Tag: monede

  • Breşă masivă de securitate la exhange-ul de criptomonede Binance: Printr-o singură tranzacţie hackerii au furat 40 milioane de dolari

    Binance, unul dintre ele mai mari exchange-uri de criptomonede din lume, a anunţat că hackerii au retras 7.000 de monede bitcoin în valoare totală de 40 milioane dolari printr-o singură tranzacţie „într-o breşă de securitate la scară largă”, potrivit Bloomberg.

    Hackerii au utilizat „o varietate de tehnologii”, inclusiv mai mulţi viruşi, pentru a obţine o cantitate mare de date, a transmis Binance. Ar putea fi şi alte conturi afectate, dar care nu au fost descoperite încă, potrivit Binance.

    Compania va utiliza un fond de asigurare în caz de urgenţă numit Secure Asset Fund for Users pentru a acoperi incidentul, astfel încât niciun utilizator nu a pierdut nimic în final.

    Cu valoarea bitcoin la peste 5.880 dolari, monedele furate valorează peste 40 milioane dolari.  

     

  • Schimbări majore pentru investitorii în bitcoin: În România, câştigurile se declară şi se impozitează prin Declaraţia Unică. Ce trebuie să ştii

    Legea 30/2019 ce modifică Codul Fiscal a intrat în vigoare din data de 20 ianuarie şi aduce o noutate în sistemul din România, şi anume încadrarea câştigurilor din bitcoin şi alte monede digitale drept venituri din alte surse.

    „Acum, câştigurile din bitcoin se impozitează şi se declară prin Declaraţia Unică. Deci doar câştigurile se impozitează”, spune consultantul fiscal Adrian Benţa.

    În cazul în care câştigurile dintr-o tranzacţie sunt sub 200 de lei, acestea nu trebuie declarate. Însă, în cazul în care aceste câştiguri întâmplătoare depăşesc 600 lei pe an, se impozitează.

    „Impozitul este de 10% pe câştig şi la criptomonede. Este generos legiuitorul, înainte aveam o procedură mai greoaie în care trebuia să faci PFA dacă faci tranzacţionare în mod repetitiv. Acum este tratat ca un venit extrasalarial încadrat la alte surse”, spune consultantul.

    Cum se va dovedi însă că cei care tranzacţionează declară corect câştigurile?

    „Toate veniturile din Declaraţia Unică sunt pe autodeclarare, se presupune că acţionezi de bună credinţă. La chirii există contracte prin care se poate verifica, dar la bitcoin nu există. Aici procedurile sunt mai lejere, dar dacă vrei poţi să verifici oricând, pentru că toţi investitorii în bitcoin vor euro şi dolari, nu monede digitale, şi poţi vedea ce încasări are fiecare şi e problema respectivului să îşi justifice cheltuielile cu bitcoin”, explică Benţa.

    În ansamblu legislaţia devine permisivă şi pentru cei care tranzacţionează criptomonede, încât pe plan internaţional se vehicula o reglementare mult mai riguroasă. Acum, legiuitorii oferă o serie de avantaje şi pentru cei care tranzacţionează.

    „Există o încercare a Curţii Europene de Justiţie ca schimbul acestor monede în bani fiat să nu intre în sfera TVA. Se reglementează şi situaţia acestor monede”, conchide consultantul.

     

  • Schimbări majore pentru investitorii în bitcoin: În România, câştigurile se declară şi se impozitează prin Declaraţia Unică. Ce trebuie să ştii

    Legea 30/2019 ce modifică Codul Fiscal a intrat în vigoare din data de 20 ianuarie şi aduce o noutate în sistemul din România, şi anume încadrarea câştigurilor din bitcoin şi alte monede digitale drept venituri din alte surse.

    „Acum, câştigurile din bitcoin se impozitează şi se declară prin Declaraţia Unică. Deci doar câştigurile se impozitează”, spune consultantul fiscal Adrian Benţa.

