BusinessMagazin

Tag: monumente

  • Cum să-ţi faci casă într-un monument istoric

    O serie de tranzacţii imobiliare încheiate în ultimul timp au dus preţul locuinţelor în Manhattan sau în zone bune din Miami, Los Angeles ori Londra la niveluri record. Un exemplu ar fi un penthouse din Central Park West din Manhattan, pe care proprietarul său l-a vândut unui client rus pentru 88 de milioane de dolari, iar alţi proprietari încearcă deja să obţină 100 de milioane de dolari pentru locuinţele lor.

    Motivul pentru care se cer şi se şi obţin deja preţuri foarte mari pentru case în anumite zone bune ar fi, spun unii experţi, faptul că aceia care sunt dispuşi să ofere atât pentru ele le privesc ca pe nişte opere de artă. Această percepţie a cumpărătorilor se aplică atât clădirilor istorice, cât şi celor recent construite, iar un preţ de 49 de milioane de dolari pentru care s-a vândut recent o casă de secol nouăsprezece din Manhattan proiectată de un arhitect renumit pare deja mic în condiţiile actuale.

    În unele cazuri, cei ce plătesc atât de mulţi bani pentru o casă sunt şi colecţionari împătimiţi de artă. Unii experţi afirmă că ideea de casă ca operă de artă are la bază de fapt dorinţa proprietarilor de a arăta că locuinţa lor este ceva unic, la fel ca un tablou sau o sculptură, iar cine cumpără asemenea case o face din nevoia de siguranţă într-o lume a incertitudinilor. Alţii spun că, pur şi simplu, cumpărătorii nu vor decât să justifice sumele exorbitante cheltuite, nefiind vorba de nicio operă de artă.

  • Cele mai valoroase monumente din Europa (GALERIE FOTO)

    Un nou studiu realizat de Camera de Comerţ din Monza şi Brianza (Italia) şi citat de Le Figaro evaluează Turnul Eiffel la circa 434 mld. euro – o cincime din PIB-ul francez şi mult peste valoarea altor monumente şi locuri istorice din Europa, incluzând Colosseumul din Roma (cca 91 mld. euro), Muzeul Prado din Madrid (cca 59 mld. euro) şi chiar ruinele de la Stonehenge (peste 10 mld. euro).

    Cele mai valoroase monumente din Europa (GALERIE FOTO)

    În afara Europei, pentru comparaţie, studiul consideră Casa Albă din Washington drept cel mai valoros monument, evaluându-l la circa 81 mld. euro.

    Studiul foloseşte ca bază de evaluare “imaginea, brandul şi vizibilitatea” monumentelor, respectiv importanţa economică a monumentului respectiv pentru ţara unde se află, măsurată prin indicatori ca numărul anual de vizitatori, numărul de turişti străini atraşi, sumele aduse direct şi indirect de turism, locurile de muncă generate, calitatea infrastructurii de acces în zonă.

  • Cutremur puternic în Italia, cel puţin 5 morţi (VIDEO)

    Doi oameni au fost ucişi într-o fabrică de ceramică din Sant’Agostino di Ferrara, peste un altul aflat la muncă s-au prăbuşit nişte materiale de construcţii, la Ponte Rodoni di Bondeno, iar o femeie din Bologna a murit din cauza unui infarct în momentul evacuării dintr-un imobil, a anunţat purtătoarea de cuvânt a protecţiei civile italiene. Nu se ştie deocamdată cum a murit cea de-a cincea persoană.

    Seismul a provocat, de asemenea, avarierea unor monumente istorice din zona Bologna. La Sant’Agostino, seismul a doborât clopotniţa unei biserici.

    Cutremurul, cu magnitudine 6 pe scara Richter, a avut loc imediat după ora 4 dimineaţa, la 4 km de Camposanto, la nord-vest de Bologna, conform US Geological Survey. În ianuarie, aceeaşi zonă a fost zguduită de un cutremur cu magnitudinea de 5,3 grade.

