de nemulţumiţi şi ajung să facă reclamaţii, pentru companie poate fi deja foarte dificil să remedieze problema într-un timp scurt, fără bătăi de cap şi investiţii consistente. În schimb, reclamaţiile clienţilor încă de la primele semne de nemulţumire reprezintă o oportunitate pentru companiile care urmăresc să se diferenţieze de competitorii lor prin servicii de calitate. Asta pentru că pot da indicii despre ce mai poate fi îmbunătăţit, indiferent că vorbim de produsul sau serviciul în sine, de felul în care angajaţii interacţionează cu clienţii, de procesele şi procedurile care se aplică în relaţia clienţilor cu compania sau de simpla comunicare cu aceştia.

    Mergând un pas mai departe, când relaţia cu clientul funcţionează în limitele normalului, managementul nu se preocupă în mod neapărat de îmbunătăţirea calităţii serviciilor şi experienţei oferite clienţilor. Reclamaţiile, în schimb, aduc aceste aspecte mai sus pe agenda executivilor dintr-o companie şi sprijină sau chiar obligă respectiva companie să inoveze şi să dezvolte o cultură a serviciilor. Sau, cel puţin, să devină mai orientată către servicii de calitate şi să ia măsuri concrete în acest sens.

    De multe ori, motivele de nemulţumire ale clienţilor pot fi şi o sursă de inspiraţie pentru noi oportunităţi de business, întrucât cele mai bune idei pentru îmbunătăţirea afacerii vin aproape întotdeauna tocmai de la clienţi. Companiile care sunt foarte orientate către client fac foarte facil procesul de primire a reclamaţiilor de la clienţi. Clienţii sunt încurajaţi să se plângă angajaţilor, care, la rândul lor, sunt încurajaţi şi pregătiţi să asculte şi să rezolve imediat plângerile clienţilor, iar apoi să inoveze pentru a crea o experienţă superioară tuturor clienţilor.
    În concluzie, dacă nu avem reclamaţii, nu înseamnă în mod neapărat că totul funcţionează fără cusur şi clienţii sunt mulţumiţi, iar dacă avem reclamaţii, nu înseamnă doar că e de rău. Nevoile clienţilor se schimbă continuu şi dacă nu ţinem pasul cu ei, vor lua decizii pe care noi nu le vom mai putea influenţa. Dacă un client este nemulţumit şi îţi spune, ar trebui să fie un mare motiv de bucurie, pentru că el reprezintă vocea a încă trei sau patru clienţi care sunt nemulţumiţi, dar pleacă fără a mai spune ceva. Sau se plâng în locuri în care sunt consolaţi de alţi clienţi ca ei.

    Ştiaţi că aproape jumătate dintre respondenţii la sondajul UP! Your Service spun că au folosit în ultimul an social media pentru a critica, dar şi lăuda serviciile unei companii? Şi că doar 20% din ei au primit răspuns de fiecare dată, iar pentru 28% dintre ei răspunsul a venit rar sau chiar niciodată? Aşadar, dacă ai clienţi care insistă să te convingă că ai greşit, e semn bun. Iar dacă nu ai, n-ar strica să-i cauţi.

  • Povestea femeii care conduce o companie de 1000 de miliarde dar vine cu autobuzul la muncă

    Expresia “nu am timp” pare să nu existe pentru Helena Morrissey. Britanica ocupă o poziţie de lider în cadrul companiei Legal & General care, sub conducerea sa, gestionează un portofoliu investiţional cu active de circa 980 miliarde de dolari, potrivit datelor din 2017. 

    În acelaşi timp, ea militează pentru egalitatea genurilor şi conduce diverse campanii pentru protejarea mediului înconjurător, sprijină fundaţiile de caritate pentru bolnavii de cancer şi are o funcţie de conducere inclusiv în cadrul şcolii Eton, unde învaţă fiul său. De asemenea, împreună cu soţul său, Richard, are nouă copii, cu vârste cuprinse între nouă şi 26 de ani, şi un nepot de doar şapte luni.

    “Lucrez intensiv zece ore pe zi, şi în majoritatea săptămânilor am zile de 12 ore când ajung acasă şi  nu mai sunt în stare nici să vorbesc. De multe ori sunt extenuată  şi simt nevoia să mă decompensez”, povesteşte Morrissey. Cu toate acestea, regretă că nu are mai mult timp la dispoziţie pentru a participa la toate concursurile şi spectacolele copiilor săi. 