    În cazul în care câştigurile dintr-o tranzacţie sunt sub 200 de lei, acestea nu trebuie declarate. Însă, în cazul în care aceste câştiguri întâmplătoare depăşesc 600 lei pe an, se impozitează.

    „Impozitul este de 10% pe câştig şi la criptomonede. Este generos legiuitorul, înainte aveam o procedură mai greoaie în care trebuia să faci PFA dacă faci tranzacţionare în mod repetitiv. Acum este tratat ca un venit extrasalarial încadrat la alte surse”, spune consultantul.

    Cum se va dovedi însă că cei care tranzacţionează declară corect câştigurile?

    „Toate veniturile din Declaraţia Unică sunt pe autodeclarare, se presupune că acţionezi de bună credinţă. La chirii există contracte prin care se poate verifica, dar la bitcoin nu există. Aici procedurile sunt mai lejere, dar dacă vrei poţi să verifici oricând, pentru că toţi investitorii în bitcoin vor euro şi dolari, nu monede digitale, şi poţi vedea ce încasări are fiecare şi e problema respectivului să îşi justifice cheltuielile cu bitcoin”, explică Benţa.

    În ansamblu legislaţia devine permisivă şi pentru cei care tranzacţionează criptomonede, încât pe plan internaţional se vehicula o reglementare mult mai riguroasă. Acum, legiuitorii oferă o serie de avantaje şi pentru cei care tranzacţionează.

    „Există o încercare a Curţii Europene de Justiţie ca schimbul acestor monede în bani fiat să nu intre în sfera TVA. Se reglementează şi situaţia acestor monede”, conchide consultantul.

     

  • Scandal între primăria Romei şi Biserica Catolică: Cum vor fi administraţi banii din Fontana di Trevi

    Ei bine, tradiţia pentru milioane de turişti s-a dovedit a fi o sursă de conflict între autorităţile Romei şi Biserica Catolică. În mod tradiţional, monede în valoare de 1,5 milioane de euro sunt aruncate în fiecare an în fântâna devenită unul dintre principalele repere turistice. Până acum, acestea ajungeau la o organizaţie caritabilă catolică, Caritas, pentru a-i ajuta pe săracii şi pe oameni ai străzii care trăiesc în oraş.

    Acum, primarul Romei, Virgina Raggi, spune că monede în valoare de 4.000 de euro trebuie să ajungă în fiecare zi la primărie. Astfel, de la 1 aprilie anul acesta, donaţiile nu vor mai fi plătite organizaţiei caritabile, ci vor fi folosite de consiliul Romei pentru mentenanţa altor obiective culturale şi pentru proiecte sociale.

    Schimbările propuse nu au lăsat fără reacţii Biserica Catolică. Avvenire, un cotidian religios, a lansat un atac la adresa consiliului şi a descris birocraţia oraşului „inamicul săracilor” într-un articol de primă pagină.

     

  • Tânărul programator român care vrea să revoluţioneze monedele digitale

    La 24 de ani, inventatorul Ionuţ Budişteanu a lansat împreună cu o echipă de români moneda digitală WebDollar, despre care spune că va deveni moneda internetului şi se axează pe descentralizare şi universalitate.

    „WebDollar este o monedă digitală făcută de noi de la zero, scrisă pe un blockchain de JavaScript de la zero. Suntem primul sau al doilea blockchain scris pe JavaScript din lume, pentru că toţi ceilalţi au vrut să cloneze bitcoin, au luat bitcoin, au schimbat cinci linii de cod şi aia a fost. Foarte puţine blockchainuri sunt de la zero, maximum 15, iar unul dintre ele este al nostru. Vrem să facem o monedă a internetului, şi ca să fie o monedă a internetului trebuie să foloseşti Java, pentru că este cel mai folosit limbaj de programare. Orice dispozitiv electronic care are internet are un browser pe care rulează JavaScript”, a spus Ionuţ Budişteanu, în cadrul unei conferinţe TEDx.