  • Salvaţi hambarul! Şi l-au salvat (VIDEO)

    Clădirea, un hambar de dimensiuni impresionante, considerat o capodoperă în materie de tâmplărie, a fost construită, se pare, în anul 1426 în Harmondsworth, Middlesex, zonă care era pe atunci una dintre cele mai roditoare ale ţării, într-o perioadă când Europa îşi revenea după ravagiile cauzate de epidemia de ciumă din secolul anterior.

    Supranumit “Catedrala” graţie arhitecturii sale, hambarul, una din puţinele construcţii de acest tip şi vechime care mai există, a fost cumpărat de un dezvoltator imobiliar în urmă cu câţiva ani de la proprietarii săi intraţi în faliment. Acesta dorea să valorifice terenul unde se afla hambarul, teren care ar fi trebuit să crească în valoare odată cu extinderea aeroportului Heathrow.

    Când însă s-a renunţat la planurile de investiţii în acest sens, dezvoltatorul a lăsat clădirea în paragină, până când a fost cumpărată şi astfel salvată de către English Heritage, organizaţia care se ocupă de monumentele istorie din Anglia.

  • Secrete din istoria Bucureştilor

    Acest amestec bizar care îmbină elementele arhitectonice vechi tradiţionale, orientale cu modele arhitectonice occidentale, s-a datorat extinderii oraşului, efervescenţei activităţii comerciale, dar şi politice şi culturale, favorizate de ridicarea României de la rangul de Regat, în 1881, mai apoi de poziţia dominantă dobândită după Marea Unire, aceea de capitală a României Mari.

    Prezentul dicţionar ne propune descoperirea oraşului prin monumentele şi locurile sale reprezentative, păstrate fizic sau doar în memoria colectivă. Cele 200 de articole referitoare la lăcaşuri de cult, instituţii administrative, economice, de cultură şi învăţământ, case şi palate, hoteluri şi hanuri, restaurante şi cafenele, pieţe comerciale şi pieţe publice, străzi şi bulevarde, statui şi monumente ne prezintă o altfel de istorie, o istorie în care monumentele şi locurile au amintiri, mărturisind despre oameni, vremuri şi întâmplări, dar şi despre schimbările pe care le-a cunoscut oraşul, de la cele care au făcut din el o capitală europeană până la mutilările sfârşitului epocii comuniste, şi mai grav, postdecembriste. Istoria acestora întregeşte istoria oraşului, în permanentă refacere, reconstrucţie după multele cutremure şi incendii devastatoare, atacuri anunţate sau neaşteptate, demolări justificate sau abuzive.

    Lucrarea oferă informaţii despre situarea, contextul istoric al apariţiei, evoluţia istorică, detaliile arhitecturale şi starea actuală a monumentelor din Capitală, aducând la zi toate modificările intervenite în ultimii doi ani, modificări care ţin de restaurare (de exemplu, Hotel Continental) sau schimbarea locului (de exemplu, Lupoaica Capitolină sau statuile din Piaţa Universităţii).

    Structura lucrării, cea de dicţionar, în care articolele sunt prezentate în ordine alfabetică, după denumirea cea mai cunoscută, fie cea iniţială, fie cea actuală, materialele adăugate (lista primarilor, scurta cronologie şi un index al monumentelor tratate), precum şi bibliografia cuprinzătoare, fac din ea un instrument util şi accesibil de cunoaştere. Este o lucrare documentată, sursă de informaţii şi ghid de orientare în Bucureştiul de astăzi şi de odinioară. Este o lectură obligatorie şi plăcută pentru cititorul, născut aici sau doar în trecere, interesat de locurile pe lângă care trece şi care sunt investite cu celebritate.

    Valentina Bilcea şi Angela Bilcea, “Dicţionarul locurilor şi monumentelor celebre din Bucureşti”, Editura Meronia, Bucureşti, 2011

  • Ce facem cu cladirile vechi din orase?