    Una dintre puţinele activităţi de relaxare pe care programul încărcat i le permite este pilatesul, unde merge de trei ori pe săptămână. Ea foloseşte transportul public şi are un stil vestimentar simplu şi confortabil, cu haine colorate, însă îi place să poarte tocuri aproape în orice ocazie, deoarece spune că o fac să se simtă mai puternică.

    Morrissey şi-a întâlnit soţul în timpul facultăţii, amândoi fiind absolvenţi ai Universităţii Cambridge. Motivul unei familii atât de numeroase este, pe de o parte, religia catolică de care aparţin cei doi soţi, dar mai ales, faptul că au căzut de comun acord asupra ideii că amândoi îşi doresc o grămadă de copii.

     

     

  • Cine sunt antreprenorii români care vor să cucerească Vestul cu afacerile lor. Care sunt primele ţări unde vor să îşi deschidă fabrici

    Sándor Csányi din Ungaria, Branko Roglic din Croaţia, Krzysztof Pawinski din Polonia sunt nume care la prima vedere nu spun nimic. Dacă adăugăm faptul că primul este preşedintele grupului financiar-bancar OTP şi proprietarul grupului din industria alimentară Bonafarm (Sole Mizo), al doilea este proprietarul distribuitorului de bunuri de larg consum Orbico şi al treilea este fondatorul gigantului din industria alimentară Maspex Wadowice (Tymbark), atunci vedem că discutăm despre trei dintre cei mai importanţi antreprenori din sectorul alimentar din regiune. De la masa giganţilor lipsesc deocamdată românii.

    Cu toate acestea, încet-încet, pe harta europeană a businessurilor din industria alimentară încep să-şi facă loc şi afacerile româneşti, însă nu doar prin exporturi, ci şi prin achiziţii după modelul omologilor din Ungaria, Polonia sau Croaţia care au cucerit pieţe importante din regiune prin cumpărarea de fabrici sau prin ridicarea lor de la zero.

    Industria alimentară românească, o piaţă de aproape 10 miliarde de euro, a rămas încă terenul pe care cei mai importanţi jucători sunt antreprenori, în ciuda faptului că multinaţionalele s-au extins puternic în marea majoritate a sectoarelor economice, de la industria auto la domeniul bancar. A venit însă vremea ca antreprenorii români să-şi încerce norocul şi pe alte pieţe, după exemplul oamenilor de afaceri din ţări cu care România este veşnic comparată – Ungaria, Croaţia, Cehia sau Polonia.

    Cine sunt antreprenorii români care s-au decis să-şi pună numele pe businessuri din străinătate?

    Cel mai recent nume care s-a decis să-şi dezvolte businesssul în străinătate este Radu Timiş, antreprenorul care a dus grupul din industria mezelurilor şi a lactatelor Cris-Tim la aproape 150 de milioane de euro.

    Radu şi Cristina Timiş au pus bazele businessului Cris-Tim în urmă cu mai bine de două decenii, iar acum pregătesc noua generaţie pentru a prelua conducerea businessului. Deja trei dintre cei patru băieţi ai soţilor Timiş sunt implicaţi în business şi vor lua parte alături de părinţii lor la un nou capitol: extinderea europeană. Grupul Cris-Tim, cu 2.600 de angajaţi, vrea să cumpere sau să închirieze o fabrică de mezeluri în Spania şi Marea Britanie. Motivul? Grupul Cris-Tim exportă deja 15% din producţie pe 18 pieţe europene, însă mare parte din materia primă o cumpără din străinătate.

    „E mai simplu să deschidem o fabrică acolo decât să aducem carne din străinătate, să o procesăm aici şi să trimitem mezeluri la export”, explica Radu Timiş.

    De unde vine pofta pentru extindere la nivel european? Rezultatul sondajului „Viitorul afacerilor”, realizat de OCDE, Banca Mondială şi Facebook, arată că doar 17% dintre antreprenorii români cred că există bariere în internaţionalizarea afacerii.