    Platforma WebDollar oferă tuturor utilizatorilor ocazia de a mina monedă şi de a câştiga bani în schimbul acestor monede. Minarea poate fi efectuată direct din browserul de internet, indiferent de complexitatea computerului sau de puterea de calcul a acestuia. Un blockchain este consolidat prin minare, iar toate tranzacţiile care circulă prin intermediul acelui blockchain sunt validate de mineri sau de „pooluri” de mineri. „Poolul este un grup de minare. În blockchainuri este o competiţie pe care unul singur o câştigă o dată la 40 de secunde în cazul nostru, 10 minute în cazul bitcoin. Practic, cine are cea mai mare putere de calcul pentru a rezolva problema matematică respectivă câştigă 12,5 bitcoin odată la 10 minute. În sistemul nostru, îţi dăm posibilitatea de a-ţi crea propriul pool, poţi mina şi primi banii pe secundă. Avem acum 9.000 de calculatoare care minează solo. Toată lumea concurează pentru următorul pool de 6.000 de WebDollari. Acum, 100.000 de WebDollari echivalează cu 250 de euro în trading”, spune Budişteanu.


    Pentru a putea fi achiziţionată, şi nu doar obţinută prin minare, o criptomonedă trebuie să fie listată pe o platformă de exchange, cea mai mare din lume fiind Binance. „În momentul de faţă nu ne-am listat pe exchange, am lansat proiectul abia acum o lună. Acum trebuie să terminăm poolurile de minare şi sperăm ca într-o lună să ne listăm şi pe exchange. Fiind o comunitate foarte descentralizată, nu avem bani să plătim către Binance 5 milioane de dolari ca să intrăm pe exchange. Creştem organic comunitatea, exact cum a fost cu bitcoin.”Proiectul îşi propune să se bazeze pe descentralizare. „WebDollar este un protocol open source, suntem o comunitate, nu o firmă, fundaţie sau organizaţie. Vrem să facem ceva similar cu bitcoin, să nu fie centralizat şi să nu fie controlat de o companie, de investitori. Noi nu am acceptat niciun fel de prevânzare, niciun fel de investitori”, explică programatorul.


    Tehnologia blockchainului este testată de mai mulţi jucători mari din industriile lumii, în special în sfera contabilă şi cea bancară. Bănci precum JPMorgan Chase şi UBS testează tehnologii precum cea a criptomonedei Ripple pentru a transfera bani cu taxe mai mici. „Ripple nu este un blockchain, este un sistem foarte centralizat în care peste 70% dintre monede le au creatorii. (…) Noi chiar suntem în contact cu cei de la Google, pentru că toată lumea încearcă să creeze un sistem financiar foarte bun.”
    Ionuţ Budişteanu face programare de peste 15 ani şi a fost unul dintre pionierii domeniului în România. „Fac programare din clasa a III-a. Am început să învăţ singur pentru că îmi doream să construiesc un joc. În clasa a III-a făceam filme 3D, iar în clasa a patra am vrut să învăţ mai mult pentru a crea jocul. Aveam tutoriale pe CD, cumpăram CD-uri, îmi amintesc că mă duceam la şcoală cu discheta şi îmi luam coduri de acolo”, îşi aminteşte Ionuţ Budişteanu.
    Însă, câţiva ani mai târziu, acesta a devenit interesat de tehnologia din spatele criptomonedelor. „Eu mai am o firmă în Râmnicu Vâlcea unde produc roboţi industriali, iar la început nu am dat atât de multă atenţie blockchainului. Nu aprofundasem, ştiam doar lucrurile de bază, ştiam că e un sistem descentralizat, ştiam că se bazează pe o putere mare de calcul, dar aveam impresia vagă că e un sistem cam tras de păr. Apoi am văzut că nu este aşa, că funcţionează foarte bine şi am decis să îl facem pe al nostru.”
    Acum, prin noul proiect, Ionuţ Budişteanu vrea să rezolve atât problema unei monede unice a internetului, cât şi cea a sistemelor financiare, pe care le consideră imperfecte. „Problema este că sunt bănci care merg una faţă de alta pe încredere. În sistemele noastre totul e despre descentralizare şi neîncredere, iar băncile se bazează total pe încredere. În multe ţări sunt probleme cu sistemele bancare, şi în Statele Unite, şi în Mexic. Consider că monedele digitale pot rezolva această problemă pentru că poţi verifica istoricul tranzacţiilor, pentru că atunci când te duci la un exchange, oriunde să scoţi banii respectivi, trebuie să treci prin procedura de KYC (n.red.: Know Your Customer – procedura de identificare prin care orice portofel virtual este asociat unei persoane). Din punctul meu de vedere, viitorul va fi al monedelor digitale, pentru că totul este într-o continuă schimbare.”