    Expozitia a doi arhitecti de la un birou de arhitectura din
    Amsterdam, “Cronocaos”, de la New Museum din New York, incearca sa
    demonstreze ca n-ar trebui sa ne dorim orase ca niste muzee in aer
    liber, incercand obsesiv sa izolam cladirile vechi de viata
    prezentului. Rem Koolhaas si partenerul sau la firma, Shohei
    Shigematsu, sunt adeptii unei idei existente deja in mediile
    academice de cativa ani, conform careia conservarea cladirilor
    monument istoric din toata lumea duce la alungarea treptata din
    zonele respective a paturilor mai sarace ale populatiei, pentru a
    face loc exclusiv proprietarilor cu dare de mana si turistilor.

    Renovarile minimaliste preferate pentru cladirile istorice
    pentru a nu le afecta spiritul, stergand urme ale trecutului
    acestora, n-ar face decat sa duca la o forma de amnezie istorica,
    ce ne indeparteaza de intelegerea propriului nostru trecut in loc
    sa ni-l conserve, sustin cei doi.

    Pentru a-si demonstra punctul de vedere, cei doi au ales pentru
    expozitie un fost restaurant si club rock devenit magazin de langa
    New Museum, pe care l-au impartit in doua: una dintre jumatati au
    renovat-o “minimalist”, cealalta au lasat-o asa cum era si au
    adaugat in plus elemente din decorul vechiului club. Rezultatul a
    fost ca jumatatea renovata arata sterila, iar cealalata pare plina
    de viata.

  • Ce facem cu cladirile istorice

    Un exemplu care ilustreaza foarte bine aceasta idee este Royal
    William Yard, un ansamblu de cladiri construite intre 1826 si 1835
    in zona Plymouth, ce adaposteau ateliere, depozite si spatii de
    luat masa pentru personalul naval britanic. Inchiderea acestui
    centru ca urmare a masurilor de reducere a costurilor luate de
    Marina Britanica in 1992 a facut ca locul sa ramana in parasire,
    pâna când a intrat in atentia unui dezvoltator cu experienta in
    restaurarea monumentelor istorice, Urban Splash.

    Cladirile din complexul cu o suprafata de circa 6,5 hectare au fost
    restaurate atent si transformate in peste 200 de apartamente,
    spatii comerciale si birouri, care s-au vandut rapid, cumparatorii
    fiind atrasi de incarcatura istorica a locului si de privelistea
    superba, altadata inacessibila publicului. Spatiile comerciale si
    birourile de la Royal William Yard s-au ocupat aproape in
    intregime, iar acum mai sunt disponibile doar câteva apartamente,
    la preturi cuprinse intre echivalentul a 300.000 si 700.000 de
    euro.

    La randul sau, Portland Royal Naval Air Station, din apropiere de
    Chesile Beach din Dorset, a devenit Osprey Quay, un proiect ce
    cuprinde locuinte luxoase si scumpe, o zona pentru ambarcatiuni,
    dar si un sat care ii va gazdui pe sportivii participanti la
    probele nautice de la Olimpiada din 2012 de la Londra.

    Un alt proiect ce ar trebui sa fie gata pana in 2014 este in
    desfasurare tot la Plymouth, intr-o baza navala dominata de
    cladirea Amiralitatii, construita in secolul al XVIII-lea, unde au
    fost gazduite de-a lungul timpului persoane importante, ca Winston
    Churchill sau regele George al VI-lea. Pe langa spatiul ce va fi
    folosit pentru construirea de locuinte, care se vor alatura
    cladirii restaurate a Amiralitatii, centrul are si o retea de
    tuneluri secrete, bune de inflacarat imaginatia publicului,
    folosite pe timp de razboi drept centru de informatii si
    telecomunicatii. Locul va fi transformat intr-un data center. Acest
    proiect a atras deja nu numai interesul unora dintre parintii cu
    copii aflati la studii superioare in Plymouth, ci si al unor
    investitori din Orientul Mijlociu sau Extremul Orient.