    Temerile ţin însă de mediul în care funcţionează: 56% cred că riscurile sunt legate de fiscalitate şi reglementări, 51% de situaţia economiei în ansamblu şi 39% de recrutare.

    „Dincolo de temeri şi riscuri, există oportunităţi, iar antreprenorii români par să le conştientizeze. Interesul pentru pieţele internaţionale este o prioritate la nivel global datorită instrumentelor online. Tehnologia schimbă modelele de business tradiţionale, este un factor perturbator (disruptiv) şi reprezintă în acelaşi timp o oportunitate şi un risc”, explică reprezentanţii companiei de consultanţă şi audit Deloitte România. Un studiu al companiei – „Deloitte Private“ –  arată că, din acest motiv, mai mult de jumătate dintre respondenţi cred că poziţia lor va fi ameninţată în următorii 2-3 ani de un competitor.

    De altfel, numărul mare de tranzacţii din ultimii ani în sectorul alimentar, unde cumpărători sunt în general multinaţionale, iar vânzătorii antreprenori locali, dar şi dorinţa oamenilor de afaceri locali de a se extinde pe pieţe pe care le consideră mai prielnice pentru dezvoltarea businessului sunt printre motivele pentru care vedem în ultima vreme tot mai mulţi antreprenori români care cumpără sau deschid fabrici în străinătate.

    Spania a devenit ţintă pentru investiţii şi pentru Scandia Sibiu, cel mai mare producător de conserve din România, care a achiziţionat Thenaisie Provote, o companie din regiunea Galicia (Spania), specializată în producţia şi distribuţia de produse din peşte şi fructe de mare. Thenaisie Provote are vânzări anuale de aproape 30 de milioane de euro şi circa 200 de angajaţi, conform datelor de pe site-ul alimarket.es.

    Aceasta este prima achiziţie făcută de producătorul român în afara ţării şi face parte din strategia companiei de a deveni cea mai mare companie românească de produse alimentare la nivel naţional. Achiziţia Thenaisie Provote va ajuta compania să îşi consolideze poziţia pe piaţa conservelor din peşte din România, dar şi să fie prezentă pe alte pieţe, activarea de clienţi noi fiind unul dintre pilonii de creştere ai grupului.

    Scandia Food a înregistrat în 2017 o cifră de afaceri a grupului de peste 59 milioane de euro, în creştere cu 13% faţă de 2016, şi estimează pentru 2018 o cifră de afaceri de aproximativ 100 milioane euro (inclusiv businessul din Spania), conform informaţiilor furnizate de companie.

    Însă unul dintre primii antreprenori care au cumpărat businessuri din industria alimentară este Levente Bara, antreprenorul care a pus bazele producătorului de ingrediente pentru industria alimentară Supremia Group (în prezent Solina România) din judeţul Alba în urmă cu peste 15 ani. El a vândut însă ulterior businessul grupului francez Solina, într-o tranzacţie ce trece de 30 milioane de euro, conform datelor ZF. În urmă cu circa trei ani Supremia a cumpărat două companii din Danemarca, Tamaco Trading şi Tamaco Pak, cu activităţi pe segmentul producţiei de ingrediente alimentare, respectiv al ambalajelor.

    Dincolo de pariul românilor pe alte pieţe, industria alimentară rămâne unul dintre puţinele sectoare ale economiei unde antreprenorii mai aduc cea mai mare parte din cifra de afaceri. Astfel, din cifra de afaceri de 10 mld. euro realizată de companiile din acest sector, peste 60% sunt aduse de companiile cu acţionariat românesc.


    Andrei Ursulescu
    este managerul care conduce businessul Scandia Sibiu, controlat de familiie Gaşpar şi Creştin. El este unul dintre oamenii-cheie ai companiei sub ochii căruia s-a parafat achiziţia fabricii Thenaisie Provote din Spania

    Radu Timiş
    Fondatorul şi preşedinte al producătorului de mezeluri Cris-Tim vrea să deschidă o fabrică în Marea Britanie sau în Spania, acolo unde exportă deja produse realizate în fabricile din România

    Levente Bara
    Fondatorul Supremia Group a cumpărat două businessuri cu activităţi pe segmentul producţiei de ingrediente alimentare, respectiv al ambalajelor din Danemarca înainte să vândă compania din Alba francezilor de la Solina