    Deşi astăzi este pornit să schimbe lumea finanţelor şi internetul, Budişteanu îşi aminteşte că în liceu toată lumea îi spunea că se joacă prea mult pe calculator. „Toată lumea spunea că fac ceva cu carduri. A trebuit chiar să mă mut de la un liceu, pentru că am fost acuzat că am spart conturile profesorilor. Întotdeauna eşti asociat cu lucruri ilegale, că eşti pe calculator. Culmea, oamenii care stau pe calculator sunt cei care schimbă lumea. (…) Nu îmi place că oamenii sunt întotdeauna interesaţi de lucrurile negativiste. Şi noi, românii, suntem foarte prost văzuţi în străinătate. S-a creat această ştampilă, iar străinii au învăţat-o foarte uşor. Greu de învăţat că românii sunt inteligenţi, greu de învăţat că românii fac lucruri interesante.”

  • Faţa nevăzută a monedelor virtuale: Cum se mai fac mii de dolari din criptomonede

    Personalităţi autoproclamate din social media iau mii de dolari pentru recenzii, institute de cercetare acceptă plăţi în monedele virtuale pe care le recenzează, şi există experţi care vor evalua pozitiv orice, pentru un preţ. Toate acestea practici sunt des întâlnite, potrivit a mai mult de două duzini de oameni de pe piaţa criptomonedelor şi a unor documente consultate de agenţie.
     
    La începutul acestui an, startup-ul ucrainean Hacken a încercat să promoveze o nouă criptomonedă, dupa ce a câştigat 3 milioane de dolari online la sfârşitul anului 2017. Directorul executiv Dmitro Budorin şi echipa sa au identificat o listă cu aproape 200 de personalităţi din social media despre care credeau că i-ar putea ajuta.
     
    Hacken l-a plătit cu 7.500 de dolari pe Christopher Greene de la Alternative Media Television, un canal YouTube cu peste 500.000 de abonaţi, pentru a recenza moneda virtuală într-un videoclip, a declarat Budorin. Într-un videoclip de 25 de minute, publicat pe 22 iunie, Greene a vorbit despre monedele vrtuale şi afacerile lui Hacken, vorbind despre o “oportunitate de piaţă imensă” cu câştiguri potenţiale de 1.000 de ori mai mari decât investiţia.
     
    Nicăieri în video, care are peste 92.000 de vizualizări, nu este menţionată plata lui Hacken către Greene. Greene, care a lucrat pentru Merrill Lynch, îi informează pe spectatori în primul minut al videoclipului că “poate primi compensaţii pentru produsele şi serviciile” pe care le recomandă, dar nu vorbeşte clar despre faptul că Hacken l-a plătit.
     
    La patru zile după publicarea recenziei pe YouTube, Greene a jubilat pe Twitter pentru faptul că moneda celor de la Hacken a crescut cu 14%, la 1,54 dolari.
     
    Unii oameni au fost atenţi la recomandările lui Greene: Carter Zurawel, instructor de yoga din Calgary, Canada, a răspuns la tweet-ul lui Greene: “Video-ul despre Hacken a fost grozav! M-a făcut să cumpăr câteva sute. “
     
     
     
     
     
     
     
  • Frenezia criptomonedelor, alimentată de recenzii scrise la comandă. Vedetele de carton din social media câştigă o avere

    Personalităţi autoproclamate din social media iau mii de dolari pentru recenzii, institute de cercetare acceptă plăţi în monedele virtuale pe care le recenzează, şi există experţi care vor evalua pozitiv orice, pentru un preţ. Toate acestea practici sunt des întâlnite, potrivit a mai mult de două duzini de oameni de pe piaţa criptomonedelor şi a unor documente consultate de agenţie.
     
    La începutul acestui an, startup-ul ucrainean Hacken a încercat să promoveze o nouă criptomonedă, dupa ce a câştigat 3 milioane de dolari online la sfârşitul anului 2017. Directorul executiv Dmitro Budorin şi echipa sa au identificat o listă cu aproape 200 de personalităţi din social media despre care credeau că i-ar putea ajuta.
     
    Hacken l-a plătit cu 7.500 de dolari pe Christopher Greene de la Alternative Media Television, un canal YouTube cu peste 500.000 de abonaţi, pentru a recenza moneda virtuală într-un videoclip, a declarat Budorin. Într-un videoclip de 25 de minute, publicat pe 22 iunie, Greene a vorbit despre monedele vrtuale şi afacerile lui Hacken, vorbind despre o “oportunitate de piaţă imensă” cu câştiguri potenţiale de 1.000 de ori mai mari decât investiţia.
     
  • IOANA, singura FEMEIE Papă din istorie. DOVEZILE găsite recent demonstrează adevărul pe care capii Bisericii îl MUŞAMALIZEAZĂ de sute de ani. ”Au şters-o pentru că nu dă bine nici la catolici, nici la ortodocşi”

    Conform legendelor din Evul Mediu, un papă pe nume Ioan/Ioana sau Johannes Anglicus, care a avut domnia în mijlocul secolului al IX-lea, a fost de fapt femeie, scrie Live Science.
     
    O poveste din secolul al XIII-lea scrisă de un călugăr dominican din Polonia, numit Martin, a susţinut că Papa Ioana a devenit însărcinată şi a născut în timpul unei slujbe.
     
    Totuşi, există dubii că acest papă a existat şi chiar mai multe dubii cu privire la genul său. Dubiul provine în parte din cauza confuziei în legătură cu identitatea papilor din secolul al IX-lea. Spre exemplu, în cea mai veche carte care a supravieţuit, ”Liber Pontificalis”, cartea oficială a biografiilor papilor din timpul Evului Mediu timpuriu, „Papa Benedict al III-lea lipseşte cu desăvârşire”, a precizat autorul studiului, Michael Habicht, arheolog la Flinders University din Adelaide, Australia.
     
  • Povestea puştiului de 15 ani care a transformat banii primiţi de la bunica într-o afacere de 100.000 de dolari

    Erik Finman este un adolescent din Idaho, SUA,  în vârstă de 15 ani care, spre deosebire de alţi copii de vârsta sa, nu a cheltuit banii primiţi de la bunica pe haine sau dulciuri ci i-a investit în monede digitale.

    Finman a primit de la bunica sa 1.000 de dolari cu ocazia sărbătorilor de Paşte pe care i-a investit în cumpărarea de monede Bitcoin, în urma vânzării cărora a câştigat 100.000 de dolari, potrivit entrepreneur.com. Finman îi datorează fratelui mai mare ideea de a folosi monedele Bitcoin. A primit 0.2 monede de la el apoi, cu banii de la bunica sa, a cumpărat mai multe. Le-a vândut un an mai târziu şi a câştigat 100.000 de dolari, când preţul monedelor Bitcoin s-a ridicat la 1.200 de dolari.

    A utilizat câştigul pentru a lansa Botangle.com, un start-up prin care distribuie tutoriale video online contra cost. Botangle este un serviciu e-learning pe 59 de teme care includ, bineînţeles, detalii despre investiţiile în Bitcoin şi antreprenoriat, alături de programare, matematică avansată, efecte speciale 3D şi cursuri de nutriţie. Finman crede în moneda Bitcoin atât de mult încât îşi plăteşte chiar şi cei 20 de angajaţi cu bani digitali. “Vreau să popularizez această modalitate de plată fiindcă sunt convins că va aduce schimbări uriaşe, mai mult decât îşi poate imagina cineva acum, la fel cum era Internetul în anii ‘90” a declarat tânărul antreprenor pentru publicaţia Mashable.

  • Cum se reinventează viitorul plăţilor?

    “Momentul plăţii devine invizibil, dar responsabilităţile sunt din ce în ce mai vizibile”, sumarizează Charlotte Hogg, CEO al Visa Europe, un concept care descrie industria în care activează. Am întâlnit-o pe Hogg în cadrul evenimentului Money2020 organizat la începutul verii în Amsterdam, destinat deopotrivă marilor jucători din industria financiară, dar şi fintech-urilor. Tema evenimentului s-a concentrat în jurul evoluţiei banilor: care au fost lecţiile din trecut care să contureze aşteptările utilizatorilor în viitor şi care este rolul companiilor din industria financiară pentru a le îndeplini?

    „Cerinţele în această lume nouă sunt: siguranţa, simplitatea – la fel ca în cazul monedelor, care erau incredibil de uşor de folosit şi astfel au fost rapid adoptate – şi transparenţa – chiar dacă momentul plăţilor este invizibil, utilizatorii trebuie să deţină informaţii referitoare la modul în care sunt cheltuiţi banii lor şi să deţină controlul asupra vieţii lor financiare”, răspunde Charlotte Hogg. Într-un astfel de ecosistem, rolul unei companii precum Visa este, din punctul ei de vedere, să îşi asume misiunea de a conecta lumea „într-o manieră sigură, astfel încât consumatorii să fie fericiţi, iar afacerile să înflorească”.  În acest context, compania pe care o reprezintă la nivel european şi-a propus să fie mai deschisă în ceea ce priveşte colaborarea cu fintech-urile.

    Potrivit CEO-ului Visa Europe, în urma discuţiilor cu reprezentanţii fintech-urilor, au ajuns la concluzia că principala lor problemă se leagă de complexitatea, timpul şi costul necesare integrării lor în reţeaua companiei de plăţi digitale. „Am discutat cu multe fintech-uri în ultimul an, suntem conştienţi că nu este uşor să lucrezi cu companii care cresc foarte rapid – de aceea am anunţat doi piloni de dezvoltare a acestor colaborări.” Astfel, compania a lansat în vara aceasta un fond de investiţii de 100 de milioane de euro, dedicat fintech-urilor europene care sunt inovatoare în banking, dar şi celor care folosesc tehnologii emergente care au potenţialul de a dezvolta experienţele de cumpărături şi a le face mai sigure.

    „Nu ne concentrăm pe un anumit profil de companie, ci pe un spectru larg de companii care să aibă un rol în îmbunătăţirea şi simplificarea reţelei Visa. Începem acum, începem în Europa şi învăţăm pe parcurs, suntem flexibili”, explică Charlotte Hogg.

    SolarisBank, un start-up fintech cu sediul central în Berlin, care oferă servicii de Banking as a Platform (BaaP), despre care presa internaţională scrie că a atras într-o primă rundă de finanţare fonduri de 26,3 milioane de euro, este unul dintre exemple.

    Compania de tehnologie de plăţi Payworks este un alt fintech în care Visa Europe şi-a anunţat investiţia: la începutul acestui an, compania a anunţat obţinerea unei finanţări de 14,5 milioane de euro într-o a doua rundă de finanţare, în care a fost implicată şi Visa. Compania a fost fondată în 2012 şi a dezvoltat o tehnologie de plată operată în cloud şi oferită drept software as a service furnizorilor de plăţi.

    Klarna, o bancă suedeză care oferă servicii financiare online precum soluţiile de plată pentru magazinele online, colectarea datoriilor, plăţi de credite, a intermediat în 2017 vânzări în mediul online de 21 de miliarde de dolari. Charlotte Hogg spune că nu exclude companii de acest tip din România, însă până acum nu există discuţii concrete în acest sens.

    Un alt mod în care compania îşi manifestă deschiderea faţă de fintech-uri este prin intermediul unui program fast-track de acces la reţeaua Visa, prin intermediul căruia start-up-urile pot să se alăture reţelei Visa în doar patru săptămâni. Compania va derula parteneriate pentru a sponsoriza start-up-urile care îşi doresc să se înscrie în program, astfel încât consumatorii finali şi comercianţii să aibă parte de experienţe digitale îmbunătăţite. Pentru lansarea acestei iniţiative, compania Visa cu platforma de plăţi, banking alternativ şi procesare Contis. Lansat în iulie în Regatul Unit, programul este în proces de extindere în prezent la nivelul Europei. 

    „Vom oferi sfaturi şi acces la reţeaua noastră, astfel încât fintech-urile să se concentreze pe dezvoltarea businessului”, a spus Hogg.
    În afară de Contis, compania colaborează şi cu alte platforme pentru îmbunătăţirea experienţelor consumatorilor şi comercianţilor, cum ar fi Revolut, banca digitală lansată în Marea Britanie de rusul Nicolas Storonsky, sau furnizorul german de plăţi Wirecard.

    Interviul a avut loc la câteva zile după ce mai mulţi clienţi din diferite ţări europene s-au confruntat cu imposibilitatea de a-şi duce mai departe tranzacţiile; potrivit lui Charlotte Hogg, incidentele au fost cauzate de o eroare de hardware.

    „În zilele care au urmat am reevaluat aceste evenimente şi am concluzionat că avem de învăţat, inclusiv de la jucători noi precum Revolut, care, de pildă, sunt foarte rapizi când vine vorba de comunicarea cu clienţii – avem ce învăţa de la ei şi de la toţi partenerii noştri.”

    „România este o piaţă foarte interesantă şi am colegi direct responsabili de piaţă – cred că se întâmplă inovaţii interesante pe piaţa plăţilor electronice în România şi lucruri din care avem ce învăţa; ceea ce încercăm să facem este să ne asigurăm că pentru fiecare piaţă acele particularităţi locale sunt înţelese şi că ne gândim la consumatorii din fiecare din acele pieţe, în contextul în care vorbim despre nevoi diferite în fiecare dintre acestea. România e diferită de Grecia, de Spania şi construim resurse şi capabilităţi specifice acelor pieţe”, descrie Charlotte Hogg piaţa locală, mărturisind că România este pe lista sa de vizite în perioada urmăoare. 

    Potrivit unor date ale KPMG citate de Visa, valoarea totală a investiţiilor în fintech-uri a ajuns la 4,7 miliarde de dolari anul trecut.

    ZF scria în urmă cu câteva luni că gigantul american, lider în plăţi digitale la nivel mondial, investeşte anual în 8-9 start-up-uri, iar valoarea investiţiilor porneşte de la 500.000 de euro şi poate ajunge la 20 milioane euro. Visa a deschis recent un al doilea centru de inovaţie, în Tel Aviv (Israel), primul fiind situat în Berlin (Germania).

    În afară de cele două centre din regiune, Berlin şi Tel Aviv, Visa mai mare încă 8 centre de inovaţie situate în Dubai, Londra, Miami, New York, San Francisco, San Paolo, Singapore şi Stockholm. Gigantul american alocă bugete substanţiale pentru investiţiile în inovaţie, în condiţiile în care noile tehnologii apărute, rata de penetrare tot mai mare a smartphone-urilor şi posibilitatea de a folosi internetul la costuri accesibile transformă industria financiară, plăţile digitale fiind în centrul atenţiei.

    Compania Visa, înfiinţată în urmă cu 60 de ani, colaborează cu peste 16.000 de instituţii financiare din 200 de ţări, operând peste 3 miliarde de carduri la nivel mondial.